Efectele creșterii normei de predare pentru directori. Raluca Răducanu: Suntem în școală de dimineață până seara / Mariana Stan: Am șapte clădiri, trebuie să mă deplasez cu mașina kilometri, pentru că apare o urgență

„Suntem în școală de dimineață până seara, mai bine de opt ore pe zi”, a declarat Raluca Răducanu, directoare adjunctă la Liceul Teoretic Jean Monnet din București. „Atâta vreme cât munca profesorului nu este separată de cea a managerului și se face o amestecătură, ajungi să nu faci nici una, nici cealaltă foarte bine. Poate că nu-ți mai ies lucrurile și ajungi să pleci din sistem supărat, necăjit pe tine, crezând că tu nu mai ești capabil, dar, de fapt, noi suntem puși într-o poziție în care nu mai putem face totul”, a declarat Mariana Stan, director la Școala Gimnazială din Dor Mărunt, în emisiunea InfoEdu de la TVR, de pe 28 octombrie. 

• Raluca Răducanu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic „Jean Monnet” din București, Mariana Stan, directoarea Școlii Gimnaziale din Dor Mărunt, Călărași și Iulian-Ninel Nicolae, directorul Școlii Gimnaziale „Gheorghe Magheru” din Caracal, au discutat despre concursurile pentru directorii de școli și efectele creșterii normei de predare pentru directori din acest an școlar, în emisiunea Info Edu de la TVR, moderată de Diana Dumitrașcu.

Reducerea normei de predare ar fi o soluție, dar și „arondarea atâtor structuri unui PJ într-o zona în care trebuie sa te deplasezi dintr-un sat în altul, și în altul, și în altul și tot așa, nu știu dacă își imaginează cineva cum este. I-aș invita să mergă efectiv „la firul ierbii” și să stea într-o zi de dimineață și până după-amiază și să vadă cum merg lucrurile într-o astfel de situație”, a spus Mariana Stan. 

Directorul Iulian-Ninel Nicolae și-ar dori ca „aceste concursuri să fie eficiente și să se bazeze pe un profil de director. Ideal ar fi să existe profiluri adaptate fiecărei comunități, pentru că situația diferă de la o localitate la alta”. 

Redăm discuția despre concursul de directori de școli și creșterea normei didactice pentru directori

Diana Dumitrașcu: Haideți să ajungem și la subiectul concursurilor de directori de anul viitor. Doamna Răducanu, o să candidați?

Raluca Răducanu: Nu am avut timp să mă gândesc dacă voi candida. Sunt lucruri de care mi-ar fi greu să mă despart, sunt proiecte pe care le-am început, dar drumul acesta, care devine din ce în ce mai dificil, mă face să mă gândesc de două ori. N-am luat o decizie. Nu știu ce o să fac. Nu văd încă niciun motiv, niciun impuls, ceva care să spună „e o cale de ieșire, e luminiță la capătul tunelului”.

Mariana Stan: Să știți că m-am mai gândit la asta și am spus-o și altă dată.

Diana Dumitrașcu: Deci, vă vine să renunțați?

Mariana Stan: Da, să știți că da. Lucrurile sunt din ce în ce mai greu de stăpânit, mai ales după noile reglementări. Atâta vreme cât munca profesorului nu este separată de cea a managerului și se face o amestecătură, ajungi să nu faci nici una, nici cealaltă foarte bine. Te întrebi, ca om care vrei să faci lucrurile așa cum trebuie, dacă mai are rost să mergi mai departe sau să te retragi. Poate că nu-ți mai ies lucrurile și ajungi să pleci din sistem supărat, necăjit pe tine, crezând că tu nu mai ești capabil, dar, de fapt, noi suntem puși într-o poziție în care nu mai putem face totul. 

Trebuie făcută o separare între aceste roluri sau ușurată munca directorului, care nu mai e deloc atractivă. Nu vorbim aici de salarii, ci de piedici care apar și de lipsa soluțiilor pentru a trece peste ele.

Iulian-Ninel Nicolae: Eu o să candidez la concursul de directori. Mi-aș fi dorit ca acesta să fie organizat înainte de finalizarea mandatului, pentru că mi-ar fi dat o legitimitate mai mare. Mi-aș dori ca aceste concursuri să fie eficiente și să se bazeze pe un profil de director. Ideal ar fi să existe profiluri adaptate fiecărei comunități, pentru că situația diferă de la o localitate la alta. Astfel, am putea fi mai eficienți ca manageri, iar directorul potrivit ar putea aduce plusvaloare localității din care face parte.

Diana Dumitrașcu: Cât de mult vă încurcă în acest moment norma de predare de cel puțin 10 ore pe săptămână?

