Este posibil să-ți placă la școală? Măriuca Talpeș, Coaliția pentru Dezvoltarea României: Să ne punem obiectivul ca în 5 ani să fie elite la catedră

6.007 vizualizări
Foto: Captura Youtube.com
Ce trebuie făcut imediat în educație, pentru a nu mai avea 50.000 de copii pe generație care la clasa a VIII-a nu știu operațiile de bază? Se poate învăța matematică în clasele primare, fără să faci teme acasă? Sunt întrebări ce reapar la fiecare început de școală, în ultimii ani. Liderul grupului pentru educație din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, organizație a mediului de afaceri, Măriuca Talpeș, absolvent de matematică, a vorbit pentru Edupedu.ro despre ce putem face, astfel încât copiilor să le fie drag să meargă la școală.

Cele mai importante declarații:

  • Lucrul pe care trebuie rapid să-l determinăm este să avem profesori bine pregătiți și cărora să le placă la catedră
  • Am putea să ne punem un obiectiv: în 5 ani să fie elite la catedră.
  • Sunt în licee tehnologice profesori care primesc copii cu note mult sub 5 și îi ridică să ia bacalaureatul fără probleme. (…) Cu acești profesori ar trebui să se facă școală pentru cei care își doresc să fie profesori de remedial.
  • În fiecare școală gimnazială ar trebui să existe acest mic nucleu de pregătire remedială, care să îi atragă și pe ceilalți profesori, cu ore după ore foarte atractive.
  • Dar nu se poate face matematică dacă tu iei cu forța copilul cu nota 3-4, dacă îi mai zici și: ‘prostule, pune aici mâna și muncește!’. Saltul ăsta de la 3 la 5 trebuie să îl faci cu placere, nu cu bățul.
  • Iar eticheta o pune și mama acasă. Învățarea începe de când ne naștem, dar învățarea se face pe un fond de emoție pozitivă, de bucurie.
  • Lucrul individual acasă trebuie să existe. Trebuie învățați copiii cum să lucreze acele teme în maximum o oră și să aibă la final satisfacția că i-a ieșit și apoi să iasă afară cu bucurie
  • Cred că cea mai mare dramă este lipsa de încredere în tine.
  • Cum să te duci cu drag la școală, dacă cineva îți spune că ești prostuț? Și uitați-vă la adulți, cât de puțini învață. Avem cel mai mic procent din Uniunea Europeană la participarea adulților la procesul de învățare – suntem la 1,1%, comparativ cu o medie UE de 10,9%
  • Ne-a durut atât de mult penalizarea din timpul școlii, încât atunci când am absolvit am spus: am scăpat! Acum sunt la job, nici nu vreau să mă gândesc să învăț din nou!
Rep: Care este, din punctul dumneavoastră de vedere, problema care trebuie rezolvată cel mai rapid, pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ?

Măriuca Talpeș: Lucrul pe care trebuie rapid să-l determinăm este să avem profesori bine pregătiți și cărora să le placă la catedră. Asta înseamnă facultăți care să îi pregătească foarte bine pe acești studenți, să îi selecteze foarte bine pe aceia care știu bine materia pe care trebuie să o predea, astfel încât să nu primim la școală studenți care nu au avut note grozave la materia pe care trebuie să o predea. Ei trebuie să stăpânească un pic mai mult decât ce trebuie să predea, ca să se simtă confortabil la clasă, să le placă și să se ducă cu bucurie la copii. Bucuria asta de a intra în ore o transmiți copiilor: nu îți place, atunci stresul pe care îl ai îl transmiți și copiilor.

Critic este să avem în învățământ numai astfel de profesori. Am putea să ne punem un obiectiv: în 5 ani să fie elite la catedră.

Pot fi făcuți pași și la partea de formare inițială, și la partea de exemple din sistem care merg foarte bine; adică profesori care sunt chiar cu vocație la catedră și lucrează cu multă bucurie. Ar trebui ca profesorii să lucreze împreună, să facă echipe.

