Educația cade pe locul 2 între elementele care creează sentimentul de comunitate între europeni, în opinia românilor – sondaj Eurobarometru / România, pe ultimul loc la valorizarea drepturilor fundamentale și democrației

547 de vizualizări
Educația este pe locul doi între elementele care creează sentimentul de comunitate între cetățenii țărilor din Uniunea Europeană, potrivit ierarhizării făcute de români la finalul anului 2020. Pe primul loc este menționat sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (22%) Rezultatele aparțin sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, publicat vineri de Parlamentul European (PE).
  • “Valorile” lipsesc total din top 10 elemente indicate de români ca fiind cele care compun sentimentul de comunitate între cetățenii țărilor din Uniunea Europeană; la nivelul UE, valorile sunt pe locul 3.
  • Sondajul Eurobarometru special nr. 500 a avut tema „Viitorul Europei” și a fost realizat între 22 octombrie şi 20 noiembrie 2020, în rândul celor 27 de state membre ale UE; sondajul este unul comun al Comisiei Europene şi al Parlamentului European.
  • Sondajul a fost realizat prin interviuri faţă în faţă şi, din cauza pandemiei, a fost completat cu interviuri online, unde a fost cazul. În total, au fost efectuate aproximativ 27.034 de interviuri, potrivit Parlamentului European.

Anul precedent, educația era indicată de români ca fiind primul element ca importanță pentru întărirea sentimentului de comunitate între europeni. Concret, în 2019 pe primele 3 locuri erau educația (indicată de 22% dintre respondenți), urmată de economie și sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (cu câte 18% fiecare). Anul 2020, afectat de pandemie, a făcut ca sănătatea să treacă pe primul loc în răspunsurile românilor, surclasând educația.

Eurobarometrul dat publicității acum arată că ierarhia elementelor care creează sentimentul de comunitate între cetățenii țărilor din UE, în 2020, este următoarea, potrivit răspunsurilor date de cetățenii români:

  • sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (22%)
  • educația (21%)
  • solidaritate (20%)
  • economie (18%)
  • statul de drept (17%)
  • istoria (15%)
  • grija pentru mediu (14%)
  • cultura (14%)
  • religia (14%)
  • sporturile (14%)

La nivel european, economia reprezintă elementul principal de legătură între membrii unei comunități (UE27: 26%), urmată de cultură (25%) și valori (23%). Istoria și solidaritatea sunt următoarele elemente importante la nivelul Uniunii (UE27: 22%, respectiv 20%).

De remarcat că “valorile” lipsesc total din top 10 elemente indicate de români ca fiind cele care compun sentimentul de comunitate între cetățenii țărilor din Uniunea Europeană. 82% dintre români sunt de acord că toate statele membre ale UE ar trebui să respecte valorile de bază ale Uniunii, precum drepturile fundamentale și democrația, deși această cifră situează românii la coada clasamentului european, cu 10 puncte procentuale sub media europeană (UE27: 92%).

Foto: Comisia Europeană

La fel ca în 2019, circa 7 din zece români declară că se simt cetățeni europeni. Circa șase din zece români consideră că înțeleg cum funcționează UE (62%) și sunt de acord că mai multe decizii ar trebui luate la nivelul Uniunii (66%).

Peste jumătate dintre români susțin ideea unei uniuni monetare și economice europene cu
o singură monedă, Euro (RO: 55%, UE27:70%), dar și a unei piețe digitale unice în cadrul
UE (RO: 56%, UE27: 65%), iar șapte din zece români consideră că, pentru fiecare acord
comercial încheiat de către UE, ar trebuie să existe garanția că sunt îndeplinite cele mai
înalte standarde privitoare la climă, protecția mediului și a muncii.

Încrederea în instituțiile naționale și europene

Românii continuă și în 2020 să acorde mai multă încredere instituțiilor internaționale, decât celor naționale, tendință care se păstrează în ultimii 3 ani, se arată în raportul național. Astfel, Uniunea Europeană prezintă încredere pentru 58% dintre români (similar 2019, 57%), în Națiunile Unite tind să aibă încredere 54% dintre români (+6pp), iar în NATO românii au încredere în proporție de 49%.

