Experți OECD: Investițiile în educație ar trebui să fie prioritate în centrul oricărei strategii de recuperare economică post COVID-19

1.011 vizualizări
Foto: Pexels.com
Investițiile în educație ar trebui să fie o prioritate în centrul oricărei strategii de recuperare economică și socială după pandemia Covid-19, mai ales când țările au nevoie să strângă mai mulți bani la buget, spun experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică într-o analiză publicată săptămâna aceasta pe platforma diviziei pentru educație a OECD. Potrivit acesteia, o educație îmbunătățită duce, în timp, la colectarea mai multor bani din taxe, iar aceeași educație este oricum în proces de schimbare, după șocul produs de pandemie în acest domeniu.
  • Analiza este semnată de Michelle Harding, șefa unității pentru date fiscale și analiză statistică a Centrului OECD pentru Administrație și Politică Fiscală, împreună cu Michael Ward, analist senior în cadrul programului OECD PISA pentru Dezvoltare.

Cei doi arată că o educație de calitate pentru toată lumea se numără printre obiectivele de dezvoltare durabilă convenite de ONU în 2015 și este esențială mai ales în această perioadă de criză sanitară și economică.

Educația de calitate, spun ei:

  • este asociată unei stări mai bune de sănătate pentru cei care o dobândesc;
  • le oferă oamenilor competențe care îi ajută să obțină slujbe mai bune;
  • distribuie valori care ajută la întărirea unor societăți mai pașnice și incluzive;
  • poate reduce inechitatea, unul dintre elementele ce au amplificat actuala pandemie Covid-19.

Or, spun autorii analizei, acolo unde este îmbunătățită educația, ea este asociată unor venituri mai mari și unor standarde de viață mai bune. Devine, deci, un factor ce contribuie la venituri fiscale mai mari pe termen mediu și lung. Acest lucru se întâmplă pe două căi:

  • prin venituri mai mari, obținute de oameni care primesc o educație îmbunătățită.
  • printr-un nivel superior al conformării voluntare: persoanele mai educate tind să caute mai puține motive pentru a evita plata taxelor; dacă autoritățile publice oferă o educație mai bună, crește nivelul de încredere și mulțumire față de activitatea guvernelor, ceea ce întărește “moralul fiscal”.

În esență, spune analiza, rezultatele educaționale mai bune contribuie la o creștere a veniturilor per capita, ceea ce duce la posibilitatea de a colecta mai mulți bani din taxe, ceea ce oferă mai multe resurse care permit mai mulți bani pentru educație – și ciclul continuă.

Potrivit experților OECD, acest ciclu este cu atât mai important cu cât societățile încearcă să răspundă șocului produs de pandemie, șoc ce a schimbat deja educația.

În acest context, analiza atinge problema inechității, expusă și mai mult în urma trecerii la școala online. Reprezentanții OECD arată că, în țările cu un număr mare de copii dezavantajați, se face simțită o corelare puternică între creșterea cheltuielilor pentru educație și rezultate educaționale mai bune. Dar, la nivel global, există un deficit major în finanțarea educației, deficit ce afectează mai ales țările sărace, unde o investiție mai mare în școli ar ajuta la atingerea obiectivelor de dezvoltare.

Experții OECD arată că, dacă toate țările ar putea să se asigure că elevii lor ating cel puțin nivelul minim de competență pentru abilități de bază, rezultatele economice ar fi semnificative inclusiv pentru țările bogate și foarte mari pentru țările cu venituri mici și medii.

Foto: Pexels.com


2 comments
  1. Corect, este și un principiu bazic al doctrinei liberale. Dar oare d-na ministru al educației sau onorații secretari de stat cunosc doctrina liberală?…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

FOTO Grevă de amploare a profesorilor în Franța, după ce măsurile de protecție împotriva Covid-19 din școli “nu le garantează siguranță”, susțin sindicatele / Jumătate din școli, închise astăzi

În fața unor schimbări frecvente ale protocolului sanitar de protecție Covid-19 din școli, din ultimele 10 zile, profesorii francezi de învățământ primar, gimnaziu, dar și de la licee, sunt în…
Vezi articolul
Învățământul primar

Împărțirea anului școlar în module menține România în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023, chiar dacă anul a început mai devreme / Locul 3 în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță – raport oficial

România se menține în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile din an dedicate școlii, reiese dintr-un raport privind organizarea anului școlar 2022-2023, publicat în urmă cu câteva zile…
Vezi articolul

VIDEO Copiii expuși la fake news dezvoltă anxietate – aproape jumătate dintre copiii cu vârsta între 8 și 17 ani verifică uneori, rar sau deloc informațiile găsite pe internet, arată un studiu Salvați Copiii / Cum le vorbim copiilor despre Fake News? – conferință online

Aproape 80% dintre copiii cu vârsta între 8 și 17 ani utilizează Internetul zilnic timp de cel putin trei ore, în afara orelor de școală, procentul celor care petrec între…
Vezi articolul