Psihologul Răzvan-Gabriel Zaharia a realizat un ghid pentru elevi, profesori și elevi, în contextul în care urmează să se desfășoare examenele naționale 2026 (Evaluare Națională și Bacalaureat). „Performanța la examen nu depinde doar de nivelul cunoștințelor. Ea depinde și de capacitatea elevului de a utiliza acele cunoștințe sub presiune”, transmite acesta. Vezi mai jos, în articol, ce pot face părinții și profesorii.
- Răzvan-Gabriel Zaharia este psiholog, psihoterapeut și consilier parental cu peste 20 de ani de experiență în psihologie organizațională și antrenament psihologic pentru performanță. Membru al Colegiului Psihologilor din România și al Federației Române de Psihoterapie, a lucrat cu sportivi, lideri, echipe, părinți și adolescenți. Psihologul lotului olimpic de gimnastică artistică feminin la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, Campionatele Europene și Mondiale 2025.
Psihologul a transmis că performanța la examen nu depinde doar de nivelul cunoștințelor. Ea depinde și de capacitatea elevului de a utiliza acele cunoștințe sub presiune.
„Problema apare atunci când intensitatea emoțiilor depășește capacitatea noastră de reglare. Un adolescent poate intra în sala de examen cu materia foarte bine învățată și, totuși, să experimenteze senzația că „are capul gol”. Atenția lui este captată de griji, scenarii catastrofice și teama de consecințe”, a precizat specialistul.
Răzvan-Gabriel Zaharia a menționat și a explicat cele 4 abilități psihologice care influențează performanța:
„Prima este concentrarea. Capacitatea de a orienta și menține atenția asupra sarcinii este esențială într-un context în care apar numeroase distrageri externe și interne.
A doua este reglarea nivelului de activare. Prea puțină mobilizare conduce la superficialitate și lipsă de energie. Prea multă mobilizare generează blocaj. Performanța apare într-o zonă de echilibru.
A treia este dialogul interior constructiv. În momentele dificile, fiecare om vorbește cu sine. Întrebarea nu este dacă există acest dialog, ci ce conține el. Un elev care își repetă „Nu o să reușesc”, „Nu știu nimic”, „Dacă greșesc?” își consumă energia mentală într-o direcție neproductivă. În schimb, orientarea către acțiune ajută: „Citesc cu atenție cerința”, „Rezolv pas cu pas”, „Pot găsi soluția”. La fel și instrucțiunile orientate către reglarea stării interioare, de tipul “Cu fiecare respirație devin tot mai calm”, “Mintea mea este tot mai limpede”.
A patra abilitate este vizualizarea. Capacitatea de a reprezenta mental pașii unei rezolvări facilitează organizarea gândirii și accesarea informațiilor relevante. La fel ca în sport, aceste abilități se dezvoltă prin exercițiu.”
Psihologul a vorbit și despre rolul profesorilor și al părinților: „Influența cea mai mare asupra performanței apare atunci când părinții și profesorii sprijină procesul. Asta înseamnă să contribuie la planificare, nu să preia responsabilitatea în locul adolescentului.”
Redăm textul integral al psihologului:
„Examenul testează și ceea ce faci cu emoțiile tale
De ce performanța la un examen nu depinde doar de învățare
În fiecare an, în apropierea Evaluării Naționale și a Bacalaureatului, aud aceeași frază de la părinți sau profesori: „Știa materia, dar la examen s-a blocat.” Pentru mulți oameni, această situație pare greu de explicat. Dacă un elev a învățat, de ce nu reușește să arate ceea ce știe exact în momentul în care contează?
Răspunsul este simplu: performanța la examen nu depinde doar de nivelul cunoștințelor. Ea depinde și de capacitatea elevului de a utiliza acele cunoștințe sub presiune.
Aici intervine psihologia performanței.
Emoțiile nu sunt un dușman
În spațiul public se vorbește frecvent despre emoțiile „negative” din perioada examenelor. În realitate, emoțiile nu sunt nici bune, nici rele. Ele funcționează mai degrabă ca o busolă care ne oferă informații despre ceea ce trăim într-o anumită situație.
Problema apare atunci când intensitatea emoțiilor depășește capacitatea noastră de reglare. Un adolescent poate intra în sala de examen cu materia foarte bine învățată și, totuși, să experimenteze senzația că „are capul gol”. Atenția lui este captată de griji, scenarii catastrofice și teama de consecințe.
Cu alte cuvinte, resursele mentale care ar trebui folosite pentru rezolvarea subiectelor sunt consumate de lupta cu propriile gânduri și emoții.