Instituțiile naționale au un grad de încredere mai scăzut, pe primele locuri situându-se următoarele:

  • justiția (47%)
  • administrația publică regională sau locală (38%)
  • administrația publică centrală (37%)

Guvernul, Parlamentul și partidele politice rămân instituțiile cu cele mai joase cote de încredere în rândul românilor. De notat este faptul că încrederea în partidele politice s-a erodat cu 10pp (puncte procentuale), de la 26% în 2019 la 16% în prezent, în timp ce încrederea în Guvern a rămas similară cu cea din anul precedent (29% în 2020, 30% în 2019), iar cea în Parlament a pierdut 5pp, ajungând la 26%. Cu toate acestea, majoritatea românilor continuă să aibă încredere, și în 2020, în poliție (56%, +6pp) și armată (64%, -3pp).

Circa unul din doi români declară că tind să aibă încredere și în următoarele instituții europene, în general peste media europeană: Parlamentul European (RO: 55%, UE27: 50%), Comisia Europeană (RO: 50%, UE27: 47%), Consiliul European (RO: 49%, UE27: 45%) și Banca Centrală Europeană (RO: 46%, UE27: 47%).

Dacă în 2019, altele erau considerate principalele probleme cu care se confruntau țara și, respectiv, Uniunea Europeană, (și anume, creșterea prețurilor, inflația, costul traiului zilnic – 32% – și sistemul de îngrijire al sănătății și de securitate socială – 19%), în prezent circa patru din zece români și europeni consideră că principala problemă cu care se confruntă acestea este sănătatea (atât la nivel național – RO: 43%, UE27: 44% -, cât și european – RO: 39%, UE27: 38%).

Foto: Comisia Europeană

Majoritatea românilor consideră că un vaccin este unica modalitate de a pune capăt pandemiei (RO: 65%, UE27:70%), iar UE joacă un rol-cheie în a garanta accesul la vaccinurile împotriva COVID-19 în țară (RO: 77%, UE27: 69%).

Circa jumătate dintre români declară că nu înțeleg de ce oamenii ezită să se vaccineze (RO: 53%, UE27: 56%), iar ca disponibilitate pentru a fi vaccinați, declară că ar face acest lucru mai degrabă mai târziu (36%) sau cândva în cursul anului 2021 (23%). 45% dintre europeni își doresc să se vaccineze cât mai curând posibil sau au făcut-o deja. La finalului lui 2020, un
procent redus de români și europeni declarau că s-au vaccinat deja (RO: 5%, UE27: 3%).

