INTERVIU Ștefania Gîrjoabă, singura elevă din Olt cu media 10 la examenul de Bacalaureat 2023: Nu sunt de acord cu sistemul actual de învățământ. Ar trebui să se păstreze majoritatea materiilor până undeva în clasa a VII-a, de atunci copiii deja se orientează spre ceva anume și ar trebui să se concentreze pe acel lucru, ca înainte de facultate să fie 100% siguri că sunt competenți / Sfaturi de învățare pentru cei care dau BAC-ul anul viitor

3.285 de vizualizări
Ștefania Gîrjoabă, singura elevă de 10 la examenul de BAC 2023 din județul Olt / Foto: Arhiva personală
Ștefania Gîrjoabă a terminat 12 ani de școală, iar la finalul acestora a luat media 10 la Bacalaureat. Asta s-a întâmplat, însă, după contestații, pentru că a simțit că a fost nedreptățită la proba de Limba și literatura română, așa că a cerut recorectarea lucrării. A primit 10, de la 9,70 inițial. Este singura medie de 10 din județul Olt la examenul de Bacalaureat 2023. Într-un interviu pentru Edupedu.ro fosta elevă din Slatina spune care îi sunt planurile și cum s-a pregătit pentru examenul de admitere la Facultatea de Drept. Vrea să rămână în țară, pentru că „România are nevoie de o schimbare ca să își revină, de niște apă rece”, spune ea. Vede un sistem de învățământ mai adaptat elevului pe care-l educă și, în opinia sa, liceul ar trebui să fie o perioadă de pre-specializare mult mai adecvată decât este în prezent.

Ștefania povestește că, în clasa a IX-a, a optat pentru specializarea Matematică – Informatică, la Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina. Clasa a XII-a a început-o la Filologie, în același liceu, după ce, spune ea, „mi-am cam pierdut înclinația spre matematică, chiar dacă notele erau bune în continuare, doar că nu mi-a mai plăcut și am zis că nu am cum să recuperez atât. Mi-am dat seama că îmi place mai mult partea de uman”.

Înainte să susțină examenul, spune că „nici nu aspiram la 10 pentru că eram mai mult axată pe pregătirea pentru admitere. Dar din nevoia de a fi cât mai bună, am zis că voi învăța și, la română, acolo eram un pic mai nesigură, pentru că erau foarte multe opere, iar la istorie chiar mi-am dorit să iau 10 pentru că istoria este implicată și în Drept, cel puțin în primul an. Noi o să studiem dreptul roman și acolo 100% sunt și date istorice. Am zis că, dacă nu sunt în stare să învăț materia de bac la istorie, cum o să fiu în stare să mă descurc la Drept”, explică Ștefania.

Cât despre decizia de a merge la Facultatea de Drept a Universității din București, absolventa spune că „mereu mi-a plăcut să vorbesc, să argumentez, să am dreptate, să justific lucrurile”. „Este destul de clișeic să spui că te duci la această facultate pentru că vrei să faci dreptate. Dar ce alt motiv ai avea să te duci atunci? Să fii corupt? Nu”.

Foto: captură static.bacalaureat.edu.ro

Întrebată cât de drepte sau de nedrepte i se par examenele pe care le-a susținut până acum în școală, Ștefania a spus că „există greșeli în notare și asta din cauza subiectivității profesorilor, mai ales la română, unde clar este totul subiectiv. În schimb, la celelalte materii… și la matematică, de exemplu, poți să rezolvi un exercițiu în felul tău, să fie corect și totuși profesorul să nu noteze totul că nu ai rezolvat cum a vrut el”.

O soluție pe care o propune absolventa este, pentru Limba română, „să se aprecieze orice idee corectă – dacă este pe temă și îndeplinește cerința în sine de a exprima o anumită idee, nu văd de ce nu ar trebui să fie punctată. Și, logic să fie exprimată și literar, pentru că e totuși română și este un examen oficial, național”.

Despre subiectele de la Bacalaureat, spune că „tipul subiectelor mi se pare accesibil și acceptabil pentru toată lumea. Nu văd de ce ar trebui cineva să se plângă din punctul ăsta de vedere. În schimb, eseurile susținute pe șabloane mi se par o prostie, adică poate ajută lumea care nu are un vocabular bine dezvoltat sau care are dificultăți în a se exprima literar, dar consider că le înveți ca un papagal. Adică de fapt nu-ți dezvolți în niciun fel abilitățile și, maximum, poate memoria, dar atât. Oricum după le uiți. Deci mare lucru nu te ajută“.

Un sfat pe care îl dă candidaților la Bacalaureatul viitor este „să-și dea seama de ritmul lor și să nu se compare cu alții. Dacă dorești să înveți 10 ore pe zi și tu clar nu poți să înveți atât că obosești sau nu poți să asimilezi atâta informație, trebuie să vezi cât poți să înveți – și dacă înveți 4 ore și dacă înveți 6 ore, e foarte bine, dar trebuie să vezi dacă ți se potrivește ție, să nu te compari cu alții. Dacă cineva învață mai puțin decât tine, poate învață pentru că asimilează mai greu informația, tu poate înveți mai mult pentru că acționezi mult mai repede și înțelegi mult mai repede. Sunt diferențe foarte mari între copii și sunt interpretate greșit uneori”.

Redăm interviul integral mai jos:

Edupedu.ro: Care a fost fapt nota inițială la Limba română și de ce ai dorit s-o contești?

Ștefania Gîrjoabă: A fost 9,70 nota inițială și am dorit să fac contestație pentru că am fost foarte mulțumită de ce am scris și mă așteptam la 10 după bac, după ce am terminat toate probele, și faptul că la luasem 10 și celelalte două materii m-a făcut să fac contestație și la Română. Pentru că nu am vrut să trăiesc cu regret. Nu voiam să mă gândesc după că, dacă aș fi făcut contestație, ce-ar fi fost, și am zis că-mi asum și riscul să-mi scadă, chiar dacă nu consideram că ar avea de ce să-mi scadă, dar am mai auzit cazuri de genul acesta.

