INTERVIU Profesorul de Istorie Bogdan Murgescu, despre atrocitățile comise de ruși în Ucraina: „Avem de a face cu excese și crime ordonate direct, făcând parte dintr-un plan clar de terorizare și de forțare la refugiere a populației ucrainene. În prezent n-aș crede că mai există o armată cu o asemenea reputație în Europa”

1.770 de vizualizări
Soldați ucraineni inspectează dezastrul din Bucha, după retragerea rușilor. Sursă foto: Agerpres / EPA/ATEF SAFADI
Crimele teribile comise de armata rusă în Bucha, Mariupol, Irpin împotriva civililor nevinovați par imagini rupte din Al Doilea Război Mondial. Oameni executați cu mâinile legate la spate, gropi comune, familii întregi mitraliate în mașinile în care încercau să fugă spre siguranță au făcut înconjurul lumii. Ultimele atrocități comise le-am văzut zilele acestea, pe măsură de rușii se retrag din jurul Kievului și armata ucraineană, însoțită de jurnaliștii internaționali, sosește în orașele din nord care au fost sub ocupație rusă în ultimele săptămâni. Masacrul civililor din Bucha este o adevărată crimă de război, poate cea mai bine documentată de la invazia rușilor în Ucraina. Cum este posibil așa ceva în 2022, după două războaie mondiale, după atâtea lecții pe care omenirea ar fi trebuit să le învețe și când există convenții internaționale cu reguli de război clar trasate? Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu, de la Universitatea din București, a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro de ce vedem astăzi aceste imagini: „Mi se pare clar că în Ucraina avem de a face cu excese și crime ordonate direct, făcând parte dintr-un plan clar de terorizare și de forțare la refugiere a populației ucrainene”, a spus Murgescu pentru Edupedu.ro.

El spune că modul în care atacă și se comportă o armată cu civilii țării atacate, într-un război, spune ceva atât despre nivelul de civilizație al țării agresoare, cât și despre tipologia conducătorilor ei.

În cazul armatei rusești și a crimelor de război comise, „este vorba de un comportament care se repetă destul de mult și care arată, să zicem, anumite practici care au devenit obicei și mecanism funcțional” pentru ruși.

„Armata rusă a avut un comportament teribil și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Și aici în România au o memorie istorică bogată, dar nu numai la noi, este vorba de cum s-au comportat în multe alte state. (…) În prezent n-aș crede că mai există o armată cu o asemenea reputație”, a povestit Murgescu despre imaginea îngrozitoare de agresor fără scrupule pe care o are armata rusă în lume acum.

Mai jos, interviul integral:

Edupedu: Cum s-au dezvoltat regulile de conduită de război (să nu ucizi civili) și când s-a întâmplat asta, în urma căror războaie?

Bogdan Murgescu / Foto: Universitatea București

Profesorul Bogdan Murgescu: Anumite reguli sunt pe o bază cutumiară mult mai veche. Există chiar și din lumea antică sau din lumea medievală unele opinii, mai ales în codurile cavalerești ale Evului Mediu, că nu trebuie să atace cavalerii pe bătrâni, pe femei și copii, adică războiul trebuie să fie limitat la războinicii propriu-ziși. Nu s-a respectat niciodată în întregime și nici nu prea au existat multe instanțe de implementare și reglementare. Însă, în jurul anulului 1900 au fost adoptate mai multe reguli la nivel general (acordurile de la Haga), care încercau să stabilească proceduri și limite pentru trupele de ocupație în diverse teritorii, pentru că problema cea mare nu e pe câmpul de luptă propriu-zis, este în momentul în care armata unui stat ocupă un teritoriu unde are în față cetățeni ai altui stat. Este vorba de problemele în limitele colaborării, limitele constrângerii și măsurile proporționale pentru a nu năpăstui excesiv populația civilă. Aceste reguli sunt statuate la nivel internațional, au fost adoptate succesiv și întărite după aceea și de mecanisme cum ar fi ONU, inclusiv formarea unui tribunal internațional pentru crimele de război. Însă, trebuie să ne fie foarte clar că practica nu a fost respectată întotdeauna. Și în timpul celor două războaie mondiale, și în alte conflicte au existat relativ multe încălcări ale acestor reguli, care erau fixate prin convenții internaționale.

Edupedu: Termenii de „genocid” și de „crime împotriva umanității” când au început să fie folosiți și ce a determinat introducerea lor în vocabularul juridic?

Murgescu: Au început să fie folosiți sistematic după Al Doilea Război Mondial. Aceste cuvinte sunt menite să acopere crime și încălcări ale legislației care nu mai sunt izolate, ci au un caracter sistemic și sunt ordonate la un mod general de către un stat, deci nu este vorba neapărat de omorârea locuitorilor unei anumite așezări sau a unui grup de ostatici, ci e vorba de lichidarea unor categorii mari, care prin amploare pot să atingă și nivelul de genocid sau crime împotriva umanității. Acestea sunt greu de urmărit, ele au prevederi legale care permit urmărirea lor pe durate mai mari de timp și împotriva unor făptași sau decidenți care nu au omorât neapărat ei înșiși, dar au creat condițiile, au dat ordinele pentru comiterea unor crime colective de tipul acesta.