Iulian-Ninel Nicolae: Să știți că ne încurcă. Nu este o normă foarte mare, dar am văzut că mulți directori aveau ore la plata cu ora, ceea ce nu mi se pare în regulă. Probabil că ministerul a decis să mărească norma tocmai pentru a corecta acest lucru. E important să păstrăm o relație cu elevii, să cunoști clasele, dar nu sunt de acord nici cu plata cu ora, cu nouă-zece ore pe lângă norma de director, pentru că nu ai timp nici de clasă, nici de management. Ca manager nu poți face lucrurile foarte bine, dar cred că se va găsi o soluție în acest sens.

Raluca Răducanu: Da, sunt foarte multe ore. Eu trebuie să fac 12 ore pe săptămână. În anii trecuți aveam doar câteva ore la plata cu ora, din motive punctuale, lipsa profesorilor, probleme de încadrare. Acum sunt aproape dublu față de alți ani, iar asta se simte pentru că suntem în școală de dimineață până seara, mai bine de opt ore pe zi.

Diana Dumitrașcu: Când sunteți la oră, vi s-a întâmplat să fiți chemată pentru o problemă urgentă?

Raluca Răducanu: Da, dar am făcut programul împreună cu colega mea, doamna director, astfel încât atunci când una dintre noi e la ore, cealaltă să fie în birou. Așa funcționăm de mulți ani. Dar asta înseamnă că cel puțin una dintre noi este în școală de la ora 8 dimineața până după ora 19.

Mariana Stan: Eu am șapte clădiri, foarte distanțate între ele. Ascultam ce povestea colega mea și mă întrebam cum o fi să fii director într-o singură clădire. Eu trebuie să mă deplasez fizic, cu mașina, kilometri întregi, pentru că apare o urgență. Ce faci când ești la clasă și te sună cineva că e o problemă? Unde lași copiii? Pleci cu mașina, ajungi acolo și te mai sună din altă parte că s-a întrerupt centrala. Chiar mi s-a întâmplat săptămâna trecută. Sunt exemple simple, dar reale. Situațiile grave sunt și mai complicate. Este foarte greu, foarte greu.

Diana Dumitrașcu: Ați accepta mai ușor să candidați pentru un nou mandat dacă s-ar reveni la norma de predare de 6 ore pentru directori, cum era până anul trecut?

Mariana Stan: Da, aceasta ar fi o soluție care ar ușura munca și ar readuce dorința de a continua, dar și arondarea atâtor structuri unui PJ într-o zona în care trebuie sa te deplasezi dintr-un sat în altul, și în altul, și în altul și tot așa, nu știu dacă își imaginează cineva cum este. I-aș invita să mergă efectiv „la firul ierbii” și să stea într-o zi de dimineață și până după-amiază și să vadă cum merg lucrurile într-o astfel de situație. 

Informații de context

Amintim că directorii și inspectorii școlari trebuie să predea minimum 10 ore pe săptămână și nu mai au dreptul la plata cu ora, în anul școlar 2025-2026, potrivit legii 141/2025, legea Bolojan asumată de guvern.

Directorii din școli și licee și inspectorii școlari generali/generali adjuncți: 

• pot fi degrevați cu până la 50% din norma de predare, învățare și evaluare,
• nu pot desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul,
• prin excepție, pot face activități în regim de plata cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean, potrivit legii Bolojan.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că actualul model, în care directorii sunt și cadre didactice, trebuie analizat. „Poate vom dori să gândim un model mai managerial. Trebuie să vedem dacă degrevările actuale le permit să funcționeze eficient”, a explicat Daniel David, într-un interviu la  Antena 3, pe 26 august.

Alianța Colegiilor Centenare (ACC) a criticat dur măsurile introduse prin Legea 141/2025, pe care le consideră „un atac la statutul cadrului didactic” și „o compromitere pe termen lung a calității în educație”. De exemplu, obligațiile impuse directorilor de școli de a preda 10-14 ore/săptămână creează ambiguități și inechități, potrivit unui punct de vedere transmis redacției.

Ce s-a schimbat din septembrie 2025

Pe 1 septembrie, Guvernul a publicat în Monitorul Oficial normele metodologice care stabilesc degrevarea de normă didactică și de predare pentru personalul cu funcții de conducere, îndrumare și control în învățământul preuniversitar. Ele intră în vigoare odată cu începutul anului școlar 2025-2026.

Aceste norme, corelate cu Legea 141/2025, prevăd că:

• Directorii de școală, grădiniță și liceu vor avea o normă fixă de 10 ore de predare/săptămână.
• Directorii adjuncți vor avea 12 ore/săptămână.
• Inspectorii școlari vor preda 10 ore/săptămână.
• Consilierii de la CJRAE vor avea 16 ore/săptămână.