Aș încuraja profesorii să facă schimburi, să se invite unii pe alții la clasele lor, să lucreze în echipe, să facă schimburi de păreri în cancelarii, pentru că toate cercetările recente arată că profesorii învață cel mai mult și mai repede învățând unul de la celălalt. Așa că degeaba mergem la multe cursuri, dacă nu învățăm practic și dacă nu învățăm de la colegii noști profesori.

Cancelaria trebuie să devină un loc prietenos. În Finlanda, pauzele sunt de 15 minute și acolo profesorii vorbesc mult între ei, își cer ajutorul. Cred că asta, pe termen scurt, ar ridica rapid nivelul și la noi, pentru că ar învăța rapid unul de la celălalt.

Rep: În 2019, 54.000 de copii nu au luat nota 5 la examenul de Matematică de la finalul clasei a VIII-a. Care este cauza acestor rezultate, din punctul de vedere al mediului de afaceri, și care este impactul acestei neștiințe, în economie?

Măriuca Talpeș: Partea de literație pe care trebuie să o stăpânești din clasele I-IV este critică și pentru matematică. Dacă nu citești cu ușurință, și asta se face prin antrenament, nu doar prin ce mi-a zis doamna învățătoare, atunci cu greu vei putea descifra o cerință.

Trebuie cultivată bucuria copiilor către lectură: în fiecare școală ar trebui să fie programe de lectură. Și sunt exemple în România. Susțin ideea ca biblioteca să fie un loc adorat de copii, unde să se facă concursuri între ei, proiecte despre cum să apropii copiii de carte. Și în București sunt biblioteci care fac minuni. Dacă înveți să parcurgi texte cu ușurință, să le procesezi cu mintea ta, atunci poți să înțelegi și problemele de la matematică, fizică, chimie.

Apoi vine partea de raționament, care nu este robotic. Și asta începe tot în clasele primare. Și să le dăm copiilor probleme întotdeauna noi. Sigur, și exercițiile sunt bune pentru antrenamentul minții, dar cele mai bune pentru gândirea logică sunt problemele, care trebuie să fie legate de mediul cunoscut de ei, ca să aibă sens.

Ruptura între clasele primare și gimnaziu este foarte mare. Sunt și situații în care copilul merge foarte bine în clasele primare, dar severitatea profesorului de clasa a V-a îl demotivează complet pe un copil sensibil.

Și vin la etichetele pe care le pun profesorii, din momentul în care le vin copiii în clasa a V-a: ‘ești bun, te pricepi. A.., voi nu vă prea pricepeți’.

Orice copil poate să facă probleme de 7. Doar că cei mici nu au același ritm. Trebuie să ai răbdare să lucrezi cu copiii.

Un lucru pe care l-am propus în setul de 43 de măsuri lansat de Coaliția pentru Dezvoltarea României a fost să existe un fel de școală după ore, care să invite orice copil dorește să mai lucreze puțin. Dar atmosfera trebuie să fie plăcută, astfel încât să nu am impresia că mă duc ca la închisoare.

Rep: Vă referiți la învățarea remedială, cerută chiar și de legea educației în acest moment?

Măriuca Talpeș: Da, cred că sunt deja în școli învățători și profesori care știu să facă acum învățare remedială. Să luăm knowledge de la ei. Aceste ore după ore ar trebui făcute exact de acești profesori care o fac natural acum, și cu o mare plăcere. Mă uitam la anumiți profesori care primesc câte un elev repetent care nu știe nici măcar materia anului anterior, cu câtă răbdare lucrează cu acel copil, ca să îl ridice la nivelul colegilor. E o pasiune asta.

