Limba și literatura, matematica, limbile străine, dar și istoria sunt disciplinele cărora li se acordă cea mai multă atenție în curriculumul de liceu din Polonia, a doua țară din Europa Centrală și de Est din punct de vedere al rezultatelor în PISA 2022, testarea internațională a competențelor elevilor. În această țară, unde conținutul educațional, numărul de materii și regulile de predare se schimbă în mod curent, materii precum Științele, Geografia, Informatica sunt predate, în trunchiul obligatoriu, doar în primii 3 ani, iar materii precum Religia sau „Educația pentru familie” sunt opționale ce pot fi predate la solicitarea elevului/părinților, potrivit datelor agregate pe platforma europeană Eurydice.
- Polonia este a 12-a țară din lume, a 8-a din Europa și a doua din Europa Centrală și de Est (după liderul european Estonia) în clasamentul PISA 2022, ultima rundă a testării internaționale privind competențele elevilor de 15 ani, realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În cadrul acestui clasament, elevii polonezi au înregistrat rezultate apropiate de pragul de 500 de puncte – 489p la Matematică și Citire, 499p la Științe – mult peste media de 428 de puncte înregistrată de elevii din România.
Polonia este una dintre țările din regiune cu schimbări multe și dese în sistemul de educație (aproape 40 de inițiative raportate pentru platforma europeană Eurydice doar în 2024, după alte 15 în 2023). Cel mai recent a atras atenția anul trecut, când a anunțat o programă școlară „subțiată”, cu accent pe asimilarea conținuturilor educaționale, nu pe volum. Ea a fost invocată drept potențial reper și de fosta ministră a Educației din România, Ligia Deca, în pregătirea proiectului de planuri-cadru de liceu pus acum în transparență, ea spunând în urmă cu un an că „ceva similar (cu „teierea de materie” din Polonia – n.red.) ne-ar fi și nouă util”.
Sistemul de învățământ liceal din Polonia este unul complex, în care școlile profesionale / vocaționale joacă un rol foarte important. Pentru liceele teoretice, disciplinele sunt împărțite în 3 categorii:
- discipline obligatorii în trunchiul de bază
- discipline predate „avansat”, pe care elevul le alege din oferta școlii
- discipline opționale, pentru care pot opta părinții și elevii, conform prevederilor legale
Dacă un număr redus de materii precum Religia și „Educația pentru familie” intră la opționale, cele incluse în oferta școlii sunt considerabil mai variate.
Materii obligatorii
Numărul minim de ore pentru materiile obligatorii în liceele teoretice din Polonia (sursa: Eurydice):
- Limba poloneză – câte 4 ore pe săptămână, în toți cei patru ani de liceu
- Limbă străină – câte 3 ore pe săptămână, în toți cei patru ani de liceu
- A doua limbă – minim 2 ore pe săptămână în toți cei patru ani de liceu (variații în funcție de liceu)
- Matematică – câte 3 ore pe săptămână în primul și al treilea an de liceu, câte 4 ore pe săptămână în ceilalți doi ani
- Istorie – 2 ore pe săptămână în primii 3 ani, 1 oră în ultimul an (doar în primul semestru)
- Filosofie/Arte vizuale/Muzică sau Latină-cultură antică – 1 oră pe săptămână în primul an de liceu
- Geografie – Câte o oră pe săptămână în primul și în al treilea an de liceu, 2 ore în al treilea, niciuna în anul al patrulea
- Chimie și Biologie – Câte o oră pe săptămână în primul și în al treilea an de liceu, 2 ore în al treilea, niciuna în anul al patrulea
- Fizică – Câte o oră pe săptămână în primii doi ani de liceu, 2 ore în al treilea an, niciuna în anul al patrulea
- Informatică – Câte o oră pe săptămână în primii trei ani de liceu, niciuna în al patrulea
- Educație fizică – 3 ore pe săptămână în fiecare an de liceu
- Afaceri și Management – 1-2 ore pe săptămână în primii doi ani de liceu
- Educația pentru siguranță – o oră pe săptămână în primul an de liceu
Materiile predate avansat, din oferta școlii:
În Polonia, directorul școlii alege, după consultări în consiliul școlar, o lisă de materii care să fie predate avansat la nivel de școală, în funcție de interesele elevilor și resursele organizaționale, umane și financiare ale unității de învățământ.
Fiecare elev alege 2 sau 3 discipline din această categorie aleasă de director, discipline de aprofundare a celor din setul de bază. Pentru acestea este alocat un număr de ore pe săptămână, timp de minim 3 ani, ridicând numărul total de ore de predare astfel:
- 8 ore pe săptămână în total pentru: Limba poloneză, Educație civică, Istoria muzicii, Istoria artei, Cultură latină și antică, Filosofie
- 6 ore pe săptămână în total pentru: Limbă străină, Istorie, Geografie, Biologie, Chimie, Fizică, Matematică, Informatică
Dintre acestea, Istoria muzicii, Istoria artei, Cultura latină și antică, Filosofia, care pot fi predate doar în primii trei ani de liceu.
Materiile pentru care pot opta elevii/părinții, conform Legii
A treia categorie de materii sunt cele la care elevii au acces la propria alegere, conform prevederilor legale. Printre acestea, disciplina Religie, pentru care optează un număr foarte mare de elevi, dar care rămâne disciplină opțională.
Aceste materii sunt:
- Religia sau Etica
- Educația pentru Familie
- Limbile minorităților naționale
- Geografia statului cu care se identifică elevul aparținând unei minorități naționale
Un alt set aparte de ore este cel pentru Consiliere în carieră – școlile trebuie să ofere un minim de 10 astfel de ore pe parcursul celor 4 ani de liceu.