De aceea, pregătirea pentru examen înseamnă și dezvoltarea capacității de a funcționa eficient în condiții de presiune.
Te pregătești și pentru context
În sport există un principiu: să te antrenezi cât mai aproape de condițiile în care vei concura. Același lucru este valabil și în cazul examenelor.
Mulți elevi rezolvă exerciții în condiții confortabile, acasă, fără limită de timp, fără supraveghetori, fără zgomot și fără presiune. Apoi ajung într-o sală de examen necunoscută, cu reguli diferite și cu o miză emoțională ridicată. Creierul percepe diferența.
Din acest motiv, simulările sunt valoroase pentru familiarizarea cu contextul. Cu cât elevul este expus mai des unor condiții asemănătoare examenului, cu atât situația devine mai predictibilă și mai puțin amenințătoare.
În psihologie, acest proces poartă numele de desensibilizare sistematică prin expunere progresivă – ne obișnuim cu ceea ce avem de făcut.
Patru abilități psihologice care influențează performanța
Atunci când discutăm despre pregătirea pentru examen, atenția se îndreaptă aproape exclusiv către materie. Mult prea rar vorbim despre abilitățile psihologice care permit utilizarea eficientă a cunoștințelor.
Prima este concentrarea. Capacitatea de a orienta și menține atenția asupra sarcinii este esențială într-un context în care apar numeroase distrageri externe și interne.
A doua este reglarea nivelului de activare. Prea puțină mobilizare conduce la superficialitate și lipsă de energie. Prea multă mobilizare generează blocaj. Performanța apare într-o zonă de echilibru.
A treia este dialogul interior constructiv. În momentele dificile, fiecare om vorbește cu sine. Întrebarea nu este dacă există acest dialog, ci ce conține el.
Un elev care își repetă „Nu o să reușesc”, „Nu știu nimic”, „Dacă greșesc?” își consumă energia mentală într-o direcție neproductivă.
În schimb, orientarea către acțiune ajută: „Citesc cu atenție cerința”, „Rezolv pas cu pas”, „Pot găsi soluția”. La fel și instrucțiunile orientate către reglarea stării interioare, de tipul “Cu fiecare respirație devin tot mai calm”, “Mintea mea este tot mai limpede”.
A patra abilitate este vizualizarea. Capacitatea de a reprezenta mental pașii unei rezolvări facilitează organizarea gândirii și accesarea informațiilor relevante. La fel ca în sport, aceste abilități se dezvoltă prin exercițiu.
Ce pot face părinții și profesorii
În perioadele de examen, adulții tind să se concentreze pe rezultat. Este firesc. Rezultatul este vizibil și măsurabil.
Totuși, influența cea mai mare asupra performanței apare atunci când părinții și profesorii sprijină procesul. Asta înseamnă să contribuie la planificare, nu să preia responsabilitatea în locul adolescentului.
Să ofere structură, dar și căldură, și spațiu pentru autonomie. Să încurajeze efortul și progresul, nu doar nota finală. Să observe semnele de suprasolicitare și să normalizeze emoțiile firești ale unei perioade importante.
Scopul nu este eliminarea presiunii. O anumită doză de presiune face parte din orice situație relevantă de viață. Scopul este dezvoltarea capacității de a funcționa bine în prezența acesteia.
Ce facem în zilele de examen? Un ghid scurt pentru adolescenți și părinți
În apropierea examenelor importante, mulți adolescenți și părinți caută soluții rapide pentru reducerea emoțiilor. În realitate, cele mai eficiente intervenții sunt cele simple și exersate din timp.
Pentru adolescenți: nu încerca să elimini emoțiile
Una dintre cele mai mari capcane este lupta cu propriile emoții. Mulți elevi intră în examen cu obiectivul de a nu mai avea emoții. Când observă că au emoții, se sperie și mai tare. Apare astfel un cerc vicios: mă tem de examen, apoi mă tem că mă tem. Emoțiile nu trebuie eliminate. Ele trebuie gestionate.
Înainte de examen și în timpul acestuia, este util să verifici câteva aspecte simple:
Postura corpului. Corpul și mintea comunică permanent. Când stăm încordați, cu umerii strânși și privirea în jos, transmitem creierului că ne aflăm într-un pericol. Când stăm drept, respirăm liniștit și ocupăm spațiul într-un mod natural, îi transmitem că situația este gestionabilă.
Respirația. Câteva respirații lente și controlate pot reduce nivelul de activare și pot readuce atenția în prezent.
Dialogul interior. În locul gândurilor de tipul „Dacă nu reușesc?”, „Dacă mă blochez?”, este mai utilă orientarea către acțiune: „Citesc atent cerința”, „Rezolv pas cu pas”, „Mă concentrez pe următorul lucru pe care îl am de făcut”, “Cu fiecare respirație tot mai calm”.
