Frica de schimbare

17.298 de vizualizări
Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
În urmă cu două zile, ministrul Educației, Monica Anisie, a făcut o vizită neanunțată la o școală din mediul rural. Neanunțați au fost doar profesorii acelei școli, ministerul anunțând, în schimb, întreaga presă centrală, de la București, care se ocupă de domeniul educației.

Ce a urmat am văzut cu toții. Ministrul Anisie a ascultat la ușa unei clase și a dat buzna peste o învățătoare când aceasta țipa la copii. S-a prezentat și a mustrat-o pe învățătoare, de față cu toți copiii, că ridică tonul la ei și că nu așa ar trebui să se comporte la clasă.

Apoi, s-a pus problema faptului că cei mici sunt încălțați cu papuci în clasă și că merg la wc-ul din curte în papuci. Tot învățătoarea a fost trasă la răspundere și pentru acest lucru, fiind interogată de reporteri în fața copiilor.

După această știre, lumea s-a împărțit în două tabere:

  • cei oripilați de țipetele profesoarei și de faptul că elevii merg în papuci la toaleta din curte
  • și cei oripilați de demersul mediatic și politic al Monicăi Anisie, profesoară la rândul său.

Pentru oricine a urmărit în ultimii ani problemele din educație, este evident că Anisie nu a venit cu o soluție clară pentru școlile cu toaletele în curte sau pentru schimbarea metodelor de predare la clasă, ci a făcut pur și simplu un circ de campanie electorală, din care să reiasă implicarea sa “pe teren”, o atitudine care îmi aduce mai degrabă aminte de “președintele jucător” sau de controalele făcute de directorii ANPC, când chemau presa și miroseau carnea din frigidere în fața camerelor, apoi îi întrebau pe vânzători “dumneavoastră ați mânca așa ceva?”.

Că există carne stricată în frigidere știam cu toții, la fel cum știam cum se comportă mulți profesori din România cu elevii, la fel cum știam că mulți copii merg prin noroaie kilometri întregi ca să ajungă la școală sau că școlile au wc-ul în curte.

Așadar, după vizita neanunțată a Monicăi Anisie nu am aflat nimic nou, ci am văzut doar cum nu ar trebui să se comporte un ministru al educației, care chiar vrea să schimbe ceva.

Schimbarea adevărată ar trebui să vină din partea unor grupuri de lucru, în care să fie implicați specialiști în educație, profesori, elevi, juriști, economiști, ministru. Acolo ar fi bine să se afle doamna ministru, nu în fața camerelor.

Dar vrea vreun ministru al educației să schimbe ceva cu adevărat? Vrea vreun ministru politic să își pună sindicatele în cap și să piardă votul profesorilor?

Nu.

Frica de schimbare în educație zace la catedrele școlilor românești de 30 de ani încoace.

Pe măsură ce generațiile de elevi s-au schimbat, au crescut în era tehnologiei, în libertate, încurajate de părinți să fie altfel decât au fost ei, să își ceară drepturile, cei mai mulți dintre profesorii români au rămas la fel.

Am fost în școli ultra-modernizate cu bani primiți de la primărie sau de la părinți, cu sisteme audio, video-proiectoare, table inteligente, etc. Totul, pentru a face școala cât mai plăcută pentru copiii de azi. În aceleași școli am găsit, însă, invățătoare care nu știau să folosească toată acea aparatură, ba chiar elevii le ajutau să pornească și să folosească aparatele.

Credeți că toate acele investiții le făceau pe profesoare să nu mai țipe la copii? Nu.

Dascălii români au nevoie de cursuri de formare, de schimbare a mentalității și apoi a metodelor de predare (ce ar fi trebuit, dar nu face programul CRED).

Până să ajungă, însă, să treacă pragul unor astfel de cursuri, profesorii trebuie să își învingă propria frică de schimbare.

După vizita Monicăi Anisie, pe grupurile de învățători și profesori de pe facebook s-a declanșat o adevarată isterie împotriva ministrului educației și a presei. Am văzut că s-a adus în discuție dreptul la imagine, protejarea minorilor sau faptul că toți acei oameni ar fi pătruns ilegal la ore. Profesorii sunt indignați de ceea ce a pățit colega lor și cer să se facă dreptate, iar astfel de vizite să nu mai aibă loc. Le cer sindicatelor să se implice. Găsesc justificări pentru țipetele învățătoarei.

Parțial au dreptate.

În spatele acestei revolte stă, însă, propria lor teamă de a fi altfel decât sunt de ani de zile.
Mulți au privit acele imagini și s-au văzut în oglindă. Nimeni nu își dorește vizita ministrului la propria clasă. Nu își dorește nici măcar vizita inspectorului.

Mai știți când eram noi elevi și un profesor avea inspecție? Trebuia să venim toți cu cămăși albe, repetam lecția cu câteva cursuri înainte, știam ce întrebări ni se vor pune și știam și cine va ridica mâna să răspundă. Apoi, dacă eram cuminți și profesorul ieșea bine din inspecție, primeam cu toții câte un 10. Așa arată o vizită anunțată în școlile din România.

Astfel că putem ajunge să înțelegem scopul vizitelor neanunțate, însă doar dacă ele sunt făcute cu scopul de a vedea diverse realități din teren și apoi de a schimba cu adevărat ceva, nu pentru o campanie de partid.

Frica stă, însă, atât în ministru, cât și în profesori. Primul este doar un executant politic, iar ceilalți, mulți dintre ei, niște oameni care au iubit cândva o profesie nobilă, dar au ajuns să fie sufocați de monotonie și de lipsuri, ca într-o relație toxică, care îi face nefericiți pe ambii parteneri.