Edupedu: Când s-au judecat prima dată acuzațiile de genocid și crime împotriva umanității în urma unui război?

Murgescu: La procesele de la Nurenberg de după Al Doilea Război Mondial și a mai fost o serie de procese pentru criminalii de război din Japonia. Crimele împotriva umanității să zicem că sunt mai ușor de încadrat, dar pentru încadrarea la genocid a unor acțiuni criminale de diverse feluri și amplitudini, lucrurile pot fi mult mai contorversate. Gândiți-vă aici la crimele otomane împotriva armenilor, unde discuția dacă a fost sau nu genocid a fost extrem de controversată, chiar dacă e evident că amplitudinea acelor crime este cumplită. De asemenea, gândiți-vă la ceea ce s-a întâmplat în alte țări unde au fost genocide cu sub un milion de victime, dar unde nu toate au putut să fie urmărite și convertite în sancțiuni de justiție internaționale.

Până acum, 410 cadavre de civili au fost descoperite în regiunea Kievului, din care soldații ruși s-au retras în acest weekend. Orașul Bucha a devenit simbolul abuzurilor comise de invadatorii ruși. Primele imagini cu crimele de război comise în Bucha au apărut sâmbătă, 2 aprilie. Zeci de civili au fost găsiți morți pe străzi, uciși de soldații ruși și lăsați acolo unde au căzut. O groapă comună cu peste 50 de cadavre a fost descoperită în spatele bisericii din Bucha. Sursă foto: Agerpres / EPA/ATEF SAFADI

Edupedu: Având în vedere ce se descoperă acum gradual în Ucraina, vorbim de genocid, de crime împotriva umanității ce au făcut rușii?

Murgescu: Crime împotriva umanității, sigur. Genocid, nu cred încă sau rămâne în orice caz să se probeze, trebuie să ne întrebăm dacă este urmărită sistematic o exterminare a națiunii ucrainene, momentan nu cred că avem așa ceva. Dar, avem o situație foarte clară în care conducerea Rusiei încearcă să terorizeze și să îndemne la exil o parte cât mai mare din populația Ucrainei. Intenția lor nu este neapărat să-i extermine, pentru exterminare există mijloace tehnice care sunt îngrozitoare și care din fericire încă nu sunt folosite. Ei încearcă să-i facă să plece și acest lucru se face de multe ori cu mijloace îngrozitoare de teroare, de a-i speria, de a-i ucide pe cei mai recalcitranți, sunt lucruri cumplite care se întâmplă acolo.

Edupedu: Modul în care atacă și se comportă o armată cu civilii țării atacate, într-un război, spune ceva despre nivelul de civilizație al țării agresoare sau numai despre tipologia conducătorilor ei?

Murgescu: Spune și despre una, și despre alta. Spune despre nivelul de civilizație al țării agresoare pentru că unele dintre crimele sau excesele care sunt comise se fac în pofida regulamentelor și legilor chiar și ale statului agresor. Din acest punct de vedere, chiar dacă sunt lucruri ordonate de lanțul de comandă, ele sunt în afara legii și nu sunt penalizate chiar de organele de justiție din țara respectivă, deși ar trebui. În același timp, cele mai multe se fac cu ordin de sus. Sunt și excese în teren ale unor grupuri militare cum sunt în majoritatea războaielor, la un moment dat pot să apară excese ale trupei, dar aici mie mi se pare clar că în Ucraina avem de a face cu excese și crime ordonate direct, făcând parte dintr-un plan clar de terorizare și de forțare la refugiere a populației ucrainene.

Edupedu: Este o constantă a armatei ruse acest tip de comportament?

Murgescu: Eu nu aș zice să este neapărat o constantă, de altfel în istorie mă feresc să folosesc cuvântul constantă, dar este vorba de un comportament care se repetă destul de mult și care arată, să zicem, anumite practici care au devenit obicei și mecanism funcțional. Armata rusă a avut un comportament teribil și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Și aici în România au o memorie istorică bogată, dar nu numai la noi, este vorba de cum s-au comportat în multe alte state. Nu este deloc întâmplător că se perpetuează acest lucru, după cum sigur au fost excese și în alte țări unde au fost trupele sovietice sau rusești, au fost multe lucruri cumplite care s-au petrecut în Afganistan, Siria și alte țări unde trupele ruse au fost active în ultimii 15 ani.

Edupedu: Mai există vreo armată cu această reputație în Europa, în prezent?

Murgescu: În prezent n-aș crede că mai există o armată cu o asemenea reputație. Au fost excese importante și în timpul războaielor din fost Iugoslavie, în esență cele mai cunoscute sunt excesele sârbilor din Bosnia, o parte dintre ele au fost judecate de Tribunalul Penal Internațional și au existat și condmanări. Mai sunt situații în care se fac excese în misiuni, dar în cazurile respective este vorba de eventuale încălcări ale legislației făcute din inițiativa unor soldați sau subofițeri ai unor unități mici și sunt lucruri supuse relativ repede corecției judiciare chiar de către statele care au trimis respectivele trupe. În cazul rușilor, e o consolidare a unei reputații care era deja proaste.