Vizualizarea. După citirea subiectului, încearcă să îți reprezinți mental pașii de rezolvare. Mintea funcționează mai eficient atunci când are o hartă, un plan.
Pentru părinți: susțineți procesul
În multe familii, examenul devine un eveniment colectiv. Emoțiile copilului se întâlnesc cu emoțiile părinților și uneori acestea se amplifică reciproc. În ultimele zile înainte de examen, rolul părintelui nu este să devină profesor suplimentar, supraveghetor permanent sau manager de criză. Rolul său este să contribuie la stabilitate.
Asta înseamnă:
- să mențină un climat calm în familie;
- să evite discuțiile repetate despre consecințele unui eventual eșec;
- să încurajeze respectarea programului de somn și odihnă;
- să susțină organizarea fără a prelua responsabilitatea copilului;
- să transmită încredere, nu anxietate.
Un mesaj de tipul „Ai muncit, ai progresat și vei face cât de bine poți” este adesea mai util decât zece recomandări tehnice de ultim moment.
Atenție la două extreme
În psihologia performanței vorbim despre existența unui nivel optim de mobilizare.
La un capăt se află demotivarea: „Nu are rost, oricum nu mă descurc.” La celălalt capăt se află supra-încordarea: „Trebuie neapărat să reușesc, altfel este un dezastru.”
Niciuna dintre variante nu ajută.
Am întâlnit sportivi care au pierdut competiții importante pentru că și-au subestimat adversarul. Am întâlnit și sportivi care au pierdut pentru că au fost copleșiți de importanța competiției.
La examen, elevul are nevoie de ceea ce numim optim motivațional: să își dorească foarte mult să reușească, fără să transforme rezultatul într-o problemă de supraviețuire personală.
La urma urmei, examenul este și o lecție despre felul în care învățăm să funcționăm atunci când lucrurile importante din viață depind de noi.
Dincolo de examen
Examenele școlare sunt importante. Deschid sau închid anumite oportunități educaționale. Dar ele reprezintă doar un tip dintre numeroasele examene pe care viața ni le va oferi.
Din această perspectivă, poate că cea mai valoroasă lecție nu este despre o anumită materie, ci despre felul în care învățăm să gestionăm emoțiile, să ne organizăm, să perseverăm și să ne folosim resursele atunci când miza este mare.
Performanța autentică înseamnă, pe lângă un rezultat bun, să poți valorifica ceea ce ai construit atunci când contează și să continui să evoluezi fără să te pierzi pe tine în proces.”
Calendar Evaluare Națională 2026
- 10-12 iunie 2026: Înscrierea la Evaluarea Națională
- 12 iunie 2026: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
- 22 iunie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
- 24 iunie 2026: Matematică – probă scrisă
- 26 iunie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 1 iulie 2026: Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (14:00 – 18:00)
- 2-3 iulie 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 4-7 iulie 2026: Soluționarea contestațiilor
- 8 iulie 2026: Afișarea rezultatelor finale
Calendarul Admitere Liceu 2026:
Între 12 mai și 12 iunie 2026 au loc ședinţe/acțiuni de instruire cu părinţii şi elevii pentru prezentarea procedurilor de admitere şi a planului de școlarizare. Acestea pot fi organizate atât la școală, cât și prin mijloace electronice – telefon, e-mail sau videoconferință.
- Pe 9 iulie 2026 va fi anunţată ierarhia la nivel judeţean a absolvenţilor claselor a VIII-a, în funcție de media de la Evaluarea Națională.
- Între 13 și 20 iulie 2026 se completează fișele de opțiuni pentru liceu, în format electronic, cu sprijinul diriginților și al părinților.
- Pe 22 iulie 2026 are loc prima repartizare computerizată a candidaților.
- Între 23 și 28 iulie 2026 se depun dosarele de înscriere la liceele unde elevii au fost repartizați.
A doua etapă de repartizare computerizată este programată să înceapă pe 31 iulie 2026, pentru candidații care nu au prins locuri în prima etapă sau nu și-au depus dosarele ori care sunt din serii anterioare, în vârstă de până la 18 ani.
Calendarul examenului național de Bacalaureat 2026 – Sesiunea iunie-iulie 2026
2-4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/a XIII-a8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C- 15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale — proba D
- 29 iunie 2026 – Limba și literatura română — proba E.a) — probă scrisă
- 30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — probă scrisă
- 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — probă scrisă
- 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă — proba E.b) — probă scrisă
- 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00–18:00)
- 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
- 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale
