În primul interviu acordat de la câștigarea funcției de vicepreședinte al Academiei Române, teologul catolic Wilhelm Dancă a vorbit despre „tensiuni” și „manifestări de interese de grup” în subteranele celui mai înalt for științific din țară, precum și despre misiunea pe care și-a asumat-o, aceea de a coborî la rădăcinile „teoretice, spirituale și culturale ale Academiei”, pentru „a vindeca relațiile tensionate dintre noi”. Acesta a afirmat că va coordona, printre altele, activitatea Fundației Naționale pentru Știință și Arte și a Fundației Dalles.
- Wilhelm Dancă preia funcția de vicepreședinte al Academiei Române și, implicit, coordonarea acestor fundații la scurt timp după scandalul generat de proiectul de lege care prevedea eliminarea limitei de mandate la șefia instituției și introducea posibilitatea ca 20 de clădiri să fie mutate de la Academie la Fundația Patrimoniu, fără să mai fie necesar acordul Guvernului. Inițiativa legislativă, de care fostul președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, și alți 48 de academicieni s-au delimitat, a fost retrasă din Parlament. Senatorul PNL, Daniel Fenechiu, a susținut, însă, că propunerea a fost formulată la solicitarea Academiei Române, „după o discuție cu președintele Academiei, la care au participat și anumiți senatori care astăzi sunt prezenți în sală”.
Fără a nominaliza explicit interesele și componența grupurilor de interese din Academie Română la care face referire, academicianul Wilhelm Dancă a declarat pentru Edupedu.ro că „dacă noi vom coborî acolo, se va schimba și fața Academiei și vom radia în jur altceva, ceea ce lumea cred că așteaptă de la noi”.
„Suntem oameni cu foarte multă experiență, cu realizări profesionale, cu fel și fel de valori pe care le-am întruchipat și e păcat ca noi să le ciufulim sau să le mototolim din cauza unor interese meschine”, a acuzat Wilhelm Dancă.
Academicianul a precizat că „al doilea punct al proiectului meu – pentru că Academia Română are la bază o inspirație creștină, se hrănește dintr-un humus care se numește umanismul creștin – a fost să coborâm acolo pentru a vindeca relațiile tensionate dintre noi”.
Întrebat care sunt portofoliile pe care le va gestiona, acesta a precizat că, pe lângă secția de Filosofie-Teologie din cadrul Academiei, va coordona și „proiecte cu tentă culturală subliniată chiar în titlu, cum sunt Fundația Națională pentru Știință și Artă, Fundația Dalles, Revista Academica”.
- Teologul catolic Wilhelm Dancă a fost ales în funcția de vicepreședinte al Academiei Române, alături de fizicianul Nicolae Zamfir și de matematiciana Gabriela Marinoschi, pe 29 aprilie 2026. Aceștia își vor începe mandatele pe 15 mai. Un post de vicepreședinte a rămas vacant, întrucât niciunul dintre candidații rămași în cursă nu a întrunit numărul de voturi necesar în al doilea tur. Până acum, vicepreședinții Academiei Române au fost academicienii Marius Andruh – care pe 7 aprilie 2026 a fost ales președintele Academiei – Mircea Dumitru, Dumitru Murariu și Nicolae Zamfir.
Interviul integral acordat de noul vicepreședinte al Academiei Române, Wilhelm Dancă, pentru Edupedu.ro:
Edupedu.ro: Care este proiectul cu care ați candidat și care este ideea pentru care veți lupta în următorii patru ani?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Nu m-am decis decât după vreo trei-patru săptămâni, după ce am fost anunțat că aș fi printre posibilii candidați doriți de conducerea veche a Academiei și de conducere nouă. Am cerut un timp de gândire și în perioada asta am reflectat și m-am întrebat, cum se întreba Tertulian în secolul al III-lea, ce legătură are biserica cu Academia? Pentru că mi se păreau două lucruri oarecum separate. Tertulian reprezenta curentul anti-intelectualist din creștinism în primele secole și n-a avut câștig de cauză, pentru că era pe o stradă greșită. Fiindcă și biserica și sinagoga au cultivat relația cu ceea ce noi numim educație, formare, școală. Pe lângă sinagogile mari din Antichitate existau școli. Așa s-a întâmplat și în biserică. Au apărut școli pe lângă marile catedrale, pe lângă marile mănăstiri.
Dacă mergeți la Mangalia o să descoperiți acolo o biserică din primele secole. Lângă ea se află și ruinele unei biblioteci. Așa se concerta atunci creștinismul. Avea și un laborator de pregătire a conceptelor, pentru a lansa mesajul evanghelic. În Evul Mediu au apărut universitățile, tot felul de astfel de abordări, care unesc rațiunea și credința, Filozofia și Teologia, adică biserica și Academia. Atunci haideți, am spus, dacă vreți să mă votați pe mine, să contemplăm împreună!
Ăsta e punctul teoretic al proiectului meu: să contemplăm împreună adevărul, și cu „A” mare, și cu „a” mic, și să-l restituim persoanelor și lucrurilor, realităților care au fost văduvite de adevăr. Acesta a fost primul punct al proiectului pe care l-am prezentat.
Am fost primit în 2013 în Academia Română, ca membru corespondent. De atunci până astăzi am văzut în interiorul activităților care s-au desfășurat aici și tensiuni, lucruri mai puțin agreabile din punct de vedere uman, manifestări de interese de grup. Sigur, și lucrurile mari, evident, nu le contestă nimeni, pentru că sunt vizibile și sonore, dar sunt și astea pe dedesubt. Astfel, al doilea punct al proiectului meu – pentru că Academia Română are la bază o inspirație creștină, se hrănește dintr-un humus care se numește umanismul creștin – a fost să coborâm acolo pentru a vindeca relațiile tensionate dintre noi. În umanismul creștin există o veste extraordinară, și anume Fiul lui Dumnezeu vine să-i împace pe oameni cu Dumnezeu, să lege cerul de pământ, să îi împace pe oameni între ei. Deci e un spirit de reconciliere și de pacificare. Dacă noi vom coborî acolo, se va schimba și fața Academiei și vom radia în jur altceva, ceea ce lumea cred că așteaptă de la noi. Suntem oameni cu foarte multă experiență, cu realizări profesionale, cu fel și fel de valori pe care le-am întruchipat și e păcat ca noi să le ciufulim sau și să le mototolim din cauza unor interese meschine. Ca să fim mai senini și să avem o respirație mai largă, al doilea punct al proiectul meu este invitația de a coborî la rădăcinile teoretice, spirituale, și culturale ale Academiei și să ne îmbibăm din umanismul creștin.
În al treilea rând, eu candidez pentru funcția de vicepreședinte. Prin urmare, nu am niciun fel de emoții în ceea ce privește partea administrativă a proiectului meu, pentru că voi sprijini proiectul președintelui Academiei [chimistul Marius Andruh a fost ales pentru primul său mandat de președinte al Academiei Române (2026-2030) – N.Red.]. Ce și-a propus el voi face și eu. Voi cultiva un spirit de echipă, și ce misiuni voi primi din partea președintelui, eu le voi îndeplini cu bucurie, așa cum mi s-a spus atunci când am cerut motivul pentru a mă înscrie printre candidați. Mi s-a spus «e bine să candidați atât pentru Academie, cât și pentru biserică». Și atunci pentru acest bine al Academiei m-am înscris printre candidați.
Am zis în plen că aș vrea să aduc un supliment de suflet în Academie, dacă se poate, și acest suflet să fie de natură umanistă, în sensul unei paideia pe care noi o moștenim în Europa, pe care o avem în România, dar în cazul căreia, din cauza trendurilor economice și a spiritului de piață și de câștig competițional care există astăzi în lume și noi, am coborât și ștacheta. De pildă, ar trebui să facem mai mult pentru a promova studiile de limbi clasice, în special Latina, Filosofia clasică.
Am o atenție față de această direcție și, din punct de vedere administrativ, voi încerca să pun un accent pe studiile umaniste, în special pe promovarea limbilor clasice.
Eu m-am născut la sat. Acolo, pe vremea aceea, exista o bibliotecă comunală. Acum nu mai există, a fost desființată. În direcția asta, vreau să asigurăm, chiar la nivel național, o șansă pentru copiii care vor să citească. Să vedem cum am putea propune un proiect, prin care copiii care iubesc poveștile să primească cărți. Să vedem cum am îl putem pune în practică.
Edupedu.ro: Care vor fi, concret, portofoliile care vă revin dumneavoastră?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: La ultima ședință, președintele ne-a citit o schemă, dar deocamdată nu e definitivată, pentru că așteptăm să vină și al patrulea vicepreședinte. Am văzut că sunt anumite instituții de cercetare din cadrul Academiei care vor intra sub coordonarea mea.
Eu vin din secția de Filozofie-Teologie, așa că aceasta va intra sub coordonarea mea. Mai sunt și proiecte cu tentă culturală subliniată chiar în titlu, cum sunt Fundația Națională pentru Știință și Artă, Fundația Dalles, Revista Academica.
Edupedu.ro: Academia Română, ca instituție reprezentativă a mediului academic și cultural, a fost ținta multor critici, în ultimii ani, mai ales în contextul politic și geopolitic actual. Am să vă întreb, pe rând, cum vă poziționați și ce acțiuni veți lua, în calitate de vicepreședinte al instituției, în trei direcții. În primul rând, față de Academia Română că instituție criticată pentru că dă voce trecutului, mai ales celui negativ, se opune valorilor actuale și găzduiește voi ce militează împotriva progresismului? Avem, de exemplu, cazul respingerii lui Mircea Cărtărescu, într-un context în care unii membri combăteau „grupări sorosist-progresiste”.
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: În principiu, critica îmi place. E mai bine să fie criticată decât să fie ignorată. Înseamnă că e luată în seamă. Sigur că există anumite luări de poziții care deranjează opinia publică din zilele noastre. Eu sper să aduc un spirit de echilibru în direcția asta și să nu ne balansăm în toate problemele care nu țin de orizontul academic, cultural, pentru că noi asta trebui să facem. Trebuie să avem un proiect cultural la nivel de Academie, ca să unificăm țara, nu să o dezbinăm prin luări de poziții politice. Nu fac bine. Ca instituție, eu consider că trebuie să avem un mesaj echilibrat, balansat și fără tentă politică, foarte pronunțat cultural.
Referitor la cazul respingerii lui Mircea Cărtărescu, este o altă fațetă a lucrurilor așa, pentru că e vorba de lumea literară, de scriitori, de poeți și știți foarte bine ce competiție există acolo și câte orgolii și puncte de vedere contrastante sunt acolo. E greu să echilibrezi balanța acolo. E greu de evaluat de unde a venit o respingere a lui Mircea Cărtărescu. Cred că secția de Filologie și Literatură ar trebui să transmită un mesaj foarte convingător și dacă se va face asta, sunt convins că va intra. Nu că până acum n-au făcut-o. Au transmis mesajul, dar votul are întotdeauna și o componentă emoțională, ca în orice discurs. Dacă nu știi să pui un accent unde trebuie, a ratat un vot și a fost suficient ca să nu să intre.
Sigur s-a făcut o articulare a propunerii lui care să nu smulgă consimțământul cât mai multora. Altfel eu nu cred că membrii Academiei sunt împotriva unor valori literare. Există o cutumă: secția care îl propune are competențe și nimeni nu contestă așa ceva. Criticile care au venit la adresa lui au venit din secție. Deci dacă secția vine cu un astfel de mesaj contrastant …
Edupedu.ro: Cum vă poziționați în ceea ce privește Academia Română ca instituție criticată pentru că promovează discursuri populiste, așa-zis „suveraniste” și care găzduiește personalități care s-au asociat, în ultimul timp, unor vârfuri ale extremismului politic? Mi-ați spus că ar trebui să se rupă de sfera politică.
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Nu știu dacă total. Ar trebui să adopte o distanțe critică, obiectivă. Politicul se vină la Academie, nu Academia să meargă la politic.
Edupedu.ro: Contează, totuși, pe cine primește Academia.
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Sigur că da. În privința asta există niște reguli: oamenii politici nu sunt primiți în Academie, dacă au avut funcții publice înalte. Trebuie lucrat mai mult, în așa fel încât politicul să apeleze la Academie, să ceară un punct de vedere, să formuleze un orizont cultural, în care să se înscrie un proiect sau altul. Dar colaborarea cu politicul e necesară. De ce? Pentru că Academia funcționează potrivit unui statut legal, instituțiile sunt plătite de la bugetul de stat. Și atunci sigur, din punctul ăsta de vedere, nu se poate exclude colaborarea cu politicul.