Edupedu.ro: Acum cum vezi tu bacul? După ce ai trecut prin el și după experiența aceasta cu trei note de 10, cum ți se pare?

Ștefania Gîrjoabă: Mi s-a părut o experiență ușoară și mai auzeam părerile acestea anul trecut de la prietenii mei mai mari, nu-i credeam, până când nu ești tu în poziția lor și nu ajungi în momentul acela, nu-ți dai seama. Poate pentru alții este un examen greu, depinde de ritmul fiecăruia, adică eu mă pronunț doar din punctul meu de vedere, dar totuși încurajez lumea să nu se panicheze pe acest subiect și să învețe. Nu e greu. Cel puțin pe filologie nu este un examen greu.

Edupedu.ro: Ai făcut doar ultimul an de liceu la uman. Povestește-ne puțin despre transferul tău.

Ștefania Gîrjoabă: Eu m-am dus în clasa a IX-a la profilul Matematică – Informatică intensiv informatică deoarece mie îmi plăcea foarte mult matematica în gimnaziu și chiar aveam înclinație și am zis să urmez matematica în continuare. Doar că la liceu s-au schimbat lucrurile și, din cauza carantinei și a virusului, am fost foarte afectată pentru că nu mai puteam să socializez absolut deloc. Orele clar că nu se mai desfășurau corespunzător și n-au mai mers lucrurile.

Adică mi-am cam pierdut înclinația spre matematică în liceu, chiar dacă notele erau bune în continuare, doar că nu mi-a mai plăcut și am zis că nu am cum să recuperez atât, după mi-am dat seama că îmi place mai mult partea de uman, eu vrând totuși să dau la Drept de când eram mică, doar că oscilam între mai multe variante fiind influențată și de părinți, dar m-am hotărât să dau la Drept, am fost sigură și nu mă mai interesa ce au zis alții pentru că e viitorul meu și alegerea ar trebui să-mi aparțină mie, desigur. Și m-am mutat pe Filologie. Inițial am văzut să mă mut între semestre în clasa a XI-a, doar că nu s-a aprobat, că e mai greu între semestre procesul acesta, și m-am mutat în vară, în vara dintre clasa a XI-a și a XII-a.

Edupedu.ro: Cum te-ai descurcat cu toată materia la istorie, atunci, cum a fost schimbarea disciplinei obligatorii?

Ștefania Gîrjoabă: Am avut emoții inițial pentru că nu prea avusesem tangențe cu istoria înainte și am fost speriată, sincer, că era ceva nou, dar după, știind că toată materia de bac se face în clasa a XII-a am zis că am timp și am avut, și îi mulțumesc profesoarei mele pentru că a fost interesată să învețe toți copiii la clasă fără să aibă nevoie de meditații. Eu așa am învățat, datorită ei am luat 10 – și pentru că răspundea mereu la mesaje când aveam vreo nelămurire și pentru că ne dădea teste foarte des la clasă și făcea și pregătire cu noi uneori la clasă, nu foarte des, dar ne-a ajutat și ea cu siguranță.

Edupedu.ro: Cum a venit media de 10 pentru tine? A venit ca o surpriză sau ca o confirmare performanța aceasta?

Ștefania Gîrjoabă: Înainte să dau bacul nu mă așteptam la 10 și nici nu aspiram la 10 pentru că eram mai mult axată pe pregătirea pentru admitere. Dar din nevoia de a fi cât mai bun, am zis că voi învăța și, la română, acolo eram un pic mai nesigură, pentru că erau foarte multe opere, dar la istorie chiar mi-am dorit să iau 10 pentru că istoria este implicată și în Drept, cel puțin în primul an. Noi o să studiem dreptul roman și acolo 100% sunt și date istorice și am zis că, dacă nu sunt în stare să învăț materia de bac la istorie, cum o să fiu în stare să mă descurc la Drept și am mi-am dovedit că pot să iau 10 la istorie.

Edupedu.ro: Din clasa a V-a până în clasa a VIII-a ai avut rezultate la fel de bune? Cum ai perceput școala în gimnaziu?

Ștefania Gîrjoabă: Mie mi-a plăcut mai mult perioada de gimnaziu pentru că mi se părea mai interesantă matematica, n-o să neg asta. Era practică și mie mereu mi-au plăcut lucrurile practice, chiar dacă am fost bună și pe istorie, dar și datorită profesorilor: am avut profesori foarte buni în gimnaziu care m-au făcut să îmi placă școala și am avut și un colectiv foarte drăguț, era totul bine, eram copii, nu existau răutăți cum există acum, eram mai sinceri și nu eram axați pe chestii superficiale cum sunt adolescenții acum. Eram copii. Deci experiența de gimnaziu pot să afirm că a fost mai bună decât cea de liceu.

Edupedu.ro: Cum te-ai pregătit la Logică?

Ștefania Gîrjoabă: Logica a fost singura materie de bac pentru care m-am pregătit, pentru că o am și la admitere și necesita în primul rând pregătire pentru admitere. Deci m-am pregătit prin meditații, dar înainte de bac n-am mai repetat nimic pentru că lucrasem atât de mult încât n-am simțit nevoia să mai repet ceva. La logică m-am dus ca la mine acasă.

Edupedu.ro: Dintre cele trei materii ți-a plăcut una mai mult decât cealaltă?

Ștefania Gîrjoabă: Da. Mi-a plăcut istoria. De ce? Pentru că am descoperit lucruri pe care nu le știam, de care mi-era frică. Eu am o experiență unică, așa mi se întâmplă mie, nu știu dacă i se întâmplă și altcuiva, dar de fiecare dată când spun că mi-e frică să mă apuc de ceva sau spun că ceva n-o să-mi placă, fix lucrul ăla se dovedește să-mi placă cel mai mult. Nu știu de ce se întâmplă așa. Și așa a fost cu istoria, mi-a fost frică de ea. Credeam că n-o să-mi placă. După, când am început să învăț, chiar mi-a plăcut. A fost o surpriză plăcută istoria în clasa a XII-a.

Edupedu.ro: La economie pentru admitere te pregătești?

Ștefania Gîrjoabă: Am făcut pregătire pentru fiecare materie pentru admitere. Necesită o pregătire suplimentară.

Edupedu.ro: Cum te-ai gândi să dai la drept? De când ai vrut?

Ștefania Gîrjoabă: Aici nu mai am o experiență unică. Cred că ce am auzit eu din jurul meu cred că au mai auzit și alții care au luat în considerare să se ducă la Drept. Mereu mi-a plăcut să vorbesc, să argumentez, să am dreptate, să justific lucrurile și mi s-a spus că „tu trebuie să te duci la Drept”. Bine, nu spun că ăsta a fost factorul care m-a influențat în totalitate, dar pot să zic că a fost un factor decisiv într-o oarecare măsură și mi-a plăcut ideea de justiție. Să faci dreptate este, sincer, o chestie pe care mulți o spun. E destul de clișeic să spui că te duci la această facultate pentru că vrei să faci dreptate. Dar ce alt motiv ai avea să te duci atunci? Să fii corupt? Nu, logic că te duci acolo și ești cinstit. Evident că unii se pot schimba și pot deveni corupți, dar majoritatea nu cred că fac așa ceva. Majoritatea studenților se duc acolo pentru că chiar vor să schimbe ceva sau măcar să influențeze lumea, oricât de mică ar fi schimbarea aia.

Edupedu.ro: Te-a influențat vreun profesor în această decizie?

Ștefania Gîrjoabă: Nu. Nu prea am avut orientare profesională în școală.

Edupedu.ro: Și simți că, dacă ai fi avut, poate aveai altă opțiune sau ar fi influențat cu ceva opțiunile tale și ale colegilor?

Ștefania Gîrjoabă: Nu, sincer, nu m-aș vedea făcând altceva. Îmi place să lucrez cu oamenii și să-i ajut și în același timp să arăt de ce este ca mine.

Edupedu.ro: Pentru după facultate te-ai gândit ce vrei să faci?

Ștefania Gîrjoabă: Da, pe mine mă interesează mai mult Institutul Național de Magistratură, dar nu pot să afirm în totalitate că mă voi duce acolo, pentru că nu știu de fapt la ce sunt mai bună, nu sunt încă student la Drept, nu știu încă ce-mi va plăcea mai mult, chiar dacă eu zic că mă interesează mai mult dreptul penal. Dar cursul vieții e foarte schimbător. Poți să zici că îți place ceva, dar o să fii mai bun la altceva. Așa că nu pot să răspund acum.

Edupedu.ro: Te-ai gândit la plecat în străinătate după studii?

Ștefania Gîrjoabă: Nu m-am gândit sincer. Cred că România are nevoie de o schimbare ca să-și revină. Are nevoie de niște apă rece.

Edupedu.ro: Cum a fost pentru tine perioada de școală online pe care ai prins-o din clasa a IX-a, semestrul al II-lea? Cum crezi că te-a schimbat perioada asta?

Ștefania Gîrjoabă: Se zice că după întuneric vine lumina. Asta a fost pentru mine pentru că, da, o să fiu sinceră, nu vreau să promovez o evoluție falsă sau un proces fals. Și o să fiu foarte sinceră, pentru că poate sunt și alții așa cum am fost eu în situația mea de dinainte: când am intrat în școala online, eu am decăzut, mai ales psihic, și din punct de vedere social, că nu puteam să ieșim afară. Și pe mine mă ajută socializarea. Și mi s-a părut o perioadă de schimbare, de evoluție și de maturizare, chiar dacă nu am putut să socializez, mi-am dat seama cu adevărat despre mine, despre nevoile mele și unde sunt problemele cu mine. Am decăzut atunci, dar m-a făcut să evoluez.

După ce am început iarăși școala și am ieșit din carantină, mi-am dat seama că nu am făcut atâtea lucruri pe care puteam să le fac, mai ales în carantină și pe care nu le-am făcut nici înainte de carantină. Și după ce am fost oarecum privată de libertate, mi-am dat seama că ar trebui să fac lucrurile pe care nu le-am făcut și chiar să investesc în mine, pentru că nu o făcusem până atunci, și să să-mi pese de mine cu adevărat din toate punctele de vedere. Nu doar să mă distrez sau să doar să învăț. Să nu mă axez doar pe un lucru și să pot să cuprind totul. Și așa am făcut, am început să fiu mai activă, am început să fac sport și, încă un lucru, în carantină nu prea mai învățam. Și nu cred că e doar cazul meu, mai sunt copii care nu s-au ținut în studiu.

Și odată cu începerea sportului mi-am dezvoltat și disciplina și motivația pentru învățat, din nou, pe care mi-o pierdusem în carantină. Am început să citesc mai mult, am început să mă documentez mai mult și să-mi dau seama că trebuie să fac toate lucrurile astea pentru mine. Nu pentru că așa zice societatea sau pentru că așa zice mama sau tata ci să mă axez efectiv doar pe mine și să pun limite când vine vorba de limite, pentru că știu că în societate faci anumite compromisuri ca să fii acceptat.

A fost o perioadă grea, dar a fost o perioadă decisivă pentru maturizarea mea și evoluția mea.

Ștefania Gîrjoabă / Foto: Arhiva personală

Edupedu.ro: Cum se împart specializările în clasa ta, mai ai colegi care vin cu tine la Drept?

Ștefania Gîrjoabă: Da. Mai am colegi care vin la această facultate și suntem destui și din Slatina.

Edupedu.ro: Și restul unde vor să meargă?

Ștefania Gîrjoabă: Majoritatea copiilor care termină filologia se duc pe la Academia de Poliție sau la Drept. Mai sunt și câteva excepții. Se mai duc și pe la arhitectură. Cred că Litere, cam acestea sunt de bază. Nu cunosc toate opțiunile lor.

Edupedu.ro: De la facultate ce așteptări ai? Te vei lăsa oarecum surprinsă sau știi despre ce este acolo?

Ștefania Gîrjoabă: Știu că nu va fi ușor și am emoții pentru că diferă foarte mult experiența facultății din punct de vedere al studiului. Diferă materia, diferă cantitatea pe care trebuie s-o înveți de pe o zi pe alta. Diferă și colectivul pentru că vin oameni din toată țara, din medii sociale diferite, cu păreri diferite. Nu e ca la liceu – toată lumea să fie din același oraș, cu comportamente asemănătoare. Probabil o să fie foarte diferit pentru mine, mai ales că vin dintr-un oraș destul de mic, dar cred că o să mă adaptez pentru că îmi plac lucrurile noi, chiar îmi plac. Sunt surprinsă la început, poate chiar un pic speriată, dar după cu timpul va începe să-mi placă.

Edupedu.ro: Te-ai gândit vreodată să fii profesoară?

Ștefania Gîrjoabă: Când eram foarte mică. Dar mi-am dat seama că nu cred că m-aș descurca cu o sumedenie de copii. Eu am și o soră mai mică și este stresant doar cu unul, dar cu mai mulți care nici nu sunt ai tăi. E o grijă mai mare și practic îți asumi responsabilitatea de a-i învăța niște lucruri. Adică sunt și profesori care nu și-o asumă. Și nu-i interesează să învețe copiii cum trebuie. Dar probabil dacă aș fi unul, asta mi-aș dori, chiar să îi ajut în dezvoltarea lor academică.

Edupedu.ro: Cum vezi acum sistemul de învățământ preuniversitar? Poți lăsa o recenzie, acum, după clasa a 12-a.

Ștefania Gîrjoabă: Nu sunt de acord cu el. Mi se pare că, de când suntem mici, suntem obligați să ne axăm pe o grămadă de materii care, da, să zicem că ne dezvoltă fiecare într-o oarecare măsură, dar cu timpul, când ești axat pe un anumit lucru și vrei să îl urmezi pe acela, totuși trebuie să te împarți între două lucruri și să înveți și la altele dacă cumva vrei 10 sau medii mari, adică nu toată lumea face așa, dar în cazul meu, în care a trebuit să o fac pentru că așa mi-a plăcut mie să am note bune și să pot să le cuprind – a fost un fel de provocare, a fost dificil și cred că ar trebui să se schimbe lucrurile acestea. Poate, da, ar trebui să se păstreze majoritatea materiilor până undeva în clasa a VII-a, din clasa a VII-a copiii deja se orientează spre ceva anume și ar trebui să se concentreze pe lucrul acela. Ca înainte de facultate să fie 100% siguri că sunt competenți.

Edupedu.ro: Și vezi vreo reorganizare a profilurilor la liceu?

Ștefania Gîrjoabă: În momentul în care copilul s-ar orienta din clasa a VII-a spre ceva, la liceu ar trebui să-și aleagă profilul cu materiile respective pe care se concentrează el. Și cred că ar trebui să fie introduse mai multe profiluri, dar să fie împărțite pe domenii care cuprind mai multe sectoare de activitate. Adică bio-chimia, „Științe ale naturii” acum, mi se pare în regulă pentru medicină, chimiști, industrie, științe, este ceva aplicat, te ajută să te angajezi în aceste domenii.

Cam cum sunt la școlile profesionale, ar trebui să existe profiluri pe mai multe sectoare, pentru că școlile profesionale sunt considerate foarte proaste din cauza copiilor care intră cu medii mici, chiar dacă, după părerea, mea sunt niște școli care te ajută în viață. Adică dacă nu vrei să urmezi studii superioare după, chiar poți să ieși cu un pachet de cunoștințe destul de dezvoltat – în turism, cu bucătărie, ospătărie, recepție și administrare, în industrie – mașini, sudură, să fii profesionist acolo.

Și liceele care sunt considerate bune de fapt promovează doar trei-trei profiluri. Ce faci cu ele? Înveți matematică, informatică și nici pe aceea mereu, depinde de profesor, și ieși ca ce mai exact? Te duci la o facultate și acolo faci exact aceleași materii și apoi, totuși, nu știi ce vrei să urmezi. Ești ca un roboțel de la care știe am făcut asta acum trebuie să fac exact același lucru, dar de fapt nu știi ce îți dorești cu adevărat pentru că nu ai mai multe opțiuni pe care le vezi în față că le lucrezi. Ar trebui să se promoveze mai multe opțiuni ca omul să știe clar la ce e bun și ce și-ar putea dori să facă o viață bine.

Edupedu.ro: Legat de clasa voastră, cum a fost atmosfera în liceu? O clasă revoltată după perioada de școală online sau liniștită?

Ștefania Gîrjoabă: Clasa de mate-info a fost mult mai unită, chiar dacă au fost grupulețe, ca în orice grup, dar lumea se distra, era bună voie, era distracție, dar în același timp și studiu, pentru că, fiind matematică-informatică, pretențiile erau destul de mari. Trebuia să te descurci măcar la nivel mediu. Și nu pot să mă pronunț foarte mult despre colectiv, pentru că eu n-am fost genul de persoană care să stea cu toți, eu aveam locul meu doar cu câțiva.

Edupedu.ro: Profesorii cum s-au împăcat cu voi? Vă spuneau și ei că aveau copii mai buni decât voi în trecut?

Ștefania Gîrjoabă: Noi eram clasa problemă, așa spuneau, probabil ziceau asta la fiecare clasă, nu știu cât de adevărat era.

Edupedu.ro: Și acum cum a rămas cu grupul de colegi și prieteni?

Ștefania Gîrjoabă: Eu nu am fost apropiată de ei în clasa a XII-a pentru că m-am mutat ca să învăț, nu m-am mutat cu gândul că o să-mi fac și prieteni. Vorbeam cu colegii, dar n-am încercat niciodată să intensific relațiile mele cu ei, că nu aveam nevoie. N-a fost o mare prietenie, dar n-a fost nici dușmănie, să nu se înțeleagă greșit. Nu m-am apropiat eu de ei.

Edupedu.ro: Ce poți să le spui copiilor care dau Bacalaureatul anul viitor?