Sunt în licee tehnologice profesori care primesc copii cu note mult sub 5 și îi ridică să ia bacalaureatul fără probleme. Dar este o altfel de muncă cu acești copii, pentru că să îl iei de la 4 și să îl aduci la 6-7 e cu totul altceva decât să lucrezi cu olimpicii. Cu acești profesori ar trebui să se facă școală pentru cei care își doresc să fie profesori de remedial. În fiecare școală gimnazială ar trebui să existe acest mic nucleu de pregătire remedială, care să îi atragă și pe ceilalți profesori, cu ore după ore foarte atractive.

Dar nu se poate face matematică dacă tu iei cu forța copilul cu nota 3-4, dacă îi mai zici și: ‘prostule, pune aici mâna și muncește!’. Saltul ăsta de la 3 la 5 trebuie să îl faci cu placere, nu cu bățul.

Iar eticheta o pune și mama acasă. Învățarea începe de când ne naștem, dar învățarea se face pe un fond de emoție pozitivă, de bucurie. Trebuie să fii atras de lucrul respectiv, să fii entuziasmat. Asta s-ar putea schimba în toate școlile și măsura ar trebui luată repede, pentru ca atmosfera în școală să se schimbe repede. Uitați-vă cum răspund copiii, când îi întrebi: ‘te duci în atelierul școlii să faci roboței? Da, acolo mă duc și sâmbătă, și duminică!’.

Rep: Se poate învăța matematică, fără să faci teme acasă? Dezbaterea anuală scoate în evidență extremele, cu școli cu foarte multe teme și școli în care copilul nu mai are nimic de făcut pentru școală, odată ce intră în casă.

Măriuca Talpeș: Cred că nu vorbim de școli, ci de profesori și profesori. Lucrul individual acasă trebuie să existe. Trebuie învățați copiii cum să lucreze acele teme în maximum o oră și să aibă la final satisfacția că i-a ieșit și apoi să iasă afară cu bucurie. Și lectura trebuie să intre în antrenamentul zilnic.

Dar temele care ocupă cumulat peste 2 ore sunt criminale, pentru că nu poți ține copiii 4 ore dimineața și încă 4 după aceea. Sunt sigură că unii profesori exagerează, dar este foarte important și cum faci o temă. Știu multe cazuri în care copiii întind foarte mult temele respective: mă mai joc, o mai aștept pe mama, și apoi mi-a luat 4 ore.

Deci învață să faci grupat temele! Ar trebui ca învățătorii să îi învețe pe părinți cum să facă, astfel încât copiii să le termine repede.

În al doilea rând, sunt foarte multe cazuri în care dai tone de teme și nu le mai verifici, ca profesor. Dar de ce au mai fost date? Este total inutilă tema în cazul ăsta și îl înveți pe copil că nu pățești nimic dacă nu le faci.

Rep: În anul școlar 2013-2014 la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au răspuns corect la testele de dificultate medie 70-75% dintre copii, potrivit unei analize realizate de Mircea Miclea. 4 ani mai târziu, 73,12% dintre copiii care ajunseseră clasa a VIII-a și s-au prezentat la Evaluarea Națională au reușit să ia medii peste 5. Ce spune prezervarea acestui procent, despre ceea ce se întâmplă în școală?

Măriuca Talpeș: Profesorul sfințește locul și nu cred că prin forță poți să îi prinzi pe copii. Nu toți vor prinde ritmul și un profesor adevărat lucrează până la urmă cu toți, chiar dacă nu în aceeași oră. Dar să uiți de unii copii din clasă este o mare dramă, ei se pierd pe drum. Și cel mai grav este că cei mici își pierd încrederea și spun: ‘nu pot’. Toți copiii sunt născuți la fel, poate cu mici înclinații pe artă, gândire logică, dar marea majoritate sunt la fel.