Academia nu este autonomă, din punct de vedere financiar. Dacă depinde de politică, atunci sigur că uneori să fac excese. Eu sper că în mandatul în care voi fi eu să-l trag de mânecă pe domnul președinte dacă este cazul. Dar nu cred că vom fi foarte exteriorizați în relația cu politicul, vom păstra distanțe normale, așa cum e într-o societate așezată, echilibrată, fără parti-pris-uri, fără a favoriza o grupare sau alta. Repet, obiectivul nostru trebuie să fie acela de a ne promova identitatea culturală într-o asemenea măsură încât alții să vină la noi, nu să mergem noi la ei.
Edupedu.ro: Deci ați colabora cu vârfurile extremismului politic sau le-ați respinge din principiu?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Eu nu, nu sunt de acord cu extremismele de niciun fel, nici de stânga, nici de dreapta, nici de sus, nici de jos. Când văd pe cineva că folosește cuvântul „total” îmi displace. Viața nu e așa, niciodată nu-i totală. Asta înseamnă că impui o viziune, o concepție despre viață cu forța și atunci devine total. Asta e dictatura. Viața e complexă și are fațete și umbre, și lumini și trebuie să știm s-o luăm așa.
Edupedu.ro: În al treilea rândul, cum vă poziționați față de problema Academiei Române, ca instituție care s-a asociat cu personalități suspecte de plagiat? Vorbim despre ministrul Justiției Radu Marinescu.
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Să știți că nu-mi place. Când ministrul Justiției a venit și a ținut un cuvânt, am considerat că asta e o jignire din partea Guvernului la adresa noastră. M-am întrebat cum e posibil să trimită o asemenea persoană și președintele s-a justificat, ghicind gândurile noastre, spunând că n-au trimis pe altcineva. El a fost desemnat reprezentantul Guvernului. În cazul ăsta nu ai ce să faci dacă e un eveniment oficial de aniversare a înfințării Academiei 160 de ani și primiți un reprezentant al Guvernului. A fost neplăcut din punct de vedere al emoției noastre, creată de eveniment. Trebuie discutat înainte, ca să nu trimită persoane care să ne strice sărbătorile. Ar fi fost mai nimerit ministrul Culturii, de pildă, dar nu a venit. Ce treabă avea ministrul Justiției cu Academia? Au mai fost alte evenimente cu personalități controversate, dar politica e politică și ce putem face?
Un om educat trebuie să atingă trei „C”: competențe, calificare și caracter. Dacă lipsește caracterul, nu ești bun profesionist. Trebuie să recunoaștem că și Universitatea din București și alte universități din țară au alunecat în siajul competiției economice și atunci a scăzut nivelul de evaluare al studenților, ca să aibă cifre. Pentru că ei sunt plătiți în funcție de buget. Intervin decanii, uneori și pro-rectorii, să îi mai păsuim, să nu plece, pentru că dacă nu avem numărul suficient de studenți, pierdem bugetul. Vă dați seama unde am ajuns?
Edupedu.ro: În calitate de teolog, filosof și membru reprezentativ al celei mai importante instituții academice din țară, care credeți că este, în contextul actual, rolul religiei în dezbaterea publică, în care religia este exploatată și asociată adesea, printr-unii dintre liderii ai Bisericii Creștin-Ortodoxe, în discursul naționalist, anti-progresist și chiar și în cel așa-zis „suveranist”?
Naționalismul ucide. Patriotismul e sănătos, dar patriotismul deschis spre universal, nu cel falsificat și manipulat într-un sens al promovării identității locale cu orice preț sau ceva. Adică un patriotism sănătos, că vine de la cuvântul „pater”, care înseamnă „patrie” și înseamnă și „patrimoniu”, înseamnă și „moștenire” și se duce dincolo de teritoriu, se duce și spre valorile culturale și spirituale. Deci patria nu e doar un spațiu geografic în care noi ne-am născut. Dar toate acestea, pentru că tu te-ai născut într-o limbă, într-o cultură, într-un teritoriu, într-un anumit fel, devin sacre, adică trebuie cultivate.
