Elevul român ”cu potențial” de creștere excelentă e tratat de școală ca ”superficial, neatent, deranjant, copil de nota 6-7”. De ce?

6.636 de vizualizări
FOTO: Facebook.com/Oana Moraru
Profilul cel mai răspândit de elev român “cu potențial” de creștere excelentă arată cam așa: copil receptiv, cu atenție bună, dar oscilantă pe sarcini repetitive, interesat de nou și flexibil în trecerea de la o cerință de lucru la alta, sociabil, foarte motivat de reflecția sa în ochii celorlalți, cu capacitate medie și bună de abstractizare, cu limbaj în dezvoltare, dar eficient în transmiterea ideilor, dinamic; îi place să construiască, să lucreze în echipe cu alți copii, spontan, creativ și intuitiv. 

Cu toate astea, școala și stilul nostru de a construi deprinderi și forma competențe, îl văd pe acest copil ca “superficial, neatent, scrie cu greșeli, nu-și citește textul problemei cu atenție, deranjează uneori ora. Copil de nota 6-7 sau mai jos.”

De ce?

  1. Nu avem o “inginerie” metodică de a scoate “potențialul” natural din acești copii. Îi evaluăm în relație cu un mod de predare expozitiv, teoretic, bazat 90% pe exercițiu repetitiv.
  2. Nu avem momente-tampon în procesul de predare-învățare – adică acele 2 săptămâni de fixare a unui concept sau deprindere până la trecerea către altul nou. Nu știm să așteptăm din urmă pe toți, să sedimentăm înțelegerea, să creăm momente de triumf pentru toți. Foarte puțin timp pentru recapitulare, evaluare formativă, reciclarea informației vechi și integrarea ei în nou.
  3. Avem o cultură motivațională bazată pe blam sau pe “te-am prins că n-ai învățat”. Cu cele mai bune intenții, atunci când îi corectăm sau indrumăm, inserăm în cuvintele noastre, fără să știm, otrava propriilor dezamăgiri și frici. Nu suntem optimiști în legătură cu viitorul lor, suntem mai mult anxioși sau nemulțumiti etern.
  4. Ne e teamă de “metodele noi” care plac acestor copii enorm pentru că nu știm încă să lucrăm simultan, pe dedesubtul acestor scenarii moderne, cu o bună planificare și monitorizare a progresului copiilor. Nu știm să creăm planuri remediale sau de accelerare. Nu știm să punem stofă nouă peste o căptușeală clasică, rezistentă.
  5. Nu ințelegem că modul de operare a minților umane se schimbă de la o generație la alta și că nevoile acestor copii, oricât de incomode reflexelor noastre de adaptare, fac parte din creșterea organică a lumii. Nu are sens să dăm vina pe familii, tehnologii și relativizarea valorilor. Trebuie să acceptăm ceea ce este.

La ceea ce este – mult și extraordinar potențial uman cu alte nevoi de scenarii în învățare – noi oferim o inginerie pedagogică atât de rigidă, funcționărească, secretarială, birocratică în spirit – că ajungem încă din clasele I și a II-a să aruncăm la gunoi multe minți bune. Ne învățăm programatic, de mici, copiii – că sunt proști, slabi, neconformi.

Când, de fapt, noi suntem așa.

Textul a fost scris de Oana Moraru pe contul său de Facebook. Cine este Oana Moraru:

Oana Moraru este fondator și manager al Școlii Helikon din Călărași, este absolvent al Liceului Pedagogic și al Facultății de Litere din București, consultant educațional în domeniul învățământului privat preuniversitar, are 20 de ani de experiență la catedră și a fost membru al grupului de experți pe curriculum constituit în 2016 la nivelul Ministerului Educației.

Citește și:


1 comment
  1. Nu prea poți vorbi de inventivitate la o persoană care nu are instrucție minimală într-un domeniu. Dacă chiar vrem cu adevărat să dezvoltăm spiritul critic și de inventivitate, atunci ar trebui ca aceste faze să fie planificate la sfârșitul unei minime perioade de acumulări, de instrucție, respectiv, la finalul fiecărui semestru să fie dedicat acestui scop o perioadă de 1-2 săptămâni ( recapitulare, fixare, critică și inventivitate ).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Avocatul Poporului s-a sesizat în cazul Liceului Pedagogic din Iași, după ce Primăria a alocat anul trecut 100.000 de lei pentru documentații tehnice, dar nu a mai cheltuit banii: Corpul principal de clădire continuă să se degradeze în mod accelerat din cauza infiltrațiilor de apă – Ziarul de Iași

Avocatul Poporului s-a sesizat în legătură cu situația în care se află Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, după ce Primăria a alocat anul trecut 100.000 de lei pentru documentații…
Vezi articolul

Azi e echinocțiul de primăvară. „Anotimpurile se formează datorită apropierii de Soare a Pământului”, asta învață copiii de clasa a IV-a din două manuale, aprobate și publicate de Ministerul Educației pe manuale.edu.ro

Anotimpurile se formează datorită apropierii sau depărtării de Soare a Pământului, potrivit celor două manuale de Științele Naturii pentru clasa a IV-a, ambele ale aceleiași edituri, dar scrise de autori…
Vezi articolul

Articol susținut de ROMANIA TECH NATION

Robotica la gimnaziu și liceu, proiect-pilot lansat de primăria Reșița. „Vrem să devenim un centru pentru domeniul tehnician operator roboți industriali și începem cu robotica, cu Nextlab.tech, de la copiii de vârste mici” – Ildiko Pataki, consilier pentru politici educaționale

Primăria Reșița a lansat un proiect pilot de robotică în școli, printr-o investiție în roboți educaționali cu tehnologie Nextlab.tech, ca parte a strategiei de relansare a orașului. Iar în această…
Vezi articolul

SNSPA, prima universitate care reacționează la acuzația de plagiat adusă lui Sorin Cîmpeanu: Implicațiile sunt devastatoare, mai ales atunci când vorbim de credibilitatea și de performanța spațiului academic românesc

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) condamnă ferm orice practică asociată plagiatului: „Plagiatul există în sistemul educațional din România, iar implicațiile sunt devastatoare, mai ales atunci când vorbim…
Vezi articolul