EXCLUSIV Ministrul Educației din Estonia explică pentru Edupedu.ro cum funcționează școala în țara europeană cu cele mai bune rezultate PISA 2018: Examinările sunt digitale, învățământul este pe deplin gratuit, de la mese, îngrijire medicală până la activități tip hobby

Foto: Tiit Blaat
“Școlile noastre au ajuns să înțeleagă faptul că, pentru a oferi abilități moderne și pentru a-i învăța pe elevii noștri să fie pregătiți în fața provocărilor moderne, calea digitală este singura posibilă”, spune ministrul Educației din țara europeană cu cele mai bune rezultate la testele PISA 2018, Estonia. În două sisteme – cel român și cel eston – care au multe puncte în comun în politicile fundamentale referitoare la învățământ, unde sunt diferențele care fac ca țara baltică să fie în top, iar România – printre ultimele în UE? În puncte esențiale – de la investițiile statului în domeniu, până la atitudinea față de învățare și tehnologii, reiese din interviul acordat în exclusivitate Edupedu.ro de către ministrul eston al Educației, Mailis Reps.

Țara baltică, având o populație de 1,3 milioane de locuitori, cheltuie 1,4 miliarde de euro anual pentru educație (circa 6% din PIB). România, cu 19,5 milioane de locuitori, are planificat un buget de 6,3 miliarde de euro pentru educație în 2020, doar 2,7% din PIB, în pofida promisiunilor de demult de a ridica procentul la 6%. Cheltuiala pentru Educație, pe cap de locuitor, este de aproximativ 320 de euro în România și 1070 de euro în Estonia.

Oficialul eston spune că au existat contacte cu România. “Suntem pregătiți să împărtășim experiențele noastre”, spune Mailis Reps.

Guvernele Estoniei au înțeles că oamenii educați aduc succesul

Rep.: Se implică în vreun fel sectorul privat în sprijinirea învățământului gratuit? Se implică părinții, sau există vreo așteptare ca ei să se implice în sprijinirea – financiară sau de orice altă natură – a educației copiilor lor? Care este abordarea Estoniei, când vine vorba despre accesul echilibrat al elevilor din medii mai sărace sau mai bogate la oferta de învățământ?

Mailis Reps, ministrul Educației și Cercetării din Estonia: Unul dintre pilonii succesului învățământului din Estonia este accesul universal la educație, unul dintre sistemele educaționale cele mai echitabile și mai inclusive din lume. Potrivit testelor PISA, program al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Estonia se numără printre primele zece țări din lume când vine vorba despre performanța elevilor estonieni de 15 ani, provenind din medii socio-economice dezavantajate, iar nivelul de variație în funcție de școala pe care o frecventează este mult mai mic față de media OCDE.

Învățământul este pe deplin gratuit în Estonia și nu există așteptarea ca părinții să contribuie financiar. În plus, elevii beneficiază de mese gratuite, materiale de studii, transport gratuit între școală și casă, îngrijire medicală gratuită și activități de tip hobby gratuite. Există o serie de scheme de suport – logopezi, psihologi, specialiști în învățământ social și special, sprijin în funcție de diverse nevoi.

Contribuția părinților ar putea exista în cazul școlilor private, care se bazează pe opțiuni voluntare, având în vedere că toți copiii au acces în sistemul public. Școlile private tind să acorde o atenție anume unui subiect în curriculum sau sunt inițiative apărute la nivelul unor comunități. Școlile private primesc finanțare de la guvern.

Rep.: Cât de prioritară este educația pentru guvernul eston? Ce procent din PIB este alocat învățământului și care este raționamentul din spatele acestei politici?

Mailis Reps, ministrul Educației și Cercetării din Estonia: Educația a fost și continuă să fie una dintre cele mai mari priorități pentru guvernele Estoniei. Dreptul la educație este dat de Constituție, orice copil are dreptul cel puțin la educație de bază. Estonienii au crezut mereu în educație și, într-adevăr, suntem o națiune a educației, în toată istoria noastră am pus accent pe valoarea învățământului. Educația este văzută ca un mijloc de a avansa ca individ, dar și ca societate și din punct de vedere financiar. Guvernele Estoniei au înțeles că oamenii educați aduc succesul, ceea ce e benefic pentru întreaga societate.

Investiția Estoniei în educație este de aproximativ 6% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 1,4 miliarde de euro anual.

Accent pe încurajarea intereselor și a creativității copilului

Mailis Reps / Foto: www.hm.eeen
Rep.: Cum abordează Estonia problema instruirii diversificate a elevilor, așa încât să nu se diferențieze după o abilitate sau alta (real-uman, abilități practice etc.)? Și cum se ține seama de interesele economiei și ale societății, comparativ cu programele educaționale care se concentrează pe dezvoltarea unor abilități specifice?

Mailis Reps: După cum spuneam, școlile estoniene asigură un nivel ridicat de echitate. Am schimbat paradigma evaluărilor, trecând de la modelul în care se pune accentul pe control la o abordare bazată pe sprijinirea școlii, profesorilor și elevilor. În acest caz, atenția se concentrează pe dezvoltarea elevilor în comparație cu rezultatele anterioare.

Acest lucru înseamnă că, în loc să ne concentrăm pe învățământul bazat pe acumularea de multe informații, am trecut la cel bazat pe încurajarea intereselor, punctelor forte și creativității copilului: învățământul nostru se concentrează pe dezvoltarea de abilități și competențe, dintre care cea mai importantă este abilitatea de a învăța.

Evident că, adesea, interesele copilului nu se suprapun cu cele ale societății, dar abordăm această provocare cerând instituțiilor de învățământ superior să înregistreze un anume număr de studenți, care să nu depășească cererea pentru un anume tip de muncă. “Prevedem” viitorul pe baza metodei OSKA, o analiză completă a nevoilor de pe piața muncii și a abilităților necesare pentru dezvoltarea Estoniei, în următorii 10 ani. Încurajăm și educația pe tot parcursul vieții, care anul trecut a atins un nivel fără precedent. Aceasta și întărirea abilităților de învățare se completează bine și facem eforturi ca fiecare estonian să se implice în educație pe tot parcursul vieții, pentru că secolul al 21-lea solicită constant competențe și abilități actualizate.

Rep.: Cum se raportează Estonia la problema utilizării tehnologiei în școli? Cum abordează dezavantajele atribuite de unii tehnologiei, pe lângă avantajele lor – posibilitatea ca aceste tehnologii să formeze oameni cu o capacitate de adapare pshihologică, socială, economică mai redusă? Care e perspectiva școlii, în Estonia?

Mailis Reps: Școlile, educația în Estonia sunt foarte avansate din punct de vedere tehnologic: există materiale digitale de învățare (gratuite!), evaluări și examinări digitale, jurnal al clasei digital, instrumente de rețea socială pentru comunicarea părinți-școală-elevi etc… Există o inițiativă a guvernului, numită “Digital Focus“, ce urmărește să transforme digital școala: infrastructură digitală la zi, materiale de învățare digitale și, în beneficiul larg al societății, dezvoltarea abilităților digitale ale oamenilor.

Trebuie notat, totuși, că a fi digital nu este un scop în sine, mai degrabă folosirea soluțiilor digitale este o metodă de a face mai interesante procesele de învățare și predare, de a le face inovatoare și personalizate. Bineînțeles că există și riscuri, așa cum există în orice alt aspect al vieții, dar școlile noastre au ajuns să înțeleagă faptul că, pentru a oferi abilități moderne și pentru a-i învăța pe elevii noștri să fie pregătiți în fața provocărilor moderne, calea digitală este singura posibilă.

Rep.: Cum sunt tratate temele în școli, în Estonia?

Mailis Reps: Mai presus de toate, trebuie să aibă un scop superior, nu doar să fie o simplă extensie a orelor la nivelul personal al fiecărui copil sau să acopere lucruri pentru care nu a fost suficient timp la orele normale de la școală. Totuși, credem că temele pot fi folosite înțelept pentru a întări rezultatele de învățare. Elevii pot primi teme pentru acasă, cu condiția ca acestea să aibă un obiectiv clar, să sprijine individualitatea elevilor și să susțină creativitatea, dar și să poată fi înțelese de elev. Școlile au autonomia să aleagă modul cum implementează aceste principii sau felul cum abordează temele ca atare.

Legea prevede că teme pentru acasă nu se dau în clasa I sau în orice zi care urmează unei zile naționale sau unei vacanțe.

Rep.: Cum e abordat volumul de informații predat în școală, cum se stabilește un echilibrul între învățarea ca atare și nevoia copilului de a găsi sens, răspuns la nevoi sau alte interese în lucrurile pe care trebuie să le învețe? Din acest punct de vedere, ce libertate au profesorii, în felul în care e aplicat curriculumul?

Mailis Reps: Școlile au cu adevărat un grad mare de autonomie: există unele obiective stabilite de curriculum la nivel național, dar școlile și profesorii sunt liberi să-și aleagă metodele, căile pentru a atinge acele obiective. Acest model s-a dovedit foarte eficient, întrucât profesorii pot să-și aleagă modul de predare în funcție de interesele, scopurile și nevoile elevilor lor.

Am fost în contact cu oficialități din România

Rep.: Are guvernul eston în vedere orice fel de schimbări, după anunțarea rezultatelor PISA 2018?