În ceea ce privește Biserica ortodoxă, nu împărtășesc aceste viziuni naționaliste. Din păcate s-au luat după unele biserici ortodoxe și catolice și pun și ei steagul României în față. Adică numai românii au voie să intre? Francezii, italienii, englezii nu? Creștinismul este universal, se adresează tuturor. Iisus a spus «mergeți în toată lumea, predicați Evanghelia», nu doar la români. Nu am nicio rezervă și le critic orice fel de ieșire naționalistă, care, pentru mine, este păguboasă.
Edupedu.ro: Deci cum credeți că ar trebui să se poziționeze Biserica ortodoxă în această privință?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: O biserică liberă într-un stat liber. Adică trebuie să existe o colaborare, un dialog. Trebuie să existe parteneriate punctuale pe educație, pe sănătate, pe asistență socială, pe orice fel de proiect. Dar biserica trebuie să aibă dimensiune profetică, deci nu una se spune slujitorială față de stat. Nici vorbă de așa ceva. Adică biserica trebuie să arate zonele fragile ale umanului și statul să intervină prin instituțiile abilitate o să rezolve acea problemă. Dar biserica nu se instalează acolo, doar arată. Asta înseamnă să fie profet. Asta este misiunea ei, în definitiv, și prin cultură și prin toate aceste inițiative pe care le are biserica în plan spiritual, deci de promovare a omului. Trebuie să-și salveze întotdeauna autonomia, adică să fie liberă, și să-și poată răspândi mesajul pe care îl are, care e iubirea tuturor oamenilor, deci nu doar a unei categorii. Biserica răspândește acest mes mesaj de iubire față de de toată lumea, fără discriminare.
Observ că e greu, după ce generații au fost educate în acest spirit de suspiciune la adresa celorlalte confesiuni, să spui acum că și acela se mântuiește e ceva scandalos. Eu am spus odată la o conferință că nu mă văd mântuit decât ținând, de o parte, un musulman și de cealaltă parte un ortodox. Pe aceștia îi cunosc în țară la mine.
Nu putem acuma să rămânem într-o paradigmă istorică de mult trecută. A fost odată, trăim astăzi, în 2026. Arta de a trăi împreună, iată, e la îndemâna Bisericii. Ea trebuie să să învețe asta. Și Academia trebuie să facă la fel. Această artă de a trăi împreună trebuie să se bazeze pe dialog, iar dialogul nu înseamnă să fii de acord cu celălalt cu orice preț sau în orice, ci să respecți punctele de vedere ale celuilalt.
Biserica nu trebuie să se implice în politică. Nu are această vocație, cel puțin în modernitate. Biserica promovează valorile umane sau promovează o democrație bazată pe valori. Normal că poate organiza cursuri de formare, poate organiza conferințe. Chiar am avut în plan odată să facă așa ceva și să invit oamenii politici, dar tentativa nu a fost încununată de succes, pentru că pe ei nu îi interesează. Dacă nu se vorbește despre chestiuni economice, ei nu sunt interesați. Dar excesele trebuie incriminate și respinse. Nu pot să îi spun unui suveranist „tu n-ai voie să vii la biserică, pentru că ești extremist” sau altuia care lucrează la multinaționale să-i spun „ți-ai vândut sufletul americanilor și chinezilor”. Nu poți face o asemenea discriminare. Biserica trebuie să-i învețe pe oameni arta de a trăi împreună.
Edupedu.ro: Veți promova relații speciale între academie și diversele culte? Dacă da, cu ce obiectiv?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Nu știu, nu cred că voi avea în portofoliu asemenea activități, dar dacă se va ivi ocazia, cu siguranță voi fi trimis să particip.
Edupedu.ro: Cum credeți că ar servi o astfel de colaborare Academiei Române?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Am observat la conferințe, la simpozioane că biserica e prezentă prin reprezentanții ei. Orice formă de promovare a unei reflecții culturale în care este implicată și Biserica, e și în favoarea ei, dar și a celorlalți care sunt prezenți acolo, pentru că e un punct de vedere și se integrează în felul ăsta o viziune completă despre realitate. Ca să nu vă mai spun că activitățile principale ale oamenilor au un fundament religios și trebuie să coborâm de multe ori la acest izvor.
Edupedu.ro: Ați ocupat timp de 20 de ani funcții de rector și decan în diferite instituții de învățământ superior. Cum este educația astăzi în România?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Din cauza factorului economic ce condiționează actul educațional, a scăzut nivelul de pregătire al studenților și de multe ori. Cei care veneau de la liceu veneau cu cu lacune foarte mari și atunci încercam să recuperăm. N-am imaginat niciodată că, spre sfârșitul carierei mele didactice, va trebui să recuperez cunoștințe de liceu în primul an de facultate.
Au deficiențe. Eu cred că veriga critică a educației din România este liceul. Acolo trebuie intervenit. Apoi rezultatele de acolo se vor vedea și la facultate. E foarte greu să faci recapitulezi cunoștințele de liceu. Am avut situații în care unii studenți aveau dificultăți în a lega substantivele. Nu pot să dau vina pe anumite persoane. E ceva poate mai neutru, dar real, și anume faptul că factorul economic a condiționat enorm nivelul de pregătire al elevilor și, implicit, al studenților care vin după.
Edupedu.ro: Cum ar trebui reformat, în opinia dumneavoastră, învățământul preuniversitar?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Eu cred că acolo trebuie făcută o departajare clară între cei care doresc să fac un liceu teoretic și unul mai centrat meserii sau pe așa și, mai ales, trebuie prezentată cu pasiune, cu eleganță, cu entuziasm frumusețea unui liceu clasic.
Erwin Schrödinger, Werner Heisenberg, Niels Bohr, deci oameni mari de știință, specializați în Fizica atomică, erau și poeți. Întrebat cum le combină, Heisenberg a afirmat că a făcut liceul clasic. Limba latină e disciplinată. Îți dă o rigoare de gândire, dar chiar te articulează și în regim existențial, îți dă un alt spirit. Vezi ce este redundant și ce este important.
Trebuie reînființate liceele clasice și ajutați cei care vor să meargă pe discipline teoretice și cei care vor să meargă pe disciplinele practice. Ruta duală nu știu dacă poate exista, dacă pot fi îmbinate și unele și altele. nu știu dacă se pot îmbina și unele și altele. În Italia, există în continuare liceul științific, liceul tehnologic și liceul clasic. Și la noi cred că ar trebui făcute.
Ați văzut cât de des au schimbat miniștrii Educației. Și politicul este destul de dezorganizat în privința asta. Nu are o viziune. Aici poate interveni Academia. Eu voi încerca să promovez astfel de proiecte de formare, în așa fel încât să recuperăm dimensiunile astea pierdute, datorită avalanșei economice.
Edupedu.ro: Credeți că este o problemă și în ceea ce privește formarea profesorilor? Ar trebui reformate programele de formare a profesorilor?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Eu cred că și în privința asta s-ar putea interveni. Sunt așa-numitele masterate didactice care se tot propun pe la universități și modulul psihopedagogic. mai vorbesc despre asta. Și astea pot veni, dar dacă există un spirit. Dacă este o pasiune, astea se recuperează, dar liceul trebuie să devină atractiv și pentru pentru tinerii profesori, care să investească și să-și descopere vocații acolo, în mijlocul elevilor. Recuperarea pasiunii de a educa, de a forma este urgentă.
Edupedu.ro: Mi-ați spus de instabilitatea creată de schimbarea frecventă a miniștrilor Educației …
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Nu există o continuitate și politicul nu are o orientare stabilă. Ar trebui să fie dincolo de orice guvern. De orice orientare politică ar fi Guvernul, Educația ar trebui să aibă niște repere ferme și, bineînțeles, o finanțare pe măsură. Când se propun tăieri, începe de la Educație. Și în Academie sunt probleme serioase în ceea ce privește finanțarea cercetătorilor și a celor care lucrează în institute. Aici trebuie să facem ceva.
Edupedu.ro: Revenind la stadiul Educației din ziua de astăzi, care este profilul predominant pe care îl vedeți în populația acestei țări?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Acum profilul s-a dus mult spre opțiunile pentru IT și s-au și combinat programele în universități. Asta i-a determinat pe tineri să meargă în această direcție și e o pierdere, după părerea mea. Sigur că piața, până la urmă, dictează interesul, dar noi putem interveni în piață și crea niște nevoi profesionale, dacă vrem să facem ceva.
Depinde foarte mult – pun în ghilimele – de cum îl orientezi pe om. Mă refer să-l fascinezi cumva, adică să-i răsucești gâtul într-o direcție. Cam asta poate să facă un profesor și o instituție, în ansamblu ei. Acum, tinerii nu văd decât latura materială a lucrurilor, dimensiunea asta utilitaristă, pragmatică, imediată și nimeni nu investește în transcendență.
În plus, important pentru ei este obiectivul, nu îi interesează cum ajung acolo. Mie îmi place să văd exercițiul ăsta de asimilare, adică omul nu poate să ardă niște etape. A deveni om presupune o anumită răbdare și cu tine și cu fragilitățile tale. Să ți le asumi, să le depășești. Astea intră într-un exercițiu educațional, nu pot fi sărite. Acum, datorită acestui acestui spirit competițional, care a apărut în societate, nimeni nu mai are răbdare. Sunt nervoși, agitați și elevii, și studenții.
Edupedu.ro: O altă problemă din societatea românească este analfabetismul funcțional. Peste 40% dintre copii sunt analfabeți funcțional, plasându-ne pe primele locuri la nivel internațional. Cum ați ataca această problemă?
Wilhelm Dancă, vicepreședintele Academiei Române: Cred că aici trebuie vorbit cu familiile. De acolo trebuie început. Școala poate interveni, dar nu mă asigură. Cine ar mai putea să aibă un cuvânt de spus? Preotul din sat. Dacă se ajunge la un dialog cu familiile și cu preotul din sat, ei pot reduce. Nu vor elimina, dar pot reduce procentul.
Școala face, dar e suspendată în aer dacă lipsește terenul acesta asigurat de familie și de biserica din sat. Contează ca atunci când nimeresc la biserică, copiii să audă ce trebuie. Eu, de pildă, prin predicile pe care le propun, întotdeauna fac trimiteri către oameni de cultură către filozofi, către scriitori. O fac în mod intenționat, ca să atrag atenția asupra cuiva, să le arăt că se întâlnește teologia cu literatura, cu filozofia, cu arta. Interpretez câte un tablou ca să explic un mister de viață creștină, de exemplu.
Putem atrage copiii spre o viziune mai completă a realității, nu doar unilaterală. Tinerii care ies din universitate, că sunt profesori, că sunt ingineri, că sunt avocați, se întorc spre societate cu ceea ce au învățat acolo. Dar dacă în universitate au învățat să fie înregimentați într-un singur domeniu și nu au mintea deschisă, ei sunt doar ca niște idioți și atât. Au doar niște idei despre acel domeniu și restul nu îi mai interesează. De aici apar alte facturi între oameni.
Am participat, la un seminar de cercetare la Catholic University of America din Washington. La toate specializările din universitatea respectivă, care avea Chimie, Biologie, Drept, toți studenții în primul an la licență fac un curs de credință și rațiune în primul semestru. Profesorii trebuiau să țină cont de viitoarea lor orientare lor și să le explice, în orizontul discipline lor, acest raport. Adică să le deschidă puțin mintea spre altceva.
Citește și
INTERVIU Mesaj dur al fizicianului Nicolae Zamfir, vicepreședinte al Academiei Române, care se raliază inițiativei legislative anunțate de Marius Andruh: Vina conducătorului de doctorat este mai mare decât a studentului, în cazul plagiatului și a falsificării rezultatelor. Trebuie să fim și mai agresivi cu cazurile de impostură / Comunitatea nu trebuie să fie pasivă
Vicepreședintele Academiei, Nicolae Zamfir, despre prezența ministrului acuzat de plagiat al justiției în fața academicienilor: Afară nu puteai să-l dai, că a venit cu mesajul Guvernului. A fost un moment penibil
Plagiatorii sunt prea mulți și în poziții sus-puse politic în România. Partidele își au socotelile lor, dar cu cât sunt mai curate, cu atâta populația le dă mai multă încredere / Trebuie să fim foarte duri cu cazurile de impostură – vicepreședintele Academiei, Nicolae Zamfir
Cercetătorii trebuie să se obișnuiască că sunt plătiți de societate și că trebuie să dea ceva înapoi, în afară de articole științifice și prestigiu: Să le explice în special tinerilor de la școli ceea ce fac” – apel al vicepreședintelui Academiei Române, pentru deschiderea comunicării științei pe înțelesul tururor
Ștefan Lefter
Matei Pop
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
Redacția