În Bucha au fost găsite cadavre cu mâinile legate la spate cu o bucată de pânză albă, care ar fi avut ca scop să le semnaleze rușilor că nu este vorba de soldați, și vehicule strivite de blindate, cu trupurile șoferilor decedați încă la volan. Sursă foto: Agerpres / EPA/ROMAN PILIPEY
  • Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu este prorector al Universității București și cadru didactic la Facultatea de Istorie. În perioada 2013-2019, a coordonat toate școlile doctorale ale Universității din București, în calitate de Director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat. Licențiat în istorie-filosofie (1986) și doctor în istorie (1995), a fost bursier Roman Herzog al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” la Freie Universität Berlin din Germania (1998-2000) și visiting professor la University of Pittsburgh (2002) și Central European University, Budapesta (2004).
Ce se știe despre masacrul de la Bucha

Autoritățile ucrainene vorbesc de 410 cadavre de civili descoperite în regiunea Kievului, din care soldații ruși s-au retras în acest weekend, orașul Bucha devenind simbolul abuzurilor comise de invadatorii ruși, scrie G4Media.

Începând de joi, armata rusă și-a abandonat treptat pozițiile din jurul Kievului, dar ceea ce ar fi putut fi o veste bună s-a transformat într-un coșmar, când autoritățile locale și observatorii internaționali au descoperit noi atrocități în această regiune din nord-estul Ucrainei.

Zeci de cadavre de civili au fost găsite zăcând pe străzile mai multor orașe de la periferia capitalei, unele cu mâinile legate la spate. Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a estimat la 410 numărul de civili uciși în regiune.

De sâmbătă și până la recucerirea sa de către forțele ucrainene, Bucha, un oraș de aproximativ 30.000 de locuitori înainte de război, situat la treizeci de kilometri nord-vest de Kiev, a devenit simbolul abuzurilor suferite de populația civilă. Bilanțul este încă incert.

Victime împușcate în ceafă

Primarul din Bucha, Anatoli Federuk, a explicat că rușii au executat victimele. „Toți acești oameni au fost împușcați, uciși cu un glonț în ceafă”, a spus Federuk presei.

La fața locului, au fost găsite, de asemenea, cadavre cu mâinile legate la spate cu o bucată de pânză albă, care ar fi avut ca scop să le semnaleze rușilor că nu este vorba de soldați, și vehicule strivite de blindate, cu trupurile șoferilor decedați încă la volan.

Ucraina vrea un „mecanism special” pentru judecarea crimele rusești

Duminică seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat publicului american la postul CBS: „De ce au fost torturați până la moarte civili obișnuiți dintr-un oraș pașnic? De ce erau strangulate femeile, după ce li se smulgeau cerceii? Cum au putut fi violate și ucise femei în fața copiilor? Cum au putut fi profanate cadavrele lor chiar și după moartea lor?”.

Anterior, președintele ucrainean a acuzat Rusia că urmărește un „genocid” împotriva poporului său.

În acest weekend, în primele zile după dezvăluirea gropii comune de la Bucha, ministrul de externe, Dmitro Kuleba, a denunțat deja public un „masacru deliberat”. Citiți mai multe pe G4Media.ro.

Citește și:
Istoricul Bogdan Murgescu: Ceea ce se întâmplă acum e mult mai riscant decât „Criza rachetelor” din Cuba, în 1962, și pentru că nu avem o certitudine asupra raționalității lui Putin
Profesorul de Istorie Bogdan Murgescu: Dacă am fi fost neafiliați NATO, eram vulnerabili la același gen de agresiune / Putin joacă la loterie soarta țării sale, poate chiar și soarta lumii / Ceea ce se va întâmpla va depinde foarte mult de capacitatea Ucrainei de a rezista
EXCLUSIV Profesorul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe: Putin vrea să recâștige toate fostele republici sovietice și să recapete controlul inclusiv asupra României. Ca și în 1940, România este amenințată de corupția multor politicieni, de slăbiciunea instituțiilor sale, de o propagandă pro-rusă / Cum pot fi identificați agenții de influență ai Rusiei în România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Harta psihologică a României și răspunsul pe județe la restricțiile din starea de urgență. Daniel David: Au respectat regulile oamenii din zone foarte tradiționale și cei cu nivel mare de autonomie. Din cauza alegerilor, astăzi autoritățile vorbesc pe limbi diferite

Răspunsul românilor la restricțiile de circulație impuse în timpul stării de urgență a fost influențat de profilul psihocultural al zonei țării, susține un studiu derulat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.…
Vezi articolul

Ce fac contabilul școlii, administratorul, secretarul sau bibliotecarul. Explicații pentru premierul Ludovic Orban într-o scrisoare comună a tuturor sindicatelor din Educație în care-i cer să nu bage în șomaj tehnic personalul administrativ

Toate cele trei federații sindicale din Educație, FSLI, FSE Spiru Harte și Alma Mater, au trimis o scrisoare comună premierului Ludovic Orban în care-i cer acestuia să nu trimită în…
Vezi articolul