INTERVIU Lingvistul Alexandru Nicolae, cercetător la Academia Română: Trebuie să gândești strategii de predare, ca să ții oamenii interesați o oră. Dacă nu stârnim curiozitatea, pierdem atenția studenților / Sunt un fan al comunicării științei online, ne ușurează viața profesională

3.036 de vizualizări
Sursă foto; Facebook/Alexandru Nicolae
Trecerea la sistemul de predare online a luat cu asalt nu doar școlile, ci și mediul cercetării, iar oamenii de știință spun că metodele de comunicare care se dezvoltă acum prin conferințe online au deschis ușile către o comunitate de cercetare mult mai mare și mai diversă. Dacă până acum trebuiau să călătorească și să plătească taxe uneori uriașe pentru a participa la conferințe internaționale, astăzi o pot face de acasă, în fața unui laptop, iar de partea cealaltă a ecranului pot să interacționeze cu cercetători aflați în America, Europa, Australia, în cadrul aceleiași discuții. Lingvistul Alexandru Nicolae, cercetător la Academia Română, la Institutul „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” și conferențiar la Universitatea din București, a povestit într-un interviu pentru Edupedu.ro cum se desfășoară astăzi conferințele științifice și seminariile de la facultate.

Alături de cercetătoarea Adina Dragomirescu, partenera sa de viață, el este autor al uneia dintre cele mai populare cărți de limba română din ultimii ani „101 greșeli de lexic și de semnatică”. Cei doi au studiat lingvistica la Cambridge şi au lucrat la prima Gramatică a limbii române pentru străini, publicată în 2013 la Editura Oxford.

Alexandru Nicolae și Adina Dragomirescu Sursă foto: Facebook/arhiva personală

Edupedu: În ce constă activitatea la Universitatea din București?

Alexandru Nicolae: Sunt conferențiar la Departamentul de Lingvistică de la Facultatea de Litere, predau cursuri și seminare online de la licență, la masterat și, în decembrie, și la doctorat, deci nu ratez niciunul dintre ciclurile de învățământ. În plus, particip și la diverse comisii online, deci activitatea mea este online de la un capăt la altul. 

Edupedu: Ce aspecte pozitive aduce predarea online?

Alexandru Nicolae: Aspectele pozitive ar fi, în primul rând, o frecvență mai mare la ore decât în sala de clasă. La seminare, unde prevalează formarea de competențe, pot face mai multe exerciții practice online. Este o surpriză să realizez că lucrez online mai bine la seminar; lucrez pe Google Meet și nu i-am obligat pe studenți să țină camera deschisă, i-am rugat doar să facă asta ca să avem contact și majoritatea studenților își lasă camera video deschisă. Proiectez exerciții și teme de discuție și fac o partajare a ecranului astfel încât să-i văd și pe ei și să avem pe trei sferturi din ecran materialul pe care-l proiectez.

Edupedu: Și aspectele negative?

Alexandru Nicolae: E o obositor să lucrezi online din pricină că, practic, ești legat de birou. Eu am o tablă acasă pe care o folosesc în cercetările mele, dar nu pot scrie la ea pentru seminarii fiindcă microfonul și camera nu sunt suficient de puternice. Nu mă mișc deloc în timpul orelor – o diferență majoră față de predarea în clasă, când nu apuc deloc să stau pe scaun.  

Am luat decizia să fac orele fără pauză, durează în jur de o oră și jumătate / o oră și patruzeci de minute, ceea ce ne oferă la final și mie, și studenților, o pauză mai lungă între cursuri. Majoritatea studenților au fost de acord cu asta, ei spun că o pauză mai lungă între cursuri le permite să-și mai schimbe starea mentală.

Un alt aspect negativ ar fi că pentru a preda ai nevoie de o formă de interacțiune prealabilă. Spre exemplu am descoperit că lucrez foarte bine cu studenții pe care i-am cunoscut înainte, fiindcă am apucat să interacționăm la facultate înainte de pandemie. În schimb, cu cei din anul 1 interacționez mai greu pentru că nu ne cunoaștem direct; se pare că este important să vezi omul măcar odată pentru a stabili o relație interumană.

Oră online la Facultatea de Litere, predată de Alexandru Nicolae Sursă foto: Facebook

Edupedu: Cum diferă predarea online față de cea de la clasă, cum ați adaptat materia?

Alexandru Nicolae: Una peste alta, eu sunt mulțumit, reușesc să-mi fac orele. Însă ca să ții oamenii interesați pe parcursul unei ore trebuie să gândești niște strategii de predare. Mintea umană e construită într-un mod… atunci când se confruntă cu lucruri care o plictisesc, intră într-o stare de conservare și nu mai este atentă. Trebuie să ne facem orele mai atrăgătoare, dacă nu stârnim curiozitatea, pierdem atenția studenților și astfel ratăm cu totul actul didactic. Unui student foarte bun trebuie să îi ridic mingea la fileu și să-l fac să performeze, iar pe cel care are un nivel de cunoaștere minimal trebuie să-l aduc la un nivel respectabil pentru un student filolog. Dacă nu îi stârnesc curiozitatea, nu voi putea face asta. A trezi interesul implică și puțin ludic, puțin joc; Solomon Marcus glorifica jocul ca pe o strategie bună de învățare la orice vârstă. Căutarea de noi strategii de captare a atenției, mai ales în acest format neobișnuit, ne forțează pe noi profesorii să gândim „în afara cutiei”. De curând am citit și niște cărți corporatiste ca să văd care sunt strategiile care fac ca interacțiunea să fie reușită într-o corporație.

Edupedu: Cum vedeți viitorul predării și cercetării după acest experiment?

Alexandru Nicolae: Văd viitorul într-un sistem hibrid, asta mai pregnant pentru cercetarea științifică (mă refer la conferințe, congrese, simpozioane etc.)…, spre exemplu un curs pentru 150 de studenți se poate face lejer online, dar pentru seminare, ateliere, cursuri avansate ai nevoie de interacțiune directă cu studenții. Ședințele administrative cred că ar putea fi online, înainte trebuia să te duci în alt sediu, să te coordonezi cu alți colegi și câteodată o ședință de o oră ajungea să-ți ocupe trei ore din zi. Platformele de comunicare au evoluat foarte repede din martie și până acum, au făcut atât de multe update-uri și toate foarte bune, încât nu-ți vine să crezi. Google Meet face inclusiv prezența automat și măsoară cât a stat online fiecare student, e un feedback foarte bun. În plus, posibilitatea de a înregistra permite să dai examen oral cu un singur evaluator, nu mai am nevoie de un coleg-profesor. 

În cercetare am avut ocazia să acum oameni de știință din America, din Australia pe care nu i-am văzut niciodată. Vedem un grad de comunicare la întregul nivel al cercetării științifice internaționale cum nu a mai fost până acum. Avem întâlniri cu mai mulți colegi din multiple centre universitare, e un interes mai mare, un public mai mare. Sunt conferințe internaționale la care nu aveam cum să ajung, spre exemplu în Australia, așa i-am văzut pe colegii de la Canberra în online. E fără precedent această mobilitate științifică – din biroul tău de acasă! Pentru conferințe, simpozioane e foarte bine. Nu cred că vor dispărea însă cu totul conferințele clasice (oamenilor le place totuși să călătorească), dar videoconferința e clar că va deveni una dintre cele mai importante metode de comunicare a științei.

Alexandru Nicolae / Sursă foto: Facebook.com

Edupedu: Ce lipsește din viața academică de dinainte?

Alexandru Nicolae: La conferințele academic în pauzele de cafea se discută multă știință; prin această formă de socializare îți făceai prieteni și colaboratori, apăreau multe schimburi de idei și propuneri de proiecte. Astăzi ne lipsește acest lucru, dar am obținut altele în schimb. Eu sunt optimist, sunt un fan al comunicării științei online, ne ușurează viața profesională foarte mult și pe viitor cred că se va schimba modul în care sunt organizate conferințele științifice, se va păstra probabil și această componentă de online, însă prezență fizică nu cred că va dispărea cu totul.

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like