Ștefania Gîrjoabă: Să învețe pentru simulări și să-și dea seama dacă au profesori buni la clasă sau nu. Dacă nu au profesori buni la clasă, ar trebui să facă meditație, dar eu am avut norocul să am și să prezinte interesul maxim pentru noi, ca să ne ajute la Bac, dar oricum trebuie să învețe pentru simulări, e foarte important, să-și acorde o săptămână înainte de simulări pentru fiecare materie dacă au nevoie să învețe pentru fiecare materie. Eu am învățat doar pentru română, de exemplu. Primele cinci capitole le-am învățat prin teste.

Clar să își consolideze materia treptat, adică nu trebuie să învețe în fiecare zi pentru bac, dacă mai au și admitere pe deasupra. Dacă au admitere, clar trebuie să se axeze mai mult pe ea, e mai importantă, dacă nu au, atunci se pot axa lejer pe bac.

Și înainte de bac eu am făcut astfel: eu nu le-am combinat, adică nu învățam în aceeași zi și la istorie și la română. Eu am acordat o săptămână și jumătate cu o săptămână înainte de bac pentru ultimele patru capitole la istorie. Nu recomand să se învețe cu caietul în față continuu, să stai așa, să te doară ochii, ci să facă scheme. Schemele sunt cele mai importante. În același timp e foarte bine să-ți găsești un mod de a învăța care să te și distreze, se facă te simți bine, pentru că dacă stai continuu cu caietul în față te plictisești.

Eu am avut o modalitate de a învăța într-un mod distractiv ultimele patru capitole la istorie, îmi lipeam foi pe pereți și mă prefăceam că cercetez ceva și îmi scriam pe acolo, îmi puneam muzică, era ca într-un film, pentru că e foarte bine să-ți găsești un mod distractiv de a învăța, că așa nu te plictisești, așa nu zici „mi s-a luat de învățat, nu mai vreau să învăț”. Așa poți învăța continuu.

După ce am terminat cu ultimele patru capitole la istorie, am zis să-mi consolidez un pic mai bine materia prin câteva teste de bac. Și am făcut exercițiile pe materie. La bac la istorie este doar un eseu pe materie și trei exerciții, restul sunt exerciții pe text. Și am făcut câteva teste de genul acesta ca să văd dacă știu să formulez, să înțeleg ce-mi cere. La română, în ultima săptămână înainte de bac, mi-am recapitulat operele pe care le știam oarecum de la simulare și am mai învățat, cred, încă două pe care nu le învățasem, erau „Moromeții” și „Iona”.

Edupedu.ro: Ai simțit că e vorba de vreo rețetă pentru a rezolva subiectele de bac, la română, dar și la istorie?

Ștefania Gîrjoabă: Pe mine nu m-a interesat niciodată dacă o să-mi scadă că am scris prea mult, că doar pe asta ar fi putut să-mi scadă. Am zis că eu mă duc și scriu că știu, dacă vor să aprecieze, că știu mai mult decât mi se cere foarte bine. Și dacă vor să scadă, atunci e păcatul lor. Mereu mi-a plăcut să arăt că știu. Tipul subiectelor mi se pare accesibil și acceptabil pentru toată lumea. Nu văd de ce ar trebui cineva să se plângă din punctul ăsta de vedere, în schimb eseurile susținute pe șabloane mi se par o prostie, adică poate ajută lumea care nu are un vocabular bine dezvoltat sau care are dificultăți în a se exprima literar, dar consider că le înveți ca un papagal. Adică de fapt nu-ți dezvolți în niciun fel abilitățile și, maximum, poate memoria, dar atât. Oricum după le uiți. Deci mare lucru nu te ajută.

În schimb, recomand să își facă scheme sau cel puțin să-și facă propriul lor eseu cu informații combinate, poate, din mai multe culege sau din eseuri primite de la altcineva, dar în același timp să adauge idei proprii pentru că așa se rețin mult mai ușor. Eu mereu am venit cu o notă proprie pentru fiecare eseu mi s-a părut că așa știu că e al meu.

Edupedu.ro: Până acum ai dat două examene mari, la clasa a VIII-a Evaluarea Națională, și acum Bacalaureatul. Cât de drepte și de nedrepte ți s-au apărut examenele acestea? La bac ai povestit situația, la Evaluarea Națională cum a fost?

Ștefania Gîrjoabă: Eu nu am întâmpinat probleme la examene. În clasa a VIII-a mă așteptam la notele pe care le-am luat, am fost fericită, am intrat unde am vrut. Dar clar există greșeli în notare și asta din cauza subiectivității profesorilor, mai ales la română, unde clar este totul subiectiv. În schimb, la celelalte materii… și la matematică da, de exemplu, poți să rezolvi un exercițiu în felul tău, să fie corect și totuși profesorul să nu noteze totul că nu ai rezolvat cum a vrut el. La română există problema asta, iar o soluție ar fi să se aprecieze orice idee corectă – dacă este pe temă și îndeplinește cerința în sine de a exprima o anumită idee, nu văd de ce nu ar trebui să fie punctată. Și, logic să fie exprimată și literar, pentru că e totuși română și este un examen oficial, național.

Edupedu.ro: Părinții în perioada asta cum au fost cu tine?

Ștefania Gîrjoabă: Mama mea spunea să nu mai învățat atât pentru bac și să mă axez pe admitere. Eu aveam ambiția asta să arăt că pot să iau la ambele și m-a susținut foarte mult, adică n-am avut presiune din partea ei și din partea tatălui meu, mai ales că el era plecat cu serviciul. Ea știa când învăț, că mă vedea că fac asta toată ziua și mă mai și plângeam uneori. Se aștepta să iau notă mare că știe ce acasă.

Edupedu.ro: Dacă ai fi fost părinte în locul lor, ce ai fi făcut tu cu tine? Te-ai fi raportat altfel?

Ștefania Gîrjoabă: Clar aș fi încercat să relaxez oarecum situația, să diminuez tensiunea din partea copilului, era pe destul de tensionată, dar în același timp am avut și încredere în mine. Știam cp am că am foarte multe de făcut și doar voiam să le cuprind și probabil aș încerca să vorbesc cu el, să-i zic să mergem la un film, să îl mai scot pe afară, adică probabil ca o mamă mi-aș face copilul să se simtă cât mai bine, mai ales când văd efort din partea lui și mi-aș dori să-l fac să se simtă în validat.