Matematicianul Andrew Wiles, cel care a descoperit demonstrația teoremei lui Fermat, a spus într-o conferință la Roma: dacă vreți ca copiii dumneavoastră să iubească matematica, atunci la 10 ani trebuie să întâlnească un profesor pasionat de matematică. Deci pur și simplu trebuie ori părinții să îi deschidă ochii, ori profesorul și învățătorul să îi incurajeze pe copii să vadă ce grozav este să faci matematică.

Povestea cu: ‘e grea matematica, mamă, și tu nu ai minte de matematică’ este o greșeală foarte mare pe care o fac și părinții. Matematica este foarte frumoasă.

Cred că cea mai mare dramă este lipsa de încredere în tine. Încrederea o recuperezi foarte greu ca adult și atitudinea pe care o au unii profesori – care spun: tu ești mai prostuț – îl face pe copil să nu se mai ducă cu drag la școală. Cum să te duci cu drag la școală, dacă cineva îți spune că ești prostuț? Și uitați-vă la adulți, cât de puțini învață. Avem cel mai mic procent din Uniunea Europeană la participarea adulților la învățare – suntem la 1,1%, comparativ cu o medie UE de 10,9%.

Noi asociem învățarea cu penalizarea. Iar procentele scăzute de adulți din România care mai învață le pun și pe seama acestei școli care este un bau-bau. Ne-a durut atât de mult penalizarea din timpul școlii, încât atunci când am absolvit am spus: am scăpat! Acum sunt la job, nici nu vreau să mă gândesc să învăț din nou!

Cred că cel mai important lucru este să îi dai încredere în el, copilului, indiferent ce poate face el foarte bine.

Rep: De ce credeți că Ministerul Educației le-a permis persoanelor cu note sub 5 la titularizare să intre la catedră, după ce anterior Ecaterina Andronescu anunțase că renunță la această practică?

Măriuca Talpeș: Cred că nu există o imagine completă asupra nevoilor de profesori în învățământ, în acest moment. Câți copii avem în mod real în școală, câți profesori avem, câți sunt titulari, câți sunt suplintori – nu există o oglindă completă pe țară. Dacă ar exista, atunci specialiști în resurse umane ar trebui să rezolve problemele cu lipsa cadrelor didactice, acolo unde avem așa ceva.

Primăriile au aceste date, câți copii s-au născut, câte familii au plecat, câte revin. Tu, ca școală, ai de unde să îți iei datele, astfel încât să îți faci o previziune pe ciclul primar. Deci nu este imposibil să faci o previziune, cu 3 ani înainte de a începe clasa pregătitoare, referitoare la numărul de copii care vor intra în școală și, în consecință, la numpărul de cadre didactice de care ai nevoie. Mai departe, examenele de titularizare au loc în fiecare an și există o istorie a rezultatelor, deci și la nivel Ministerului Educației se poate vedea care este nivelul celor care vor să devină profesori, astfel încât să previi situația intrării persoanelor cu note sub 5.

Nota de 10 de la titularizare este formată din 1 punct din oficiu, 3 puncte din răspunsurile la întrebări ușoare din materia pe care trebuie să o predai și alte 3 puncte din pedagogie, metodică. Deci nota de 5 trebuie obligatoriu obținută. Altfel nu prea poți să faci față întrebărilor copilului; poți să le fii un partener de învățare, dar e un pic alt rol pe care m-aș bucura să îl îmbrațișeze profesorii.

Ar putea să fie o diferență la modul de intrare în școală: dacă viitorul profesor termină licența la o facultate, probabil că se duce la masterat pentru că își dorește, nu ca la DPPD unde merge pe ideea: ‘poate îmi folosește’. Masteratul te întreabă dacă vrei cu adevărat. Ar fi minunat să se faca o selecție, inclusiv selecție psihologică, pentru ca nu orice om de știință poate să lucreze cu copiii.

Deci ar trebui o selecție riguroasă și a cunoștințelor la admiterea la masterat, dar cel mai important este să vrei să lucrezi cu copiii. Dacă nu ai pasiunea aceasta, nu mergi acolo, pentru că e o meserie grea.