Foto: Comisia Europeană
Alte rezultate ale eurobarometrului:
  • 57% dintre români se declară nemulțumiți de măsurile luate în vederea combaterii pandemiei de coronavirus de către Guvernul României, similar cu media europeană (UE27: 56%).
  • Țările ai căror cetățeni sunt printre cei mai mulțumiți de măsurile propriilor guverne sunt Danemarca (79%), Luxemburg (73%) și Olanda (71%). Pe de altă parte, 60% dintre români consideră că măsurile de restricție luate de autoritățile publice din România pentru lupta împotriva coronavirusului și a efectelor acestuia au fost justificate (procent aflat însă sub media UE27, cu 13pp).
  • În contextul pandemiei, 41% dintre românii declară că au făcut față cu destulă dificultate măsurilor restrictive, în special în ce le privește pe cele de limitare a deplasărilor, procent similar cu media europeană (UE27: 40%), iar 33% dintre ei au o părere neutră despre această experiență, ea fiind apreciată drept ușoară și dificilă în egală măsură. Din punct de vedere financiar, 62% dintre români consideră că pandemia de coronavirus are consecințe serioase pentru ei personal (cu mult peste media europeană – UE27: 43%).
  • două treimi dintre europeni (66%) cred că proiectul european oferă o perspectivă de viitor pentru tinerii Europei.
  • 65% dintre europeni consideră că UE este o oază de stabilitate într-o lume tulbure.
  • percepția românilor cu privire la situația financiară a propriei gospodării se depreciază cu 5 puncte procentuale față de anul 2019, doar 54% dintre ei (față de 59% în 2019) considerând că aceasta este bună sau foarte bună, în linie cu media europeană ce scade și ea la 68% (mai puțin cu 4pp față de 2019).
  • previziunile cu privire la situația financiară a propriei gospodării pentru următoarele 12 luni și-au temperat optimismul față de anul anterior: 28% dintre români sunt în prezent de părere că această situație se va înrăutăți, în timp ce doar unul din cinci români (21%, -10pp față de anul anterior) sunt de părere că aceasta se va îmbunătăți, media la nivelul Uniunii fiind tot de 21% pentru îmbunătățirea situației (însă este mai ridicată decât cea care privește înrăutățirea situației: – 17%).
Concluziile eurobarometrului, potrivit raportului pe România
  • “Anul 2020 a fost marcat la nivel global de pandemia cu noul coronavirus, eveniment consemnat de către Organizația Mondială a Sănătății în data de 11 martie 2020. Ulterior, în data de 16 martie, România a intrat în starea de urgență, pentru prima oară după decembrie 1989, stare menținută pentru două luni. Scopul stării de urgență a fost posibilitatea impunerii de măsuri pentru gestionarea situației generate de pandemie, precum: limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau persoanelor în anumite zone sau în anumite intervale orare, închiderea temporară a localurilor publice, interzicerea desfășurării de evenimente publice sau private care presupun prezența unor grupuri mai mari de persoane, sau suspendarea cursurilor școlare. În același timp, s-a introdus obligativitatea purtării măștii și recomandarea distanțării sociale. Ulterior stării de urgență, a fost introdusă și menținută starea de alertă până la finalul anului, astfel încât treptat unele măsuri restrictive din perioada stării de urgență să fie relaxate.
  • În contextul descris anterior, românii au apreciat, în 2020, că principala problemă cu care se confruntă atât propria țară, cât și Uniunea Europeană, este sănătatea, și abia apoi situația economică la nivel național (RO: 28%, UE27: 33%) și european (RO: 27%, UE27: 35%).
  • Pe plan național, românii consideră că măsurile luate de autoritățile române în lupta cu pandemia au fost justificate (60%), chiar dacă gradul lor de mulțumire față de acestea nu este majoritar (42%) și doar 26% dintre ei declară că au făcut față cu ușurință sau destulă ușurință unor măsuri precum limitarea deplasărilor.
  • Când se gândesc la vaccinuri, majoritatea românilor sunt de părere că acestea reprezintă singura modalitate de a pune capăt pandemiei, însă, în timp ce europenii s-ar vaccina cât mai curând posibil (42%), românii mai degrabă ar face acest pas mai târziu (36%).
  • Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, plan asupra căruia liderii europeni au căzut de acord la mijlocul lunii iulie 2020, este privit ca fiind eficient de majoritatea românilor și europenilor (60% și, respectiv, 55%).

Sondajul a fost cerut și coordonat de către Comisia Europeană, Direcția Generală de Comunicare, iar Raportul pentru România a fost elaborat pentru Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Descarcă de aici sondajul Eurobarometru integral


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Trei organizații ale tinerilor – printre primele din România care iau poziție față de evenimentele din Belarus: “Condamnăm Guvernul” de la Minsk / Ministrul român de Externe să ia atitudine, inclusiv prin sancțiuni

Consiliul Tineretului din România (CTR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) sunt printre primele organizații din România care iau poziție față de…
Vezi articolul

OFICIAL Angajarea profesorilor “titularizați” pe art. 253 poate fi de azi făcută pe durata viabilității postului. Ordonanța de Urgență pe educație a fost publicată în Monitorul Oficial

Varianta oficială a Ordonanței de Guvern 23, cea apărută miercuri noaptea în Monitorul Oficial, la o săptămână după aprobarea în Ședința de Guvern din 3 aprilie, cuprinde şi „rezolvarea” situației…
Vezi articolul