Edupedu.ro: De pe ce ai învățat cel mai mult până acum, ai învățat și de laptop sau doar din cărți? Ai folosit și resurse digitale?

Ștefania Gîrjoabă: Mie mi-a plăcut mereu să am foaia în față. Așa mi-a plăcut mie. Și când voiam să citesc o carte, puteam să o găsesc online, dar mereu mi mi-am dorit să o am în bibliotecă, să simt că e a mea și că o am lângă mine. Adică să nu depind de altceva, de laptop, să nu mi se încarce sau să nu găsesc ce vreau. E mult mai dificil pe laptop sau pe electronice în general. Mi-am cumpărat toate cărțile de care aveam nevoie și, în același timp, e mult mai ușor să le ai lângă tine, să fie ale tale, pentru că îți poți nota anumite secvențe sau poți sublinia anumite informații importante și să zicem că vrei să găsești un anumit lucru de care ești sigur că e în carte.

Pe laptop ce faci? Cauți cuvântul respectiv care ar avea legătură cu capitolul respectiv, de exemplu. E mult mai greu. Având cartea lângă tine e totul mult mai accesibil și o desfaci oricând vrei tu. Și la ora 2 noaptea nu stai să deschizi laptopul să cauți.

Edupedu.ro: Să zicem că ești pe o scenă, la final de 12 ani de școală, premiată și felicitată pentru ce ai reușit să obții și să faci. Ce mesaj ai transmite părinților, profesorilor, celor care te-au susținut și format pe parcurs?

Ștefania Gîrjoabă: Părinților mei l-aș mulțumi că au crezut în mine și că m-au susținut. Profesorilor le mulțumesc și lor că și-au arătat interesul pentru noi în pregătirea pentru bac. Iar mie pentru că nu m-am lăsat și, chiar dacă mi-a fost greu, nu am ținut, pentru că știam că am un scop anume și asta cred că e foarte important: ca fiecare să-și pună un scop în minte. Nu că „trebuie să iau 9 că așa mi-a zis mama”. Nu, trebuie să fie scopul tău, că atât timp cât nu e scopul tău, clar nu ai motivație, pentru că nu ți-o dorești tu, nu-ți dorești tu lucrul ăla, ar trebui să-ți dorești tu ca s-o faci.

Uite, de exemplu, dacă îți dorești să te duci la mare, stai și insiști să te lase părinții sau să îți dea suma respectivă de care ai nevoie, sau să lucrezi pentru ea, pentru că tu îți dorești să te duci acolo și faci eforturi ca să te duci. Dar asta ar trebui să fie pe orice plan, inclusiv academic, pentru că e foarte important să ai cel puțin o bază ca să te descurci după în studiile superioare, dacă vrei să urmezi asta și dacă ai nevoie de nota de la bac, eu nu am avut.

Edupedu.ro: Poți adăuga orice, dacă simți că vrei să mai spui ceva celor care citesc interviul, adolescenți de vârsta ta și nu numai.

Ștefania Gîrjoabă: Să-și dea seama de ritmul lor și să nu se compare cu alții. Dacă dorești să înveți 10 ore pe zi și tu clar nu poți să înveți atât că obosești sau nu poți să asimilezi atâta informație, trebuie să vezi cât poți să înveți – și dacă înveți 4 ore și dacă înveți 6 ore, e foarte bine, dar trebuie să vezi dacă ți se potrivește ție, să nu te compari cu alții. Dacă cineva învață mai puțin decât tine, poate învață pentru că asimilează mai greu informația, tu poate înveți mai mult pentru că acționezi mult mai repede și înțelegi mult mai repede. Sunt diferențe foarte mari între copii și sunt interpretate greșit uneori.

Cineva putea să spună că înveți mai puțin, deci știi mai puțin, dar nu se aplică mereu pentru că pur și simplu poți foarte ușor să înveți și să percepi totul mult mai ușor decât cineva care învață mai mult. Nu se aplică mereu regula că, dacă înveți mai puțin, știi mai puțin. Să creadă în ei, că este ușor dacă vor”.


9 comments
  1. Diferente de perspectiva

    1. Multi tinerii sunt dornici sa se maturizeze si vor ca restul lumii sa accepte asta. De aceea, sunt multi care doresc o supraspecializare timpurie, in paralel cu eliminarea unor materii de cultura generala. “Stiu ce vreau in viata” este crezul lor intern.

    2. Perspectiva adulta, daca nu batrana: in 40 de ani de activitate in campul muncii sunt foarte putini care isi pastreaza aceeasi specializare. In general, fiecare face cateva tranzitii; unele tranzitii sunt subtile, date de evolutia naturala a domeniului, altele sunt bruste, cauzate de nemultumiri de ordin personal. Un exemplu de evolutie treptata si subtila a fost in cazul contabililor care au trebuit sa treaca de la socoteli manuale, rigla de calcul, calculator personal la sisteme integrate de contabilitate. Din a doua categorie pot sa nominalizez dintre cunostiintele mele: absolvent de filologie care dupa 2 ani in invatamant s-a mutat in administratie la un santier sau IT-isti care s-au apucat de turism sau si-au tin cursuri de dezvoltare personala.

    Din punctul de vedere al statului, procesul de invatamant trebuie sa fie eficient, in sensul in care sa pregateasca oameni care in viitor sa produca si sa plateasca taxe, indiferent ce va veni. Doua observatii aici: (1) Chiar vrem ca statul sa faca o socoteala exacta de cati (de exemplu) muzicieni e nevoie in Romania, sa ofere fix numarul asta de locuri, iar restul sa nu aiba o ora de muzica in toti anii de invatamant? Si ce facem daca se greseste socoteala? Cine stie de cati muzicieni va fi nevoie peste 40 de ani? (2). Sa zicem ca supraspecializam doar liceul. Ce facem cu cei care nu intra unde vor ? Vrei informatica, nu reusesti sa intri si ajungi la filologie si nu vezi operatie matematica 4 ani! Nu se rateaza pe vecie acesti copii?

    Pozitia unui sistem public de invatamant este ca nu trebuie sa oferi satisfactie maxima unora si lipsa completa de satisfactie multora, ci trebuie sa le oferi tuturor niste satisfactie (limitata – asta capeti si in viata) si mai ales sa le oferi sansa de a schimba ulterior domeniul, cand ajungi sa il cunosti in profunzime (de exemplu cator dintre tinerii de 20 care vor relatii cu publicul le este clar ca se va urla la ei si li se vor arunca cuvinte urate periodic), si a se adapta la o lume schimbatoare. De exemplu, cine a prevazut COVID-ul ca sa se pregateasca pentru asta?

    Pe scurt, cine crede ca la 20 de ani stie sigur ce va face urmatorii 40, sa intrebe batrani de 60 ce s-a intamplat cu alegerile lor de la 20.

    Semnat: cineva mai in varsta care se uita cu melancolie la alegerile facute la 20 de ani

  2. Bai voi sunteti nebuni?
    Voi ati vrea sa faca elevii toate materiile din clasa a 5-a pana in a 12-a ca sa nu va reduca voua din ore. Recunoasteti mai bine. Nu vedeti ca multe materii deja nu mai au nici profesori si nu mai ofera niciun loc de munca daca le inveti?

    Eleva de fapt absolventa are dreptate, ea propune exact sistemul din alte tari. In a 7-a si a 8-a cam iti dai seama ce poti sa faci. Numai ca in Romania nu prea ai ce sa faci cu unele materii, cum zice exact si ea.

    Cred ca profilele alea de bio-chimie sunt cam inutile. Acolo intra aia care nu sunt buni nici la real la mate-info nici la uman. Unii mai vor medici sa se faca, dar altceva nu ai ce sa faci de acolo.

    Iar la bacalaureat ar trebui mai putine materii, doar cea de profil si ceva general sau de baza (mate sau fizica sau istorie) ptr ca te specializezi deja cum zice si absolventa asta. Nu are ce cauta obligarea elevilor la proba la alegere sa dea materii din afara profilului la bac fara alegerea lor. Adica de exemplu cei de la tehnologic dupa ce ca dau mate obligatoriu sunt obligati sa aleaga tot de la stiinte inca o materie. Ar trebui sa poata alege din toate materiile.

    1. În clasa a 7-a ai 13-14 ani. Habar n-ai ce vei face tot restul vieții. Eventual părinții au niște dorințe/neîmpliniri proiectate asupra ta.

      Ca să nu mai vorbim despre cum în clasa a 7-a mai ai 5 ani de învățământ obligatoriu (care nu ajunge pentru un loc de muncă bine plătit), și încă vreo 3/4+2 ani de învățământ superior (dacă vrei un loc de muncă bine plătit și ai noroc). Deci încă 5-11 ani de școală pe bune.

      E timp destul ca meseria/profesia dorită de tine să dispară efectiv până te specializezi pentru ea. Sau să apară alte meserii/profesii care să te atragă după ce te coci mai mult la minte și începi să-ți descoperi propria personalitate, înclinații, hobby-uri, etc. Dar tu ai ”ales” în clasa a 7-a și nu mai e loc de întors. Sau dacă e, e foarte anevoios, costă, nu ai sprijin din partea familiei sau anturajului, etc. Și rămâi frustrat că n-ai reușit să faci ce ai vrut în viață – eventual îți obligi copilul să meargă unde n-ai putut merge tu și ciclul reîncepe.

      Gimnaziul e învățământ generalist – faci ce-ți place și ce nu-ți place pentru a avea ocazia să îți dai seama CE vrei de fapt. Dacă nici atunci nu reușești, alegi un profil la liceu cât mai apropiat de ce vrei la momentul respectiv, dar mai ai o ocazie să te răzgândești la facultate.

      Tu – și alții ca tine – ați vrea să fie golit efectiv învățământul de conținut. Să fii practic un ignorant – nu tu istorie, nu tu geografie, nu tu o limbă străină (eventual doar engleză, că tot o învățăm de pe internet), DOAR informatică. Sau DOAR chimie. Sau DOAR latină. Sau DOAR (alege tu una-două discipline care ți-au plăcut ție și gata). Vă luptați cu cultura generală de parcă v-ar face rău personal. ”La ce-mi trebuie mie să știu cine a fost Napoleon? Ce, îmi crește salariul la multinațională când scriu cod, dacă știu cine e ăla?” N-ai nevoie de cultură generală. Doar ce-ți aduce ție bani, bani, bani.

      EDUCAȚIA nu se face pentru a forma forță de muncă. Formarea forței de muncă e un produs secundar. Educația se face pentru a dezvolta un om, pentru a-l ajuta să-și exploreze toate interesele, abilitățile, pentru a-l sprijini să ajungă efectiv tot ce poate ajunge. Pentru forța de muncă (în special necalificată sau slab calificată) e suficient un curs de formare, CEL MULT. N-ai nevoie de educație ca să păzești oi sau să sapi șanțuri.

      Mă rog, TL:DR. Învățământul DE MASĂ e pentru TOȚI elevii, nu doar pentru unul care se crede special. Ce nu-ți place ție poate fi exact ce dorește colegul de lângă tine, și invers. Învățământul obligatoriu trebuie să acopere, în măsura posibilului, toate opțiunile elevilor dintr-o generație. Iar cultura generală minimală este cel puțin necesară la nivel de gimnaziu, și chiar mult mai necesară ulterior.

  3. pentru stimata absolventa,sistemul asta hulit n a fost asa rau daca dupa atata scoala romaneasca a obtinut 10…
    Hai sa fim fair play!

    1. evident, 10 la bac l-a obținut grație sistemului de învățământ. este evident că așa-i, pentru că toți elevii au obținut 10 la bac. nu doar cei excepționali/cei care au muncit ÎN AFARA SISTEMULUI.
      desigur că fata, la 18 ani, nu înțelege lucrurile cum le înțelege un adult de 40. dar de la înălțimea înțelepciunii celor de 40 de ani, ar trebui să se vadă, măcar, că persoana intervievată este un copil isteț, care a muncit mult, și care își dorește ca sistemul să se schimbe în bine (pentru că sistemul de învățământ este vraiște!). desigur că nu știe să spună ce anume ar trebui să se schimbe, dar asta nu înseamnă nici că este proastă, nici că este aroganta, nici că este lipsită de fair play. fix asta e problema, sistemul din RO este atât de alandala că nu poți pune punctul pe i ca să spui ce nu e in regulă la el. dar cu cât mai multe voci, fie de elevi, de profesori, de părinți, de specialiști vor recunoaște că este ceva profund greșit la el, cu atât cresc șansele să se îmbunătățească. Veniți voi, maturii, cu propuneri, decât să o criticați pe ea sau să pretindeți că totul merge strună în învățământul din România!

  4. până la finalul clasei a opta faci școală generală. aprofundezi domeniul uman sau real la liceu.
    problema este evaluarea națională care ignoră complet multe discipline și transferă toată atenția și pregătirea doar pe română și matematică.
    ar trebui introdus încă un examen cu 5 subiecte, cate unul din istorie, geografie, biologie, fizică, chimie.
    in acest fel, meditațiile scad in relevanță pentru că nu te poți medita la atâtea discipline și devine imperios necesar să înveți la școală. Astfel am avea o evaluare amplă și ceva mai obiectivă decât notele obținute la clasă și ar crește disciplina și gradul de atenție al elevilor în timpul orelor.

  5. Spune d-ra că elevii ar trebui să aibă aceleași materii până în clasa a VII-a iar apoi, PENTRU CĂ ȘTIU CE VOR DEJA, să se orienteze doar spre ce îi interesează.

    În același timp, d-ra a început liceul la profilul mate-info și apoi în clasa a XI-a la final a descoperit că mai degrabă ar dori să termine la filologie, că e mai interesant pt dânsa. Drept care a XII-a a început-o la acest profil.

    Mai e ceva de comentat? Sublim.

    Edupedu, pricepe toată lumea că oferiți o cale de comunicare pentru cât mai mulți, dar uneori exagerați. O notă de 10 la bacalaureat în 2023 nu mai are greutatea pe care ar fi avut-o o notă de 10 la bacalaureat în 2000 sau în 1990. Hai să nu ne mai prefacem că elevii sunt cei mai în măsură să spună cum și ce și când trebuie să furnizeze învățământul din România. Poate altă dată întrebați niște specialiști în educație și psihopedagogie, preferabil unii cu experiență, nu niște absolvenți de SH influenceri sau youtuberi.

    1. Buna ziua, stiamata doamna! Va doresc intai sa aprofundati studiul abrevierilor inainte sa va dati cu parerea la adresa mea. Abrevierea de la “domnisoara” e “dra”.
      De asemenea, decizia mea de ma muta pe filologie a fost inca din clasa a XI-a, dar transferul nu a fost posibil. Alegerea mea a fost generata chiar din cauza constrangerilor educationale de a urma un profil care se bazeaza strict pe o anumita latura si din cauza optiunilor limitate.
      O zi buna!

      1. Îmi asum ortografia, greșită sau nu.

        Fondul rămâne. Vrei ca elevul să decidă în clasa a VII-a ce vrea să urmeze, dar chiar dumneata te-ai răzgândit în clasa a X-a, a XI-a (mai contează?) Despre ce discutăm aici? Dacă ai greșit în alegerea profilului care ți se potrivește, ce te face să crezi că alții vor fi mai breji? Ca să nu mai vorbim despre cum trei sferturi din elevii de clasa a VIII-a aleg profilul liceului după preferințele părinților, în niciun caz după ce-și doresc ei sau după ce li se potrivește cel mai bine, în funcție de abilități
        (și asta nu de ieri, de alaltăieri, ci dintotdeauna). Hai să vorbim niște vorbe, pentru că avem 18-19 ani și cineva ne dă atenție.

        Mă bucur pentru tine că ai finalizat cu bine învățământul preuniversitar, cu o notă maximă la bacalaureat, dar nu cred că ai maturitatea și experiența necesare pentru a exprima judecăți de valoare despre ce este sau nu este și despre cum ar trebui să se schimbe învățământul de masă. Nu există un singur tipar bun pentru toate cazurile, și nu există nici soluții miraculoase pentru probleme acumulate timp de decenii. Iar ideile năstrușnice care umblă la formă, nu la fond, nu fac decât să împingă răul mai departe.

        Îți urez succes în viitor. Sper să ai o carieră bună după finalizarea facultății, iar în 10-20 de ani, după ce acumulezi experiență de viață, poate mai discutăm pe Edupedu sau prin alte locuri, ca să putem schimba impresii mai bine pritocite despre ce e sau nu e bine în învățământ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Roxana Pațurcă a fost dată afară din funcția de inspector școlar general al ISJ Călărași. Ministrul Educației: Când am aflat de afirmațiile denigratoare la adresa proiectului România educată mi-am revizuit decizia

Roxana Pațurcă, fostă senatoare PSD, acum membru PNL, a fost dată afară din funcția de inspector școlar general al Inspectoratului Școlat Județean Călărași, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educației, Sorin…
Vezi articolul

EXCLUSIV Fragmente plagiate în doctoratul lui Daniel Grădinaru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Expert consultat de G4Media.ro: ”Că plagiatul este intenționat o dovedesc din plin modificările făcute în text”

În volumul în care judecătorul Daniel Grădinaru și-a publicat teza de doctorat susținută în 2015 există mai multe fragmente despre care un expert consultat de G4Media.ro susține că sunt plagiate.…
Vezi articolul

Școala de vară de la Măgurele, pentru liceeni și profesori de știință și tehnologie, între 21 august și 4 septembrie / Înscrieri până pe 25 iulie / Învățare bazată pe proiect, ateliere și dezbateri

Școala de vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele (MSciTeh) se organizează anul acesta în perioada 21 august – 4 septembrie 2021 și așteaptă elevi de liceu, profesori din aria STEM (științele…
Vezi articolul