Mailis Reps: Învățământul nostru are deja o performanță de top, deci nu ar avea sens să schimbăm drastic ceva ce funcționează deja bine. Totuși, înțelegem că poziția de top aduce cu sine provocări în privința nevoii de a avansa. Căutăm permanent moduri de a îmbunătății sistemul.

Rep.: V-a contactat vreun oficial român, pentru schimburi de experiență sau alte modalități de informare, pe parcursul ultimelor luni? Există vreun plan clar sau vreun proiect de a realiza astfel de schimburi?

Mailis Reps: Într-adevăr, am fost în contact cu oficialități din România. Au existat idei de îmbunătățire a cooperării între instituțiile de învățământ superior din Estonia și România, între care am facilitat contacte. Dar văd un potențial imens în cooperarea bilaterală: Estonia s-a dovedit a avea o performanță de top în învățământ și suntem pregătiți să împărtășim experiențele noastre și bunele practici pentru elaborarea de politici educaționale, pe viitor.

________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________

Despre ministrul eston al Educației și Cercetării:

Mailis Reps este ministru al Educației și Cercetării în Estonia din 29 Aprilie 2019, când a început al doilea mandat consecutiv (2016-2019), potrivit CV-ului său oficial. A mai deținut portofoliul Educației și în 2002-2003, 2005-2007. Face parte din Partidul Estonian de Centru (Eesti Keskerakond), cel mai mare partid din această țară, un partid centrist, social-liberal.

Născută pe 13 ianuarie 1975 în capital țării, la Tallinn, este în vârstă de 45 de ani, este căsătorită și are 6 copii, două fete și patru băieți.

A absolvit Tallinn Co-education Gymnasium în 1992, apoi a luat licența la Tallinn Bachelor’s Private School în 1993 și și-a continuat studiile în științe sociale la Kalamazoo College (Michigan, SUA) până în 1997. A studiat apoi dreptul la Nord University (1998) și la Central European University, din Budapesta (Ungaria) în 1999, după care a făcut relații publice europene la Maastricht University (2000).

Citește și:

 

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Sunt în Estonia de 4 săptămâni, la Tallinn, pentru a găsi răspuns la o întrebare: Cum este posibil ca o țară cu un trecut comunist și un sistem de învățământ conservator ca al României să ajungă liderul educației europeane (PISA 2019)?

  2. Din 19 ian. 2020 mă aflu în Estonia, la Tallinn, pentru a găsi răspuns la o întrebare: Cum este posibil ca o țară cu un trecut comunist și un sistem de învățământ conservator ca al României să ajungă liderul educației europeane (PISA 2019)?

    1. Ma rog, sa nu uitam ca tarile baltice au fost mereu mai avansate decat noi in tot ce inseamna nivel social, cutural, economic , educational. Pe la 1900 gradul de alfabetizare era de 90% in timp ce in Romania era de maxim 20%. Dar apoi, sa recunoastem, vorbim de tari de 1-2 mil locuitori , mai mici chiar decat Bucurestiul. E un pic mai usor si sa schimbi ceva, in plus omogenitatea sociala banuiesc ca e mult mai ridicata decat intr-o tara ca Romania. Desigur, asta nu justifica cu nimic incompetenta si prostia , dezinteresul si politicianismul celor care conduc Min. Educatiei din Romania.

      1. Sunt de o luna in Tallinn si am auzit si pe aici ca marimea conteaza 🙂
        Dar daca privim graficul rezultatelor PISA 2018, vedem ca Lituania este pe locul 17 in Europa, iar Letonia pe 20. Polonia, care este de 30 de ori mai mare decat Estonia, este pe locul 4, iar Romania pe 26. Ca sa nu mai vorbim de China. Deci nu prea conteaza marimea.
        Ceea ce conteaza este alfabetizarea digitala, pe care ei au inceput-o in 1997 (programarea calculatorelor incepe aici in clasa I), iar in Romania majoritatea profesorilor sunt ANALFABETI DIGITALI (daca-i testam cu Competentele de BAC). O vanzatoare dintr-o librarie estoniana este, din punct de vedere digital, cu multe clase peste expertii educationali din Romania.
        Cu toate ca Finlanda are profesori mult mai tineri, mai bine platiti si mai scoliti, au fost depasiti de e-Estonia:
        http://www.manuale.gratis/tehnologia
        e-Estonia este cea mai digitalizata tara de pe glob.
        Republica Moldova va depasi Romania la urmatoarea evaluare PISA, ca a apelat la asistenta estoniana si a introdus Educatia digitala in Clasa I
        http://www.manuale.gratis/moldova
        Pe site-urile proiectului CRED, finantat cu 42 milioane de euro de catre UE, nu apare cuvantul ‘Estonia’ si nici ‘alfabetizare digitala’.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate