DOCUMENT Cum arată Ghidurile cu măsuri sanitare pentru începerea școlilor în Republica Moldova versus România

5.283 de vizualizări
Republica Moldova a publicat ghidurile cu măsuri sanitare pentru începutul anului școlar 2020-2021, potrivit Ministerului Educației de la Chișinău. Documentele sunt elaborate de cele doupă ministere, al Educației și al Sănătății, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și UNFPA – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, potrivit antetului publicațiilor. Prin comparație, Ghidul românesc cu măsuri sanitare nu a fost încă finalizat, este în consultare publică pe site-ul Ministerului Sănătății și nu există un orizont de timp clar pentru aprobarea sa. Realizatorii ghidului din România sunt specialiștii locali de la INSP și ministerele Educației și Sănătății.

Cele două ghiduri au câte 8 sau 9 pagini, unul este pentru ciclul de învățământ primar și celălalt pentru gimnaziu și liceu. Adresarea din ambele documente este prietenoasă, grafica și designul sunt adecvate pentru orice vârstă, dar mai ales pentru elevii cărora li se adresează.

Ghidul cu măsuri sanitare din Republica Moldova pentru elevii din ciclul primar are două personaje care poartă copiii prin școala redeschisă în vremuri de pandemie: Dragoș și Ilinca.

În Ghidul făcut de autoritățile de la Chișinău, împreună cu experții internaționali de la Agenția ONU și Organizația Mondială a Sănătății, purtarea măștii de către elevii din ciclul primar nu este obligatorie ci cu titlu de recomandare. 

Ghidul le explică tuturor copiilor, pe înțelesul lor, regulile elementare de igienă și ce înseamnă distanțarea:

  • „Înainte să intru în clasă, mă spăl pe mâini cu apă și săpun cel puțin 20 de secunde (cât cânt de 2 ori refrenul la cântecul ”Am o căsuță mică”).
  • Dacă nu am acces la apă, atunci îmi dezinfectez mâinile.
  • Respect distanța între colegi de cel puțin 1,5 m, adică 2 pași cel puțin
  • La lecție ocup același loc în bancă și nu mă deplasez prin clasă fără rost.
  • Ating doar obiectele personale: pixuri, creioane, caiete, manuale, telefon.
  • Evit a face schimb de obiecte și de gustări cu colegii mei.
  • Tușesc în pliul cotului sau într-un șervețel de unică folosință, pe care îl arunc apoi la coșul de gunoi.
  • Socializez și comunic cu colegii și profesorii doar prietenos.
  • Comunic imediat învățătoarei/învățătorului dacă eu sau cineva dintre colegii mei nu ne simțim bine.
  • Frecventez toate lecțiile organizate în școală sau online conform orarului stabilit.
  • Sunt activ/ă la lecții și respect conștiincios toate regulile de comportament”

Ghidul pentru elevii de liceu și gimnaziu prevede că în sala de clasă masca va fi purtată doar dacă nu poate fi menținută distanța de 1,5 metri.

În interiorul ghidurilor este și o secțiune specială pentru coordonatele elevului, traseul de deplasare de la și spre sala de clasă, precum și pentru orarul pe care-l va avea acesta, astfel încât documentele să fie unele utilitare, iar ghidurile să poată fi folosite în permanență, nu răsfoite o dată și apoi uitate sau aruncate.

Ultima pagină conține din nou date esențiale. Sunt datele de identificare, numele și prenumele, ale persoanelor care îl pot ajuta la nevoie: Învățătoarea, dirigintele, psihologul școlar, asistentul medical sau medicul școlii, persoana responsabilă cu măsurile anti-COVID, directorul și părinții. Aceste nume îi pot da elevului încredere că mereu, indiferent de situația prin care trece, are la cine să apeleze pentru că știe în permanență cine are responsabilitatea.

Cum arată Ghidul din România

Ghidul românesc impune masca drept obligatorie pentru toți elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal. Distanțarea fizică a fost scăzută la 1 metru, iar autoritățile au anunțat că elevii pot sta chiar și câte doi într-o bancă, acolo unde nu au locuri suficiente la școală, cu condiția să fie montat un paravan de plexiglass.

Un document rigid, expresia autorității care impune reguli și care nu oferă nicio explicație pentru asta, niciun motiv sau vreo lămurire, așa arată Ghidul cu măsuri sanitare pentru începerea școlii făcut de cele două ministere din România. Potrivit surselor Edupedu.ro, la alcătuirea acestor ghiduri nu a fost consultat niciun expert străin sau român din afara celor două instituții și a agențiilor subordonate. Au fost, în schimb, consultate sindicatele din Educație, reprezentanții părinților și unele organizații.

Ghidul din România are 20 de pagini și este mai degrabă sub formă de act normativ decât de ghid. Descarcă de aici Ghidul Ministerului Sănătății.


1 comment
  1. 1,5 m = 2 pași cel puțin??? Pași de adult, poate…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Patru din cinci adolescenți care accesează TikTok au primit conținut politic în perioada alegerilor / Aproape jumătate dintre ei admit că nu verifică informațiile primite pe platforma socială / 10% spun că își pun singuri diagnostic cu probleme psihologice în funcție de conținutul accesat pe platformă – sondaj

Majoritatea covârșitoare a adolescenților români care au cont pe Tiktok accesează zilnic această platformă, iar peste jumătate o accesează de cel puțin patru ori pe zi. În aceste condiții, patru…
Vezi articolul

Cîmpeanu, înainte și după ce a devenit ministru: Educația remedială are nevoie de disponibilitatea cadrelor didactice și de resurse financiare / Recuperarea se va face doar prin devotamentul fiecărui cadru didactic

Răzgândire totală a lui Sorin Cîmpeanu în ce privește plata profesorilor pentru a face educație remedială, după ce a devenit ministru al Educației. În discuțiile de astăzi cu sindicatele din…
Vezi articolul

EXCLUSIV Președinta institutului internațional privind frauda academică IRAFPA, în afacerea de plagiat a ministrului Bode, verificată integral doar cu softuri: “Procentul de plagiat identificat cu software nu înseamnă mai nimic” / “Adevărata metodă” e compararea textelor, pe care o pot face doar specialiștii

Programele de detectare a plagiatului ar trebui să aibă un rol limitat investigațiile asupra cazurilor de plagiat și “adevărata metodă constă în compararea textelor asupra cărora planează suspiciuni, iar specialiștii…
Vezi articolul

INTERVIU Definiția partidului extremist și comportamentul acestuia, explicate de profesorul Florin Muller: Partidul extremist își mobilizează toate resursele pentru a stigmatiza presa critică la adresa sa prin atribute precum „antinațională”, „antiromânească”, „vândută străinilor”

Care este definiția unui partid extremist și cum îl putem recunoaște? Cum se raportează acesta la instituțiile statului și cum se raportează la presă? Sunt întrebări pe care EduPedu.ro le-a…
Vezi articolul