Ligia Deca, întrebată de un director de școală cum vede „aerisirea planurilor-cadru”, dacă va fi făcută pe modelul polonez: Cred că ceva similar ne-ar fi și nouă util. Polonia „taie din materie și dă mai mult timp pentru fixare” / Poate că, da, avem nevoie de mai mult timp de școală

3.272 de vizualizări
Foto: Universitatea din București
Ministra educației le-a spus directorilor de școli din județul Mureș, cu care a avut o întâlnire vineri, organizată de Inspectoratul Școlar Județean, că prin „aerisirea planurilor-cadru” „nu m-am referit la o scădere a calității. Din contră, m-am referit la faptul că avem tendința să înghesuim foarte multă materie, fără să avem timpul necesar s-o fixăm”. Ligia Deca a vorbit despre planurile-cadru la Târgu Mureș, după ce luni, pe 25 martie, în conferința de presă de la Ministerul Educației aceasta a răspuns la o întrebare Edupedu.ro pe această temă. Întrebarea directorului Colegiului Pedagogic Târgu Mureș, profesorul Dorin Lobonț, a plecat de la exemplul Poloniei.

Edupedu.ro a scris pe 27 martie că are loc o amplă reformă curriculară în Polonia, unul dintre liderii europeni ai PISA. Aceasta a început în februarie 2024 și este programată să se încheie în doar patru ani. Unul dintre pilonii reformei este acela că profesorii vor preda mai puțină materie, chiar din septembrie, dar cu o aprofundare mai mare.

Ligia Deca a spus că Polonia „a observat că rezultatele la PISA reclamă fixarea competențelor de bază și atunci taie din materie și dau mai mult timp pentru fixare. Cred că ceva similar ne-ar fi și nouă util”.

Ministra a spus că, legat de planurile-cadru și de programele școlare pentru liceu, a vorbit cu profesori care pregătesc olimpici la științe, pe care i-a întrebat de câtă materie au nevoie acei copii pentru a face performanță internațională. „Știți ce mi-au zis? „Ne oprim cu materia undeva pe la sfârșitul clasei a X-a, poate începutul clasei a XI-a, restul este ambiția noastră națională””, a spus Deca.

Oficialul a răspuns și la întrebarea despre timpul de școală suplimentar, profesorul Lobonț semnalând faptul că România este în topul european la numărul de zile de vacanță școlară. „Poate că, da, avem nevoie de mai mult timp de școală”, a spus ministra. „Trebuie să discutăm, să vedem că poate și structurarea anului școlar, știu eu, din punct de vedere al numărului de săptămâni altfel poate fi o soluție”, a mai spus Deca.

Declarațiile despre cum ar putea sau cum ar trebui să fie noile planuri-cadru de liceu vin în contextul în care acestea ar fi trebuit să fie deja aprobate și în aplicare până duminică, 31 martie 2024, potrivit ordinului de ministru nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, semnat chiar de Ligia Deca. Ministra vorbește despre aceste documente esențiale pentur reforma curriculară din România ca despre ceva destul de îndepărtat. Recent a declarat, legat de planurile-cadru aflate teoretic în lucru la Ministerul Educației, că „mai durează puțin, cred că merită sacrificiul de timp pentru a avea totuși niște planuri-cadru așa cum ni le dorim și așa cum menționează și principiile din legea învățământului preuniversitar”. După planurile-cadru, specialiștii urmează să realizeze programele școlare. Conform Legii actuale, elevii care intră în clasa a IX-a în toamna 2025 ar trebui să fie primii care vor face liceul pe un curriculum bazat pe competențe, cu programe noi, manuale noi, profesori formați și abilitați curricular și care în 2029 vor susține noul Bacalaureat.

Redăm întrebarea și răspunsul Ligiei Deca:

Dorin Lobonț / Foto: ISJ Mureș

Dorin Lobonț, directorul Colegiului Național Pedagogic „Mihai Eminescu”: „Citeam zilele trecute că Polonia va începe un amplu proces de restructurare curriculară, pe o durată 4 ani, o durată destul de rapidă, mă gândesc eu, prin reducerea conținuturilor și păstrarea aceluiași timp de școală. Asta înseamnă că se reduc conținuturile, iar cele care rămân să fie aprofundate păstrândastfel și calitatea lor. Dumneavoastră, sau politica Guvernului României, pentru că v-ați exprimat ca fiind necesară „o aerisire a planurilor-cadru”, cum vedeți această „aerisire a planurilor-cadru? Probabil tot așa, prin reducerea conținuturilor? Sau, mă rog, a competențelor? Pentru că știm că competențele cheie sunt cele care primează sau conținuturile se realizează prin competențe. Sau, și ne apropiem și de structura anului școlar, România este printre primele țări din Europa cu cea mai mare vacanță școlară, deci probabil că dacă s-ar mări puțin timpul de școală, atunci iarăși materia ar deveni puțin mai flexibilă. Sau dacă reducemplanurile-cadru cum v-ați gândit, se pot reduce numărul de ore alocate materii sau eliminarea unor discipline?”

Ligia Deca, ministrul Educației: „Când am vorbit despre aerisirea programului copiilor nu m-am referit la o scădere a calității. Din contră, m-am referit la faptul că avem tendința să înghesuim foarte multă materie, fără să avem timpul necesar s-o fixăm sau să ne asigurăm că minimul necesar pentru competențele de bază pe care Bacalaurentul le verifică, sau Evaluarea Națională dacă vorbim despre gimnaziu, a fost atins. Dacă reușim să îndeplinim standardele minime pe care sistemul nostru trebuie să le îndeplinească. Dacă vorbiți cu profesori care fac performanță, și eu am vorbit, mi-au zis așa: am întrebat ce materie este necesară pentru copiii care merg la liceu, la olimpiadele Internaționale, la științe. Știți ce mi-au zis? „Ne oprim cu materia undeva pe la sfârșitul clasei a X-a, poate începutul clasei a XI-a, restul este ambiția noastră națională”. 

Poate că nu toți copiii merg mai târziu la o facultate de matematică sau de fizică, sau de chimie. Și atunci ideea mea ar fi, pe de o parte, să ne asigurăm că în trunchiul comun, că acel trunchi comun e de fapt trunchi comun și că permite ramificarea în funcție de opțiunea copilului, apropiat fiind și de ceea ce își dorește să fac mai târziu în învățământul superior. Sau, în cazul învățământului tehnologic sau dual tehnologic, pentru piața muncii. Adică mi se pare firesc în clasa a XI-a și a XII-a să ne concentrăm pe o flexibilitate a planurilor-cadru care să permită această individualizare. De acord cu dvs. că putem să reglăm acest timp suplimentar pentru fixare, că de fapt asta spune Polonia – a observat că rezultatele la PISA reclamă lipsa competențelor de bază, fixarea competențelor de bază și atunci taie din materie și dau mai mult timp pentru fixare. Cred că ceva similar ne-ar fi și nouă util, dacă suntem sinceri cu noi.

Mai mult decât atât, cred că trebuie să reglăm corespondențele dintre discipline. Mi-au spus profesori de științe că fac anumite conținuturi pentru care n-au instrument matematic. Și le învață copiii pe de rost. Nu-i ok. La științe. Sau la limbi străine se apucă să facă timpuri la verb pe care copilul nu le-a studiat la limba română – asta e altă problemă. Deci ideea pe care o avem este tocmai îndreptarea acestora anomalii, că sunt niște anomalii. Și cumva să permitem copiilor care vor să acumuleze mai mult pe anumite discipline și vor să facă performanță, prin această flexibilizare la XI-a și la a XII-a, dar în același timp să avem și un trunchi comun, care este într-adevăr comun pe toate cele trei filiere – teoretică, vocațională, tehnologică – și care înseamnă de fapt ce testăm la Bacalaureat și ce reușim să obținem prin profilul acela al absolventului. Că până la urmă un absolvent de liceu, că acela e finalul învățământului obligatoriu, trebuie să poată să fie un cetățean activ. Nu știu dacă o să facă integrale duble, dar cu siguranță trebuie să știe să-și calculeze dobânda la un împrumut. Și dacă nu reușim să-l învățăm a doua parte, s-ar putea să avem o surpriză mai târziu, chiar dacă poate că o elită, acum, reușesc să aibă performanțe foarte mari la olimpiade. Deci cam acesta era sensul.

De acord cu dvs. că trebuie să umblăm și la competențele de bază, și la fixare, și la corelare. Și poate că, da, avem nevoie de mai mult timp de școală. Numai că noi avem niște specificități în România. Avem anumite extreme de temperatură în anumite zone, avem o diferență geografică care a dus, de exemplu, la acele vacanțe mobile, tocmai în ideea de a ne adecva la specificul local și trebuie să discutăm, să vedem că poate și structurarea anului școlar, știu eu, din punct de vedere al numărului de săptămâni altfel poate fi o soluție. Însă feedback-ul din societate să știți că a fost unul extrem de negativ când am încercat să mărim numărul de săptămâni – ori într-un capăt, ori în celălalt, ori în iunie, ori în septembrie – din motivele cunoscute”.

Noile planuri cadru pentru liceu ar trebui să fie gata până la data de 31 martie 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024, document publicat în Monitorul Oficial. Inițial, ordinul cu noile planuri-cadru pentru liceu ar fi trebuit finalizat până pe 29 februarie, ceea ce înseamnă o întârziere de o lună de zile.

„Variantele intermediare care mi-au fost prezentate nu respectau cele trei principii cumulativ și atunci am rugat grupurile de lucru să reanalizeze. Dacă acest lucru mai durează puțin, cred că merită sacrificiul de timp pentru a avea totuși niște planuri-cadru așa cum ni le dorim și așa cum menționează și principiile din legea învățământului preuniversitar”, a spus Ligia Deca, ministrul Educației, pe 25 martie, la întrebarea Edupedu.ro.

Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. 

Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Pentru învăţământul liceal, filiera teoretică și vocaţională, planurile-cadru cuprind următoarele componente: 

  • trunchi comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din aceleaşi discipline, cu aceleaşi alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profil;
  • curriculum diferenţiat, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de anul de studii, filieră, profil, specializare;
  • curriculum la decizia şcolii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ.
Variante de planuri-cadru, apărute în mai 2023

Amintim că au Edupedu.ro a publicat, în luna mai 2023, proiectele de planuri-cadru pentru liceu în exclusivitate, care au creat o reacție virulentă a profesorilor și a mediului academic. Ele prevăd, printre altele, ca fizica, chimia și biologia să nu mai fie în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real, la clasele a XI-a și a XII-a și ca disciplinele „logică” și „psihologie” să nu mai fie studiate de către elevii de la profilurile uman și real, filiera teoreticăLucrul la ele s-ar fi oprit pentru a le relua după prevederile din noile legi.

Ministerul Educației s-a detașat de planurile-cadru publicate spunând că nu și le asumă. La câteva zile, într-o întâlnire din luna mai a ministrului Ligia Deca cu reprezentanții Facultății de Filosofie a Universității București, pe marginea planurilor-cadru de liceu din documentul draft, Deca le-a spus universitarilor că proiectele sunt „anumite variante de lucru interne ale experților CNPEE”.

CNPEE – Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație – este instituția din subordinea Ministerul Educației care propune planurile-cadru și programele, face și administrează subiectele pentru toate examenele, evaluările și concursurile organizate de Ministerul Educației. Informația că planurile-cadru publicate de Edupedu.ro erau de fapt făcute de experții CNPEE contravenea chiar comunicatului dat cu o săptămână în urmă de Ministerul Educației, în care instituția transmitea că „este o variantă neasumată de Ministerul Educației sau de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional” și că „la nivelul experților din Ministerul Educației”, au existat doar „discuții privind demersurile anterioare de revizuire și observațiile primite până acum de Ministerul Educației, înaintea demarării etapelor procedurale de modificare a planurilor-cadru”.


12 comments
  1. Îmi face plăcere să citesc opiniile unor inși „destupați” (probabil la minte), fiindcă oferă probe de mentalitate, de nivel de informație asupra unui astfel de subiect (îndelung discutat în media, mai puțin de către adevărații specialiști), dar și despre persoana în cauză: nivel de cultură, de școlaritate, de performanțe școlare, care se exprimă și prin capacitatea de a raționa, de a înțelege și a dobândi cunoștințele și competențele prevăzute în programele de învățământ și mai ales de a conștientiza influența modelatoare a educației prin școală.
    Dintr-o astfel de mentalitate se dezvoltă aversiunea față de procesul de educație, față de profesori (care sunt „toți inutilii și dinozaurii”, „analfabeți handicapați”, „inculți închistați în trecut”, un trecut în care, totuși, admiterea la facultate se făcea prin concursuri severe), întregul demers educativ fiind trecut în latura inutilității, cum se și încearcă a se generaliza prin multe astfel de opinii. Percepția școlii populate de „inutili și dinozauri” vine probabil din partea unora cărora școala le-a pricinuit dificultăți mari, chiar i-a chinuit pe unii, cu resentimente prelungite de-a lungul vieții, și nu numai din cauza profesorilor, ci și dintr-o vină proprie, din incapacitate și inconsecvență în pregătire, din lipsă de interes pentru învățare, pentru organizarea eficientă a timpului de lucru ca elev.
    A învinovăți întregul corp profesoral, de circa 200 000 de cadre didactice, de către beneficiarii educației (elevi, părinți, reprezentând câteva milioane) și chiar la nivel oficial este principala cauză a deteriorării climatului din învățământ. E o luptă inegală, devenită aproape conflictuală, care, din nefericire, se amplifică, stimulată și de multe măsuri inadecvate:
    un nou proiect al Statutului elevilor, în care apar circa 97 de drepturi și numai 18 obligații și o singură referire la consumul de droguri în școli;
    propunerea Asociației elevilor din Constanța de eliminare a examenului de bacalaureat, singura probă din învățământul preuniversitar care mai ierarhizează absolvenții în vederea înscrierii în învățământul superior, împiedicând ca școala românească să nu devină un fel de școală muncitorească din vremuri demult apuse;
    supravegherea audio-video a profesorilor în timpul lecțiilor de la clasă, măsură total în afara legii, anulată la CEDO în cauza profesorilor Antonovič și Mirkovič împotriva Muntenegru (2017): „Curtea a constatat că anterior s-a apreciat că «viața privată» ar putea include activități profesionale și acesta este cazul doamnei Antonovič și domnului Mirkovič. Prin urmare, articolul 8 este aplicabil, iar cauza admisibilă”; de remarcat că în sălile de curs, în cazul de față, erau studenți, nu elevi de 5-6 ani, minori până la 18 ani, în cazul cărora supravegherea implică nu numai lecțiile, ci și elemente de viață privată a unor copii în formare, cu manifestări care pot fi compromițătoare, mai ales că accesul la înregistrările respective nu se supune unor măsuri de securitate certă (se lasă în răspunderea directorilor sau a unor persoane desemnate de școală, nu prin decizii ale organelor statului de cercetare legală etc.).
    Este surprinzătoare, de aceea, superficialitatea juridică de abordare a acestei măsuri de către asociațiile de părinți și de către factori ministeriali, deși există avertizări că se încalcă „drepturile individuale, dreptul de confidențialitate și de demnitate personală” (Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ, Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor).
    Desigur, nici analizele sociologice nu pot proba că toți profesorii pot fi, ca în orice colectivitate profesională, la nivelul cel mai înalt de performanță și de experiență didactică, chiar ideal cum s-ar vrea, mai ales în fața unor clase aglomerate, de 24-30 de elevi, cu multiple atitudini educative și aceștia, dar astfel de situații, în ciuda mediatizării excesive, nu constituie trăsătura dominantă a cadrelor didactice din învățământul românesc.
    Însă elevul, chiar de clasa întâi, care, cu un ghiozdan mare în spate, poate fi auzit spunând, chiar pe treptele școlii, „proasta de învățătoare”, nu exprimă de fapt o părere proprie, ci aduce de acasă, din familie, o mentalitate care îi va greva întreaga evoluție școlară: lipsă de încredere în educație, de implicare în rezolvarea sarcinilor de elev, de performanță școlară. Dacă și aceasta nu este grevată, din start, de afirmația des exprimată: „Lasă, că eu nu am învățat carte și tot am reușit în viață.”
    Pe de altă parte, ideea de „aerisire” nu este folosită într-un mod prea fericit, pentru că unii beneficiari au înțeles că va fi fără „inutilele fizică și chimie”, fără matematică, fără învățare la disciplinele umaniste.
    Un îndemn pentru comentatorii neavizați și pentru legiuitori: informați-vă, distinși domni, înainte de a vorbi și mai ales de a decide, cum este învățământul în țările europene la care vă referiți cu atâta facilitate.
    Veți vedea că elevii de liceu din Franța au între 28 și 47 de ore (!) de școală pe săptămână, în funcție de liceul pe care îl urmează și opționalele pe care le aleg individual.
    Elevii de liceu din Suedia au între 30 și 36 de ore pe săptămână, în funcție de profil și de anul de studiu în care sunt. Programul poate fi și până la ora 17, de la 8, iar elevii au ore de lucru în grup alături de colegi, la învățat, teme și proiecte. Există și pauză de masă cu mâncare asigurată în școli.
    În Germania, există un sistem riguros de evaluare încă din clasa a II-a, iar în gimnaziu se produce deja, potrivit rezultatelor obținute, orientarea pentru rutele pe care vor urma în clasele liceale. Iar vacanța de vară este numai de șase săptămâni. Etc.

  2. Ca în multe alte ocazii,
    d-na ministru Deca spune lucruri adevărate, de bun simț,
    dar care contravin politicile educaționale impuse de subalternii dânseia, cei permanentizați în minister de decenii…

    – că programa trebuie aerisită
    – că baza trebuie bine fixată
    – că bună parte din materia de 11-12 este „în plus”, nenecesară elevilor, obositoare și inutilă…

    O parcurgere a programelor și manualelor din anii ’60-’70 arată când s-a stricat totul:
    la introducerea examenului de treapta a II-a, când fracturarea liceului a dus la mutarea materiei din XI-XII în IX-X și -în domino- mai departe, spre gimnaziu și primară, iar spațiul brusc vidat din liceul superior a fost umplut, la repezeală, cu tot ce le-a trecut prin cap celor din ministerul de atunci, în esență cu teme nestudiate nicăieri altundeva, decât cel mult experimental, sau la grupe avansate, în nici un caz nu în învățământul de masă!

  3. Mai lasati liceele teoretice si ocupati-va si de liceele tehnologice care sunt 80% din tara. Ar trebui disciplinele obligatorii din trunchi comun sa aiba cat mai multe ore, nu e nevoie sa scoata ci sa adauge materie, ca fiecare elv sa fie pus macar dintr-a V si chiar si la liceu sa mai exerseze cititul , ca sa nu mai avem impotmoliti in citit la liceu, vin analfabeti din ciclul primar .Ar trebui introdusa ca disciplina obligatorie la liceele tehnologice gramatica, ca sa nu mai avem la liceele tehnologice elevi care vorbesc incorect gramatical.
    Mai ocupati- va si de liceele tehnologice si introduceti cate 2 ore obligatorii pe saptamana de TIC -tehnologia informatie -conform pietei muncii ca nu au magazinele oameni care sa stie sa lucreze pe casele de marcat, cauta magazinele si nu gasesc, doar n-o sa vina studentii sa lucreze pe casa de marcat si nici cei de la liceele teoretice. Deci obligatoriu in trunchiul comun la toate liceele tehnologice introduceti 2 ore de TIC/saptamana , iar elevii sa aiba sa studieze softurile caselor de marcat, sa stie sa lucreze pe ele, ca nu stiu si la magazin nu inteleg si nu retin nimic daca le arata in cateva ore cum se lucreaza pe ele. Vedeti ca din toate liceele din tara, liceele tehnologice sunt 80%, iar absolventii nu se pot angaja, nu sta nimeni la magazin sa ii invete pe ei sa vorbeasca corect gramatical, sa scrie corect gramatical sau sa utilizeze casele de marcat.

    1. La tehnologic se fac practici comasate in magazine, fabrici, restaurante etc. Deci invata acolo.Crede-ma,mai mult decat cu creionul pe hartie.

  4. Nu poate a facă aerisire cum trebuie și nici să copiem din alte tari când se opun toți inutilii și dinozaurii care vor doar ore și bani. Unii sunt adânc înfipți și în minister și direcțiile aferente. Sa nu uitam cat au mai urlat acești dinozauri inutili anul trecut când au auzit că se vor mai reduce pe la inutilele chimie și fizica. Și în schimb iarăși câtă reticenta când o materie noua istoria holocausului dar și altele au fost introduse.

    Reforme faci cu oameni noi și destupați nu cu acești inculți inchisati întrecut și însetați de bani cadouri și spaga. Degeaba e ministra destupată că e greu cu ăștia. E ca și când ai avea niste clase de analfabeți handicapați și vrei sa lucrezi cu ei. E greu, dar vom face reforme și cu acești inutili.

    1. Bă, ești cretin. Sper să vezi comentariul ăsta, dacă edupedu nu cenzurează ca de obicei.

      Istoria Evreilor? Un an întreg, 36 de ore, cu evaluare, cu medie, etc? La ce le servește, ce competențe le formează elevilor de a XI-a? Învață și cei din Israel istoria românilor? A pus un ONG ceva presiune, să dea bine, pe niște idioți din parlament și au votat ca niște hamsteri, că nu i-a întrebat nimeni la ce e bună, ce fac în viață elevii care învață așa ceva.

      Dar te iei de discipline absolut fundamentale, care te învață ce să faci ca să nu te sinucizi din pură prostie și ignoranță și cum să ții pasul cu lumea din jurul tău, doar pentru că ești prea redus ca să le înțelegi. Ai vrea totul de-a gata, numai cretinătăți, eventual Istoria Manelelor și opționale despre droguri și cum sunt ele nepericuloase – în special pentru cei ca tine – sau și mai bine, cursuri de influenceri și vloggeri din clasa I-a până la a XII-a, că-s trendy, nu?

      Tu te consideri destupat la minte? Ești prea redus ca să-ți dai seama ce aberații scrii. Hai sictir.

    2. Inutilele fizică și chimie și utila istorie a holocaustului…
      Serios, domnule Mavronezache, asta înseamnă să fii destupat la minte?

    3. Daca sunt scoase orele de chimie si fizica , nu o sa mai ai asistente si medici, nici farmacisti , sa vedem cand te imbolnavesti cine te vindeca?
      Daca sunt scoase orele de fizica nu o sa mai avem ingineri , sa vedem cum o sa iti cada tavanu in cap , sau cand treci pe pod, o sa se surpe podul cu tine.

  5. Hai că mai avem încă vreo douăzeci de sisteme din alte țări de la care să copiem. De ce construim noi un sistem românesc, în funcție de ce ne dorim să avem în țară și de ce putem finanța?

    Hai să luăm de la finlandezi (n-avem nici clima lor, nici cultura, nici economia lor), de la oricare alți scandinavi de fapt (din nou, nici climă, nici cultură, nici economie), de la francezi (dar nu prea mult, că sunt prea socialiști, iar noi suntem pseudo-neoliberali indiferent cum se numește ghiveciul de partide care are temporar acces la ciolan), acum de la polonezi…

    Chiar nu putem face nimic pentru noi?

  6. Habarnista si-a dat cu parerea si a mai scos niste pretiozitati si prostii pe gura.

    <>
    <>

    De fapt a fost alocat mai mult timp pentru analiza si cercetare (metode active) si mai putin pentru memorare. De exemplu la istorie s-au eliminat detalii in legatura cu evenimente si persoane din trunchiul comun si s-au mutat la optionale. La mate s-au eliminat cunostinte de tip enciclopedic. La stiinte se pune accentul pe utilizarea instrumentelor digitale.
    De exemplu la geografie copilul nu va mai stii pe dinafara care este capitala Madagascarului, ci va invata sa foloseasca Google Maps sau IA pentru a o gasi pe harta. Sigur, conteaza mai putin ca un copil va cauta la inceput Singapore prin America de Sud, pana la urma cu Google Maps va invata sa localizeze corect si Singapore pe harta.

    Probabil asta a vrut si Deca sa spuna, dar ea aterizand de pe un santier naval la santierul de educatie are un vacabular mai putin dezvoltat. Din ce vorbeste se vede ca sta prost si la logica.

    1. La istorie nu se dau examene (cu excepția celor de la uman, la bacalaureat, dar subiectele sunt glume proaste când le compari cu ce sunt obligați să dea cei de la real și tehnologic). Dar masacrul istorie nu a început ieri, ci când au fost amestecate conținuturile până nu se mai înțelege nimic din ele. În loc de a studia perioadele dezvoltării umane într-un context cât de cât suficient, pe rând, au acum conținuturi care trec printr-o temă de la comuna primitivă până la epoca contemporană – elevul habar n-are care sunt cauzele schimbărilor despre care trebuie să învețe, le citește și le învață pe de rost, nu știe să facă legătura cu nimic din perioada respectivă. La fel cum nu face legătura cu ce se studiază la geografie și în general cam la toate științele sociale.

      Iar la matematică… A fost o dată ca niciodată când matematica, în fapt un simplu aparat, era planificată să ajute și studiul științelor (nu era învățată de dragul învățării matematicii – sau nu doar pentru asta). La un moment dat, prin anii 2000, s-au decuplat programele școlare iar aparatul matematic nu mai are aproape nicio legătură cu științele. Programa de gimnaziu e stufoasă și greu de învățat SAU exersat, pentru că – la un moment dat trebuie să recunoaștem evidența – elevii nu mai sunt ce au fost. Avem elevi din ce în ce mai slabi și cu deficit de atenție, ușor de distras cu orice altceva (în special social-media), care sunt incapabili să parcurgă programa în ritm alert, așa cum trebuie parcursă ca să ai timp să treci prin toată și să exersezi ceva. La care se adaugă incluziunea de-a valma, fără asigurarea personalului de sprijin, clasele supraaglomerate în orașe, lipsa de profesori NOI calificați (dacă credeți că acum e oarecum bine, așteptați să vedeți ce urmează, cât de curând!), blamarea profesorilor pentru toate problemele copiilor, lipsa de responsabilitate din partea elevilor și familiilor în ce privește efortul necesar pentru învățare.

      Dar vorbim degeaba pe aici. Ei (ministerul, guvernul, parlamentul, comunitatea) n-au timp să asculte, și chiar dacă se prefac că ne ascultă, este evident că nu aud nimic.

  7. Bazaconii!
    Ea a semnat deja OM privind structura anului școlar 2024-2025 care include in continuare mărețele, cronofage, uneori inutile Săptămâna verde si altfel.

    O sa avem probabil și săptămână roz. Apoi văicăreli că e timp prea putin de studiu.

    Păi Deca, cine l-a scurtat ca să introducă săptămâna verde cerută de ,,împăratul” Iohannis?

    Zilele de școală sunt cele care trebuie.

    Ce se mai poate face cu ele in condițiile unei motivații inexistente a elevilor, este problema.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Președintele Transelectrica și-a falsificat CV-ul, unde susține că a absolvit Politehnica. UPB București: Nu a finalizat studiile

Președintele Transelectrica și-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universității Politehnica București. Universitatea Politehnica din București a răspuns, pentru Edupedu.ro, următoarele: “Persoana menționată de dumneavoastră…
Vezi articolul

Un adolescent din Spania, primul caz clinic din lume de dependență de jocul Fortnite / Din obsesia pentru joc, acesta a respins interacțiunile umane și avea un program de somn foarte decalat, pentru care a fost spitalizat două luni

Un minor spaniol a devenit primul caz cunoscut în lume de spitalizare timp de două luni pentru dependenţă gravă de jocul video Fortnite, după ce adolescentul a început să manifeste…
Vezi articolul