Directoarea Adriana Iancu: Trei ani de facultate mi se par puțini pentru a forma un cadru didactic / Programele de formare a profesorilor sunt o problemă, spune profesorul Cătălin Zaman

Adriana Iancu, profesoară de Limba română și directoare a Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, a afirmat că „3 ani de facultate mi se par puțini pentru a forma un dascăl”. „Dascălul, în sine, are nevoie să crească și să se maturizeze înainte de a veni în școală”, a precizat aceasta. Profesorul Cătălin Zaman a adus în atenție faptul că programele de formare a profesorilor sunt o problemă. Declarațiile au fost făcute la emisiunea Educația la putere de la TVR 2.

• Cătălin Zaman este profesor și director la Şcoala Gimnazială „Învățător Nicolae Ispas” din Clondiru, județul Buzău, și profesor cu distincția Merito din anul 2021.

„Pledez pentru o mai bună formare a profesorilor. Am să fiu îndrăzneață, dacă îmi permiteți, și spun că 3 ani de facultate mi se par puțini pentru a forma un dascăl. Dascălul, în sine, are nevoie să crească și să se maturizeze înainte de a veni în școală și de a înțelege problemele unui copil. După ce termină facultatea, trebuie să creadă cu desăvârșire în formarea continuă, în care trebuie să credem cu toții”, a spus Adriana Iancu.

Moderatoare: Deci, prima problemă, iertați-mă, ar fi profesorii.

Adriana Iancu: Ar fi una dintre provocări.

Moderatoare: Nu putem spune că sunt profesorii o problemă?

Cătălin Zaman: Nu profesorii, programele de formare a profesorilor. Sunt întru totul de acord cu domnii din fața mea. Noi căutăm să formăm elevii pentru contactul cu societatea, da, dar sunt profesorii pregătiți să formeze elevii și cine ar trebui să-i pregătească?

Moderatoare: Deci, problema este la formatorii formatorilor.

Despre formarea profesorilor

Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că este necesară schimbarea formării profesorilor, în contextul proiectelor cu planurile-cadru de liceu 2025, documente puse în consultare publică de Ministerul Educației până pe 6 martie.

Ministrul Educației analizează renunțarea la modulele psihopedagogice și înlocuirea lor cu masteratele didactice pe o nouă formulă, după o perioadă de testare a acestui masterat, a declarat acesta într-un interviu acordat Edupedu.ro. „Dacă masteratul funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel, dar vreau să fiu sigur că masteratul asta funcționează bine și că nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce în aceeași zonă de pregătire a profesorilor, adică nu prea mulțumitoare”, a explicat Daniel David, pentru Edupedu.ro.

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie „un pic regândită”: „Tinerilor să li se ofere posibilitatea ca încă de pe băncile facultății să petreacă mai mult timp în școală și practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală.”

La începutul lunii octombrie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.

În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:

„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)

Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.

În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:

„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.

Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.

În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:

„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. 

Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.

Citește și:

Profesoara Antoaneta Luchian: E nevoie de mai multă practică pedagogică în formarea inițială / Examenul de titularizare să rămână, dar să fie însoțit de masterat didactic, de asistență la clasă și mentorat real, să treacă prin toate etapele a ceea ce înseamnă viața școlii

Sunt profesori nepregătiți, care nu livrează rezultate, care nu au ce să caute la catedră, spune Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației: Ce ne facem cu profesorii pe care îi trimitem la catedră cu note foarte mici, de 2 sau de 3?

Directoarea Ionela Neagoe: Sunt unii profesori care n-au ce să caute la clasă / Secretarul de stat Bogdan Cristescu: S-ar putea ca formarea inițială a profesorilor să fie într-un anumit fel. Meseria de profesor este o meserie foarte dificilă, pentru că înveți zilnic, te adaptezi zilnic, provocările sunt foarte mari