Alexandra Tănăsescu este fondator al publicației Cultura la dubă, colaborator Edupedu.ro 

Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea

7 comments
  1. Rar mi-a fost dat să văd o chestie mai populistă decât acțiunea acestui ministru de a intra peste un profesor în timpul orei, împreună cu o armată de reporteri. Absolut grețos.

  2. Buna ziua! Sunt profesor! Ati facut un rezumat foarte bun a ceea ce s-a intamplat! Sunt de acord cu dumneavoastra! As vrea totusi sa va atrag atentia asupra unui singur lucru: nu toti profesorii tipa! Nu toate inspectiile sunt regizate! Evaluarea elevilor dupa o ora asistata nu se concretizeaza neaparat in note de 10!

  3. In primul rand ministra nu cunoaste legea? In ora profesorul este stapan: trebuia sa ceara acceptul cadrului didactic pentru a intra in clasa in timpul orei.
    In al doilea rand ministareasa cere schimbare in atitudinea profesorilor, dar ar putea incepe cu ea insasi: ca manager nu ai voie, nu este etic sa faci observatie unui cadru didactic de fata cu elevii (cu atat mai mult de fata cu presa, cand nu ai habar despre ce se intampla in clasa!) Doamna invatatoare o poate da in judecata pentru prejudicii de imagine si pentru nerespectarea statutului cadrului didactic.
    Cat despre prezenta televiziunilor – este foarte bine sa putem evalua competentele manageriale si pedagogice ale unui ministru un functie, poate ajungem sa promovam in functii de conducere persoane care fac dovada acestor competente si ELIMINAM POLITICUL DIN TOATE POZITIILE DE CONDUCERE DIN ACEST MINISTER! (Cat deserviciu v-ati facut, doamna! In afara de gura mare, ce alte calitati aveti? Calitatea precizata este o caracteristica a pdl-istilor!)

  4. Art. 272. – Legea 1/2011
    (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfășurării activității didactice de nicio autoritate școlară sau publică.
    (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfășurării activității didactice intervenția autorităților școlare și/sau publice în situațiile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, respectiv în timpul exercițiilor de alarmare pentru situații de urgență.

    Oricum, nu au ce căuta la catedră personele trecute de vârsta de pensionare (61femeile, respectiv 65barbații). Sunt tinute pe post persona care nu mai au capacități intelectuale și psihice să susțină un demers didactic, persona care stau doar pentru salarii maxile în domeniu, fiindcă au vârsta și gradele didactice. Mă întreb când vor sta până la 70, căci vor sta de bunăvoie cu acceptul pilelor de o viață

  5. O analiză cu totul pertinentă care evidențiază majoritatea cauzelor frustrărilor și anxietăților din ambele părți în școala contemporană.Promovavrea mediocrității în selectarea cadrelor, amestecul direct sau camuflat al politicii regnante , lipsa unor formări metodico-științifice axate pe eficientizarea procesului instructiv- educativ…doar cîteva dintre cauzele dezastrului actual…

  6. Raman din nou perplex la initiativele acestei doamne ministru. Intr-o tara normala un asemenea individ nu ar avea ce cauta intr-un minister. Poate isi imagineaza ca practica un “management by walking around” ? Dar cand ai model pe Kim Jong-un iese altceva.

    Asa e Alexandra Tanasescu, profilor le trebuie cursuri de comunicare, printre altele. Este de ajuns sa citesti comentariile pe Facebook ca sa-ti dai seama de cata ignoranta exista.

    “Orice profesor ridica vocea […] si mereu pentru o mai buna desfasurare a orei de curs”. Pai asta face un ignorant. Vorbeste mai tare cand ar trebui sa ofere clarificari sau sa transmita mesajul intr-un mod diferit.

  7. In opinia mea, cel care pretinde schimbarea trebuie să fie IMPECABIL.

    Să stai tu ca ministru să asculți la o ușă cu presa de față, e PREA MULT. Un om deștept nu face așa ceva. Pe langa faptul că tu trebuie să fii primul care știe legea, procedurile, etc…și să ai viziune. Să știi unde ești și unde vrei să ajungi.
    Nu așa se face schimbarea. Imi pare rău, dar s-a făcut de râs.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cine este noul ministru al Educației din Franța. Fosta jucătoare profesionistă de tenis Amélie Oudéa-Castéra, colegă de promoție la facultate cu președintele Macron, preia un mega-portofoliu al Educației, Sportului și Jocurilor Olimpice

Noul ministru al Educației din Franța, după ce fostul deținător al portofoliului, Gabriel Attal, a devenit premierul Republicii, este Amélie Oudéa-Castéra, o fostă jucătoare de tenis care a absolvit Școala…
Vezi articolul

Suma de 100 de lei pentru fiecare oră remedială va fi impozitată, anunță ministrul Educației. Un profesor ar primi 8.000 de lei brut pentru toate cele 16 săptămâni de recuperare cu elevii, dar bugetul propus ajunge doar pentru 30.000 de profesori după ce a scăzut cu 30% în declarațiile ministrului

Cei 100 de lei primiți pentru o oră de un profesor care face cursuri de recuperare cu elevii, cunoscute în Educație sub denumirea de “ore remediale”, ar urma să fie…
Vezi articolul

“Școala și viața nu pot fi două realități diferite” – profesorii Mihaela Nicolae și Bogdan Rațiu, despre noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021

Opinie semnată de profesorii de Limba și literatura română Mihaela Nicolae de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Buzău și Bogdan Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș,…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul

INEDIT Cum s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă, care a ucis între 50 și 100 de milioane de oameni. Cercetarea unui istoric din Alba Iulia: ”Oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei”

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a realizat o cercetare inedită despre un subiect foarte puțin abordat până acum: modul în care s-a desfășurat…
Vezi articolul