Daniel David, despre lipsa spațiilor pentru orele remediale introduse prin Legea Bolojan: Un ministru trebuie să vină să spună ce trebuie făcut și după aceea ne chinuim împreună, noi cu autoritățile locale, să implementăm acel lucru. Eu nu pot gândi viziunea pe educație în funcție de infrastructura care nu există în anumite unități școlare

Lipsa infrastructurii nu ar trebui să împiedice lansarea programului de ore remediale obligatorii pentru ciclul primar și că viziunea în educație trebuie formulată în funcție de nevoile pedagogice, nu limitată de condițiile materiale actuale. Afirmațiile au fost făcute la București FM, în emisiunea din 24 septembrie 2025.

Acesta a răspuns astfel criticilor venite din partea profesorilor care semnalau în direct la postul de radio public, că au dificultăți organizatorice legate de introducerea a două ore suplimentare săptămânal la clasele primare, începând cu anul școlar 2025–2026: „Doar că eu nu pot gândi viziunea pe educație în funcție de infrastructura care nu există în anumite unități școlare. Este foarte important, dar un ministru trebuie să vină să spună ce trebuie făcut și după aceea ne chinuim împreună, noi cu autoritățile locale, să implementăm acel lucru. Că dacă începi să gândești viziunea educațională pe infrastructura pe care o ai – hai să mergem să vedem câteva școli care n-au beneficiat de PNRR, în mediul rural, ce o să facem acolo? Nu mai facem educație de calitate, fiindcă școlile nu arată bine?”

Ministrul a spus că problema lipsei de spații „nu există în toate unitățile școlare, dar există în suficient de multe”, și a subliniat că programul nu trebuie să atingă perfecțiunea din primul an: „Vom avea timp, că nimeni nu spune că trebuie să fie un program care funcționează la cele mai înalte standarde din acest an școlar, dar hai să-l pornim la niște standarde acceptabile și îl îmbunătățim în anii care vin.”

Potrivit ministrului, orele remediale vor fi însoțite și de formare pentru cadrele didactice, dar a exprimat așteptarea ca profesorii să fie deja capabili să organizeze activități diferențiate la clasă: „Eu vă spun sincer că mă aștept un profesor, fără să fie neapărat un profesor extraordinar de bun, un profesor obișnuit, ca să spun așa, că oricum trebuie să fie bun, da, să se organizeze. […] Pot să lucrez, să le dau sarcini diferite. Nu trebuie să fiu eu cel care le spun aceste metode, fiindcă fiecare a trecut printr-o școală pedagogică, printr-un modul pedagogic.”

Orele remediale la ciclul primar au devenit obligatorii începând cu anul școlar 2025–2026, ca urmare a prevederilor din Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”. Acestea sunt parte a măsurilor impuse pentru justificarea creșterii normei didactice la 20 de ore pe săptămână pentru învățătorii și profesorii din învățământul primar. Conform legii, fiecare clasă de la nivel primar trebuie să aibă două ore de sprijin suplimentar, pe săptămână, pentru elevii cu dificultăți de învățare. În multe școli care au două schimburi, nu există spații disponibile pentur ca toate clasele de primar să aibă orele respective.

Redăm declarațiile ministrului pe tema lipsei infrastructurii adecvate pentru desfășurarea orelor remediale în învățământul primar:

„Moderator: Am văzut că profesorii au reacționat cumva împotriva acestor ore remediale de foarte multe ori din cauză de infrastructură. Da, respectiv vor fi prea multe ore la clasele primare. Deja sunt ore, cu cele două în plus pe săptămână vor fi prea multe. Nu avem spațiu în școli să extindem programul, de exemplu al turei de dimineață, pentru că atunci se împinge foarte mult, adică lucruri de astea, organizatorice. 

Daniel David: Doar că eu nu pot gândi viziunea pe educație în funcție de infrastructura care nu există în anumite unități școlare. Este foarte important, dar un ministru trebuie să vină să spună ce trebuie făcut și după aceea ne chinuim împreună, noi cu autoritățile locale, să implementăm acel lucru. Că dacă începi să gândești viziunea educațională pe infrastructura pe care o ai – hai să mergem să vedem câteva școli care n-au beneficiat de PNRR, în mediul rural, ce o să facem acolo? Nu mai facem educație de calitate, fiindcă școlile nu arată bine? Deci, altfel spus, pot să fiu de acord cu acest lucru, dar de aceea am și spus tuturor oamenilor educației haideți să pornim cum trebuie, să avem o viziune, să știm ce trebuie făcut și după aceea să căutăm mecanismele prin care să implementăm ce trebuie făcut, nu să pornim invers, să ne uităm ce avem, să ne gândim ce am putea face. Nu este o abordare bună. Nu spun că o să fie ușor. Acea problemă de infrastructură nu există în toate unitățile școlare, dar există în suficient de multe, dar vom avea timp, că nimeni nu spune că trebuie să fie un program care funcționează la cele mai înalte standarde din acest an școlar, dar hai să-l pornim la niște standarde acceptabile și îl îmbunătățim în anii care vin. 

Moderator: Am înțeles, probabil că și profesorii vor beneficia de niște traininguri ca să schimbe lucrurile anul acesta. 

Daniel David: Programul despre care vorbeam are, printre mai multe obiective, și acest obiectiv de formare, deși eu vă spun sincer că mă aștept un profesor, fără să fie neapărat un profesor extraordinar de bun, un profesor obișnuit, ca să spun așa, că oricum trebuie să fie bun, da, să se organizeze. Adică nu cred – dacă ești în fața unei clase, tu știi că din cei 20 de copii, 25 de copii pe care-i ai, cinci-șase au probleme cu competențele pe care le-am țintit, n-au ajuns acolo, ceilalți sunt foarte buni deja. Cu ei, un grup de cinci, ar trebui să lucrez pentru olimpiadă, cu toți ar trebui să lucrez pentru a utiliza competențele în viața de zi cu zi. Pot să lucrez, să le dau sarcini diferite. Nu trebuie să fiu eu cel care le spun aceste metode, fiindcă fiecare a trecut printr-un într-o școală pedagogică, printr-un modul pedagogic”. 

Citește și:

Ore remediale 2025-2026. Învățătorii trebuie să sesizeze tulburările de învățare și să colaboreze cu specialiștii în vederea evaluării elevilor / Model fișă de evaluare psihopedagogică

Directorul Sorin Hagiu, despre orele remediale: Riscăm să avem niște lucruri făcute doar pe hârtie, o condică semnată și, de fapt, beneficiul să nu ajungă cu adevărat la elevi / E doar un mod complicat de a spune că ar trebui să lucrăm diferențiat, ceea ce mulți dintre noi încercăm să facem, a spus profesorul Doru Căstăian

Obligațiile învățătorilor și profesorilor de a face ore remediale din anul școlar 2025-2026, transformate de ministrul Daniel David în „program național” pentru reducerea analfabetismului funcțional și efect pozitiv al măsurilor fiscale

OFICIAL Orele remediale la clasa pregătitoare durează 30-35 de minute și au rol preventiv: învățătorii trebuie să corecteze din timp dificultățile de citire, scriere și numărare ale elevilor

Ministrul Educației, în contradicție cu el însuși pe tema orelor remediale: impune tuturor învățătorilor să facă ore de recuperare cu propriii elevi, după ce tot Daniel David spunea că „este foarte ciudat că același profesor care n-a transferat bine competențele trebuie acum să corecteze lucrurile pe care el le-a făcut prost”

Am făcut ore remediale de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația, spune o învățătoare: Nu mai semnam nu știu câte hârțoage, nu mai făceam planuri de intervenție personalizată, nu ceream acorduri scrise

Din anul școlar 2025-2026, toți învățătorii au incluse obligatoriu 2 ore pe săptămână pentru pregătire remedială. Cu 3 zile până să înceapă cursurile, au aflat că trebuie să organizeze aceste ore pe grupe de copii, fără ajutorul niciunui asistent sau alt profesor și fără ca primăriile să fi acordat spații în plus