DOCUMENT Ministerul Educației face publice toate execuțiile bugetare din ultimii 16 ani și demonstrează că alocările totale din 2021 pentru Învățământ și pentru minister sunt mai mici, raportate la PIB, decât execuția din 2020. Raportate la execuții, sumele alocate sunt cele mai mari

8.437 de vizualizări
Foto: © Cronislaw | Dreamstime.com
Ministerul Educației face un exercițiu de transparență vineri seara, odată cu aprobarea de către Guvern a proiectului Legii Bugetului de Stat. Instituția publică într-un comunicat de presă primit de Edupedu.ro toate execuțiile bugetare ale Ministerului Educației din perioada 2005-2020.

Conform datelor prezentate, suma totală alocată bugetului Ministerului Educației este de 28,507 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,55% din PIB, mai mică decât 2,72% din PIB, cât a fost bugetul executat (totalul cheltuielilor) al instituției anul trecut, când ministerul a fost condus de Monica Anisie. Produsul Intern Brut fiind anul acesta prognozat la 1116,8 miliarde lei, în timp ce anul trecut a fost de 1040,8 lei.

Pe scurt și explicat simplu, Produsul Intern Brut înseamnă suma valorii produselor și serviciilor produse și/sau prestate într-o țară. Raportarea unei cheltuieli la PIB se face pentru a putea avea termen de comparație – altfel nu putem compara cheltuielile bugetare din 2008 cu cele din 2020, de exemplu. PIB-ul crește sau scade, an de an, arătând creșterea economică a unei țări/zone/regiuni.

Pentru totalul capitolului de Învățământ din Buget, capitol în care intră și bugetele locale pentru Educație, alocarea este de 39,6 miliarde lei, adică 3,55% din PIB, față de 3,6% din PIB cât a fost execuția din 2020.

Execuția din 2020 este astfel mai bună decât alocarea pentru 2021, în condițiile în care anul trecut am avut un deficit bugetar de 9,8% din PIB, iar anul 2021 este țintit un deficit bugetar de 7,16% din PIB, potrivit Consiliului Fiscal.

Cum se vede bugetul Educației, de la Ministerul Educației : „creștere”, „cel mai mare, în valoare absolută, din ultimii 30 de ani”

„Bugetul Ministerului Educației înregistrează o creștere de finanțare a domeniului învățământ, în valoare absolută, de 241,8 milioane lei. Precizăm că această creștere este înregistrată în condițiile în care bugetul anului 2021 nu mai cuprinde o serie de cheltuieli, precum vouchere de vacanță, plată diferențe salariale cf. Legii 85/2016 sau alocări de la fondul de rezervă”, potrivit comunicatului citat.

Bugetul ministerului înregistrează această creștere a alocării față de execuția bugetară, nu față de alocarea de anul trecut, alocarea fiind mai mare, potrivit Ministerului Finanțelor.

Precizăm faptul că acestui buget alocat învățământului (cel mai mare, în valoare absolută, în ultimii 30 de ani), urmează să i se adauge finanțarea care va fi obținută prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru reforma educației”, mai arată ministerul.

Afirmația că „bugetul alocat învățământului este cel mai mare, în valoare absolută, în ultimii 30 de ani” este însă falsă. Precizarea corectă ar fi aceea că bugetul alocat acum este cel mai mare în comparație cu execuțiile bugetare, însă nu și cu alocările bugetare, atât alocarea din 2019 cât și alocarea din 2020 fiind mai mari decât alocarea propusă pentru 2021. (analiza integrală aici)

„Acțiunea învățământ (total finanțare educație) înregistrează, conform proiectului de buget pentru anul 2021, o valoare de 39,65 miliarde lei, în creștere cu 6% față de 2020 (creștere cu 2,24 miliarde lei). Cele mai relevante creșteri constau în asigurarea, în premieră de la bugetul de stat, prin bugetele locale, a finanțării pentru bursele elevilor (535,7 milioane lei). De asemenea, o creștere substanțială înregistrează finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, componenta destinată cheltuielilor materiale și pregătirii profesionale (creștere de 26%, de la 1,259 miliarde lei la 1,585 miliarde lei). Deși subdimensionat în raport cu necesarul de resurse în educație, se constată totuși că anii 2020 și 2021 au beneficiat de un maximum de finanțare a învățământului românesc din ultimii 10 ani, atât în valoare absolută, cât și procentual, raportat la PIB”, se mai spune în comunicatul instituției.

Execuțiile bugetare arată că din 16 ani, doar în ultimii 4 ani, incluzându-l pe acesta, au fost alocări de peste 2% pentru bugetul Ministerului Educației.

Pentru total alocare la capitolul Învățământ din Buget datele rată că alocarea de anul acesta este cea mai mare în sumă nominală, dar ca procent din PIB este mai mică decât execuțiile din anii 2008, 2007, 2009, 2006 și 2020.

Ministerul detaliază apoi sumele defalcate din TVA și cele care constituie bugetul total pentru Educație.