Prin urmare, directorii și inspectorii nu vor mai putea cumula plata cu ora, fiind obligați să predea exact numărul de ore stabilit de lege, cu excepția cazurilor aprobate de inspectoratele școlare (ex. școli izolate).

Informații de context despre organizarea concursurilor de directori și inspectori

Ministrul Educației a amânat concursul de directori pentru 2026, pentru „prima parte a anului viitor”, asta deși termenul avansat tot de el în urmă cu două luni, era decembrie 2025.

De precizat, următorul concurs pentru directorii de școli, a fost amânat până pe 2 februarie 2025, o întârziere de un an față de termenul stabilit inițial în an electoral cu 4 rânduri de alegeri. Dar concursul nu a avut loc nici după anul electoral. 

Concursul de directori ar fi trebuit să se desfășoare după aprobarea la începutul lunii februarie 2024 a regulilor de organizare a selecției pentru managerii unităților de învățământ. Calendarul de intrare în vigoare a legislației subsecvente legilor educației 198/2023 și 199/2023 a fost însă prorogat, în an cu 4 rânduri de alegeri electorale, iar noul grafic adoptat la începutul anului prevede amânarea termenului inițial cu un an.

Mai exact, pe 4 februarie 2025 a fost termenul de aprobare a „ordinului de ministru al educației privind aprobarea metodologiei de organizare a concursului național de recrutare pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ”.

În anul 2022, trei sesiuni de concurs de directori de școli s-au organizat în România. În primele două etape au fost ocupate 6.969 de posturi de director adjunct și directori, din cele 8.692 de posturi scoase la concurs. Cele rămase neocupate, pentru care s-a organizat o a treia etapă în septembrie, erau 1.723 de posturi (sursa).

Edupedu.ro a scris în martie 2023 că erau 1.761 de directori și directori adjuncți de școli care au fost numiți prin detașare, de către inspectorii-politicieni, după ce în trei sesiuni de concurs pentru directori aceste posturi nu s-au ocupat. Asta arăta un raport al Ministerului Educației.

Actualele mandate obținute prin acele concursuri ale directorilor expiră în 3 tranșe: ianuarie, martie și mai 2026.

Și toate posturile din actualele inspectorate școlare urmau să fie scoase la concurs în 2024. Regulile pentru recrutarea șefilor de direcții județene și a inspectorilor trebuiau stabilite până în februarie 2024, dar ministerul condus de Ligia Deca le-a amânat cu un an, până în iunie 2025. 

Ultimul concurs de inspectori a fost în 2017, iar mandatele acestora au fost între 2018 și 2021, cand ar fi trebuit să fie organizat concurs din nou. Miniștrii Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca și acum Daniel David, toți membri sau suținuți de PNL, au refuzat organizarea concursului invocând motive precum: schimbarea legii, oricum instituțiile se desființează, etc.

Un raport publicat în martie 2023 de Ministerul Educației, instituție care refuză de trei ani să organizeze concursuri, așa cum îi cere legea, arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare. Peste 1.700 de directori de școli sunt puși tot politic – detalii aici.

Vezi aici lista inspectorilor școlari generali, în septembrie 2022: 21 sunt de la PNL, 17 de la PSD și 2 de la UDMR.

Un raport Code for Romania publicat în septembrie 2023 arăta că “managementul educațional al școlilor din România este puternic afectat de politizarea funcțiilor de conducere de la nivelul sistemului de învățământ, cât și de cadrul legal inconsistent în ceea ce privește descentralizarea, relațiile și atribuțiile dintre multitudinea de actori implicați în proces”.

Cel puțin 31 de inspectori generali școlari au candidat la alegerile locale din 9 iunie 2024, conform datelor analizate de Edupedu.ro pe baza listelor de candidați depuse de partidele politice la Biroul Electoral Central. Majoritatea șefilor Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ) sunt membri PNL, iar 16 dintre ei au candidat la scrutinul din 9 iunie. Alți 12 șefi de inspectorate, membri PSD, au candidat și ei, la fel și 2 șefi de ISJ membri UDMR.

În fiecare an, practic, ministrul numește din pix nume primite de la partide în fruntea inspectoratelor școlare județene. La rândul lor, inspectorii politicieni numesc din pix întreaga garnitură de inspectori școlari de specialitate. Procedura se numește „detașare în interesul învățământului” și este folosită în aceste cazuri doar în interesul politicului. Inspectorii șefi numesc și directorii de școli acolo unde mandatele sunt vacante – fie că nu au existat candidați la concurs, ori nu a luat nimeni postul, ori directorul prin concurs și-a dat demisia sau a fost data afară. Astfel Edupedu.ro a semnalat în ultimii ani faptul că în luna august are loc „Pixiada”.