Foto © Primaveraar | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Curriculumul de liceu în Estonia, țara europeană cu cele mai bune rezultate la PISA: Atenție maximă pentru Matematică, Limbă și literatură, Științe / Interes mare și pentru Istorie, Geografie sau Arte în curriculumul obligatoriu, centrat pe teme transversale și formarea de competențe / Religia, Apărarea, Fundamentele cercetării – printre disciplinele opționale
Proiectul de planuri-cadru pentru liceu prezintă riscul unor schimbări de formă, modificările la bacalaureat nu au claritate, se simte o supraîncărcare mascată a curriculumului – Federația Părinților Edupart / Aceasta consideră, pe de altă parte, că este simplificat curriculumul și școlile vor primi autonomie crescută / Comparație cu Suedia
Costin Ionescu
Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi
Redacția
Raluca Pantazi
10 comments
pai daca in secolul asta ne batem joc de stiinte si de informatica, mai bine le scoateti de tot, nu ne mai trebuie fizica mai bine istoria sau religia 12 ani de studiu.
De-abia au schimbat curricula, nu se știe ce rezultate vor avea schimbările, dacă ei sar în fântână, sărim și noi pare să fie filosofia ministerului.
Foarte buna ideea de a prezenta curricula pt liceu din mai multe tari europene cu explicatii in detaliu, altfel fiind destul de greu de inteles sisteme atat de diferite.
In directa legatura cu curriculum-ul, ar trebui poate prezentate si structura examenului de bacalaureat sau ‘Matura’ din fiecare tara, materiile la care se sustine, cum se noteaza, in ce masura si cum se face admiterea in invatamantul superior pe baza rezultatelor la examenul de absolvire al liceului. Sa vedem in cate tari se predau 15-20 materii in liceu, pe alocuri mai multe, iar bacalaureatul (cu note care sa conteze ) se da din 3 materii, inclusiv din cele care se predau doar 1 an, una sau doua ore pe saptamana (in mod real bibliografia de examen constand in doar cateva lectii)
Daca nu va exista o corelare rationala intre nr. materii, nr. ore si numarul /dificultatea/ relevanta examenelor, vom avea in continuare 3 materii “importante”, cu nota la bac, si restul, optionale sau nu, ‘studiate’ doar de forma de marea majoritate a elevilor, mai ales in ciclul superior al liceului…. Asa se intampla peste tot, nu e o caracteristica nationala..
Poate ne gandim sa ne inspiram mai substantial din niste exemple clasice de bune practici, validate de timp si rezultate.
Hmmm… Nu seamănă cu aberațiile ministrului…
Degeaba se tot vorbește despre sistemul de învățământ din altă parte pentru că am avut deseori elevi care au venit din altă țară mai precis Germania și în clasa a 10 a habar nu avea să facă un folder la Tehnologia informației!
De cum să mai lucreze în alte aplicații software!
Așa că ce vorbim?
Ați răspuns în stilul superficial românesc. De aceia suntem ultimii din UE, cam în orice domeniu.
Cu gândul la iminenta dispariție a latinei din tot liceul românesc (inclusiv filologie!), și la faptul că noi nici nu visăm să mai avem licee clasice, am întrebat chatgpt: does Poland teaches Latin in high schools?
Chatgpt: Yes, Poland does teach Latin in some high schools, but it is not a mandatory subject for all students. Latin is primarily offered in classical, humanities-focused, or bilingual schools, especially in Liceum Ogólnokształcące (general secondary schools) with a humanities or philology profile.
Latin is also a required subject for students studying classical philology, law, history, or theology at the university level. While it used to be a more common part of the curriculum, its role has diminished over time, though it remains an important subject for students preparing for careers in medicine, law, or the humanities.
Orice proiect, temă de cercetare începe cu stadiul actual, mai ales că noi pregătim copii pentru piața de muncă din UE, unde suntem parte și concurăm. Prin urmare, mai întâi trebuie să cunoaștem planurile-cadru din UE, adică: Franța, Germania, Spania și chiar Anglia. Să fie obligatoriu făcute public, însoțite cu o analiză comparativă.
În baza acestor planuri din UE urmează ca noi să le indiginizăm, iar abaterea pentru specific național să nu fie mai mare de 2%.
O abatere mai mare de la planurile UE se traduce într-un handicap pentru tinerii români aflați pe piața muncii din UE.
Este păcat să nu ne folosim de experiența țărilor civilizate din UE.
Tot ce încercăm să facem ,,ceva original” este sortit eșecului, avem această experiență tristă.
Apreciez deschiderea pe care o arată ministerul, dar vrem mai mult profesionalism.
De ce nu mergem la rădăcina raului?S-a ajuns aici pentru ca profesorii nu își mai fac orele,elevii nu vor sa învețe, salariile sunt mizerabile și directorii care ar trebui sa fie cei mai harnici nu își fac orele și nu le pasă. Oameni puși politic în posturi pe care nu le merita și cărora nu le fac fata pentru ca nu au stofa și ii doare la basca de ceva câștigat pe nedrept.Nu au muncit,nu au făcut decât sa pupe în f…d și sa voteze cu partidul și i-a întrecut pe toți care erau cu examene ,masterate,doctorate.
E o stare deplorabila în toate.Coruptia ne-a adus aici.Nu se scăpa de ea,nu vom avea rezultate. Dacă tu ții în aceleași funcții oameni care nu își fac orele dar de vină pentru rezultatele dezastruoase este planul-cadru suntem chiar bătuți în cap.O luam ca cei care au lansat teoria ca încălzirea globala este din cauza gazelor vacilor.
Iar va luați de religie?Vreți sa ajungem ca în Franța unde bisericile sunt închise și se face discoteci din ele?