Foto: © Cronislaw | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


6 comments
  1. Da ca și cu sporul de risc infectare covid pe care sănătatea l-a primit de a ajuns dna spalatoreasa sa ia 6000 de lei în mana iar cei din învățământ care stau îngrămădiți cu zeci de copii veniți de peste tot, în clase subdimensionate ,, nada,,… Dacă știam ca în tara asta gunoierul este mai apreciat decât cel care își toceste coatele prin scoli ca să urce pt ca POATE INTELECTUAL nu mai cheltuiam bani, timp și viata sa am o diploma, sa îmi fac meseria cum trebuie, sa trăiesc frumos aici, acasă.. Merita sa te mai implici pt tara asta în care DISCRIMINAREA ESTE LITERA DE LEGE??? ROMÂNIA NU MERITA!!! Asa ca bine fac cei nesimțiți… Timpul trece, leafa merge.. DE CE NU???….Și cine poate pleca.. PLECAȚI ȘI NU VA MAI UITAȚI ÎNAPOI!!!

    1. Am ajuns sa am dupa 15 ani ca titular salariul sub femeia de serviciu din primaria localitatii in care predau. M-a intrebat cineva odata cat castig si cand i-am spus m-a intrebat unde lucrez, la Salubrizare? I-am raspuns ca nu, ca aceia au mai mult decat mine. A fost prima data cand m-am simtit rusinat de profesia mea. Intre timp mi-a trecut, m-am imunizat: si-au batut atat de multi joc de invatamant, incat m-am obisnuit cu rusinea, precum se obisnuieste nevasta abuzata cu bataia. Am inteles ca tara asta nu se mai face bine si ca singur nu o pot trata. Nu m-au sprijinit colegii la greve ca au copii, rate, cheltuieli si alte scuze. Nu ne-au sprijinit sindicatele, iar guvernele ne-au tratat mereu ca pe niste vinovati ca ne-am ales aceasta profesie: elevii isi bat joc de noi, parintii ne urasc, nici nu au cum, cand, tuturor statul le baga in cap la orice guvernare ca suntem cauza tuturor relelor si cheltuielilor aceatei tari. Aduc totul de acasa. Merg cu plasa plina de pixuri la ore, cu xeroxuri facute la imprimanta mea, tusul meu, cu hartia mea, topuri intregi, car laptopul meu in fiecare zi, am cumparat al treilea laptop, ca sa nu iau laptopul copiilor cand au ore online acasa si eu online la scoala. Hibride, nehibride, sincroane, parasincroane, toate pe banii nostri. Naveta o primim sporadic uneori, in clase induram frig, nu avem apa. Multi dintre noi mergem la o toaleta in curtea scolii. Si toate acestea dintr-un salariu de 3000 de lei trecut, un salariu BRUT dupa 15 ani ca profesor titular. Fericiti cei saraci cu duhul, caci aceia vor imparati lumea…

  2. Sa nu uităm ca anul trecut la guvernare ministru de finanțe ( ups, actualul Prim ministru declara că educația si sănătatea primesc mereu prea ,,mulți bani”)
    Nu înțeleg ce atâta mirare.

    Ce nu înțeleg guvernanții este că deși oamenii uită ușor, declarațiile lor sunt consemnate de presă, de istorici sau pur si simplu de statisticieni.

    Educația nu va primi niciodată 6% din PIB tocmai pt. ca nimeni nu reacționează la nerespectarea legii.

    Un proces colectiv (sindicate, asociații părinți si elevi), pe această temă, ar trezi rapid guvernul si ar folosi ca precedent pt. ,, aroganțe viitoare”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cele șase vulnerabilități ale profesorilor universitari identificate de Mircea Miclea: „narcisism universitar, retorită, indiferentism, gloriolă, riscofobie și multifrenie” / „Pot să ducă la dereglări majore și la nivel instituțional și la nivel de individ”

Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească și fost ministru al Educației, a identificat șase vulnerabilități la care sunt expuși profesorii universitari în mediul academic, oferind exemple de unde…
Vezi articolul

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, interviu în presa maghiară: Dacă e să ne asumăm trecutul, să-l asumăm în totalitatea sa / În România rulează astăzi trei mari programe cu finanțare europeană, toate trei în sudul țării

“Dacă e să ne asumăm trecutul, să-l asumăm în totalitatea sa”, spune rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca într-un interviu acordat Maghyar Nemzet, publicație pro-guvernamentală din Ungaria. Într-un discurs care marchează…
Vezi articolul

ANALIZĂ Sorin Cîmpeanu, al doilea ministru din guvernul Ciucă plecat din motive de integritate academică / Pe lângă cei doi, premierul Nicolae Ciucă și Sorin Grindeanu sunt și ei acuzați de plagiat, Lucian Bode și-a secretizat doctoratul

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a demisionat joi din funcție după acuzația adusă de jurnalista Emilia Șercan că și-a plagiat o operă științifică. Cîmpeanu fusese acuzat că a inclus în proiectele…
Vezi articolul

Ligia Deca, în contradicție cu ea însăși. A scos salariile profesorilor din proiectul legii Educației, la 20 de zile după ce a anunțat public că salarizarea profesorilor va fi în legea Educației – video

Misiunea de a aproba cu orice preț și cât mai repede legile Educației aduce ministrei Educației, Ligia Deca, una dintre cele mai vizibile serii de contradicții ministeriale din mandatul acesteia…
Vezi articolul