Cei mai mulți profesori pasionați ne zic: ‘aș fi renunțat demult, dar când intru în clasă și văd ochișorii copiilor care se uită la mine nu pot să renunț’. Cei care nu se simt deloc bine, în drum spre școala spun: ‘iar mă duc la copiii ăia care mi se urcă în cap’. Pentru că în fiecare zi trebuie să inovezi alături de copii. Modul în care copiii ăștia învață se schimbă, trebuie să îți schimbi și tu metodele, să înveți o dată cu ei.

Rep: O situație despre care se discută foarte puțin este aceea a epuizării psihice a profesorilor, a schimbării carierei de către profesorii care nu se mai simt bine în fața copiilor. De ce în mediul de business reorientarea profesională este o normalitate, în timp ce în școală este privită de mulți ca o rușine?

Măriuca Talpeș: Nu e o rușine să renunți să fii profesor. Sunt state în lume care au un proces extrem de clar de urmărire a traseului fiecărui profesor. Se poate să ai un profesor care nu își mai dorește să lucreze cu copiii, dar este un foarte bun administrator. El poate să facă multe alte lucruri alături de educație, dar cei care gândesc aceste strategii de resurse umane au și direcțiile pe care îi încurajează să meargă după ce intră în învățământ și îi observă. Unii fac cercetare, alții optează să fie organizatori de tabere și de proiecte, etc. Și pe fiecare direcție este un grad de senioritate, trec printr-o ierarhie, de la juniori, la mediu, seniori, dar în funcție de pasiune. Dacă nici acest drum nu e bun, sar în linia următoare.

În cazul în care observi că învățământul în general nu îți mai place, poți să te duci într-un birou sau să faci un meșteșug foarte bine. Multă lume își schimbă joburile, și din corporații, și nu este nicio rușine. Dar aici trebuie făcută cu grija strategia, ca să nu pierdem profesorii pasionați.

___

Măriuca Talpeș este președintele grupului de Educație din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, organizație a mediului de afaceri din care care fac parte cele mai mari și importante organizații de companii din România. Absolventă a Facultății de Matematică, aceasta este implicată în numeroase inițiative în zona educației, inclusiv în proiectul Merito de prezentare a bunelor-practici din educație și a profesorilor de excepție.

Foto: Captură Youtube.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Nu există o campanie de vaccinare a profesorilor, fiecare se înscrie la programare când dorește / Elevii cu boli cronice pot fi înscriși de aparținători / Programarea începe pe 15 ianuarie – Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare

Profesorii, care fac parte din categoria persoanelor care deservesc activități esențiale, se pot înscrie, începând din data de 15 ianuarie, la vaccinare dacă doresc acest lucru, însă nu există o…
Vezi articolul

Șeful PNL Argeș, urmărit penal de DNA și pentru că și-ar fi folosit influența pe lângă un înalt demnitar pentru menținerea sau numirea în funcțiile de inspectori școlari și directori de școli a unor persoane agreate de partid / Surse: Înaltul demnitar ar fi ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu

Adrian Gheorghe Miuțescu, șeful PNL Argeș, este urmărit penal de DNA pentru că ar fi intervenit pentru numirea unui șef la Protecţia Consumatorilor, au anunțat procurorii Anticorupție vineri dimineață, scrie…
Vezi articolul

Cum a distrus legea Educației Deca-Iohannis singura aplicație digitalizată care funcționa la obținerea gratuității studenților pe transportul din București – Youth TB. Aproape 130.000 de studenți trebuie să plătească integral abonamente de transport și să aștepte înapoi 90% din bani când sunt gata procedurile universităților / Ce soluție ar exista

Studenții din Capitală care circulă cu transportul în comun de suprafață – autobuze și tramvaie – au de plătit integral abonamentele de transport ale Societății de Transport București (STB), pentru…
Vezi articolul