Kit de “prim-ajutor“ pentru profesori, în perioade de criză: Indiferent de materia pe care o predă, profesorul trebuie să își ia timp să vorbească cu elevii la ore despre războiul din Ucraina / Abordările de genul “nu se întâmplă nimic” nu sunt recomandate pentru că elevii își vor căuta singuri informații din surse nesigure – psihoterapeut

5.821 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
“Casa și școala trebuie să fie spațiu de echilibru pentru comunitate pentru că e un spațiu al siguranței ce le dă încredere copiilor. Chiar dacă ne e greu nouă ca adulți să fim factor de echilibru, e foarte important să fim un model pentru copii și să ne conținem emoțiile. Atunci când le vorbim copiilor avem un rol de a-i proteja. Ei sunt în proces de dezvoltare și se reglează emoțional în funcție de starea noastră emoțională”, a explicat psihoterapeutul Bogdana Elena Păcurari în deschiderea webinarului destinat profesorilor și directorilor de școli, organizat în cadrul proiectului Digitaliada.

Psihoterapeutul a dat ca exemplu situația în care, în avion, adultul trebuie să își pună mai întâi masca proprie și apoi copiilor, pentru a putea avea grijă de ei. “Cadrele didactice și adulții în general trebuie să aibă grijă de propriile emoții în afara clasei, să discute eventual înainte cu un adult despre situația de criză și abia apoi, când sunt liniștiți emoțional, nu anxioși, să aibă încredere să le vorbească elevilor”, sfătuiește Bogdana Elena Păcurari cadrele didactice.

Profesorul trebuie să fie deschis întrebărilor și să lase copiii să fie curioși și să pună întrebări, să dezbată subiectul și să mai intervină cu întrebări, fără judecată. Experiența de grup în mediu de siguranță este foarte vindecătoare și le normalizează propriile trăiri. Apare sentimentul că toți trăim aceleași lucruri, în comunitate, potrivit acesteia.

  • Bogdana Elena Păcurari este psihoterapeut de cuplu și familie în cadrul Clinicii Mind Education și Școala pentru Cuplu, înființate de psihologul Domnica Petrovai.
Este indicat ca profesorul, indiferent de materia pe care o predă:
  • Să își facă spațiu în ore și să întrebe elevii la ore: Cum se simt, cum percep această experiență și suferința celor care o trăiesc? Ce au aflat despre război?
  • Să le dea spațiu și timp copiilor să împărtășească și să se asculte unii pe ceilalți
  • Să îi întrebe pe copii ce cred ei că se întâmplă?
  • Să nu le judece răspunsurile și ideile.
  • Să vorbească cu elevii despre cum pot ei contribui, alături de adulți, pentru a-și manifesta solidaritatea (cei mici pot dona jucării, cei mari pot face voluntariat).

Copiii pot crea conținut valoros și idei inovative, ceea ce conferă un sentiment de control și mai departe, îi ajută să se regleze emoțional, explică psihoterapeutul.

Foto: Digitaliada și Mind Education
Ce sunt fake news și cum să filtreze copiii informațiile din spațiul social media și TV

Elevii mai mari au acces la mass-media și social media și implicit la informații nocive pentru ei. “De aceea trebuie să verificăm mai întâi ce știu, ce au aflat, de fiecare dată când vorbim cu ei, pentru că între timp ei mai sunt expuși la informații. Le punem întrebări de genul: Ce mai știi despre situația din Ucraina? Despre ce e vorba? Ce ai mai văzut? Hai să ne luăm 5 minute să vorbim despre asta”, mai spune psihoterapeutul.

  • Profesorii pot contribui la limitarea expunerii la ecrane prin activități alternative și discuții directe cu elevii. Limitarea timpului dedicat știrilor este utilă și necesară și pentru adulți. 
  • Profesorii pot să controleze consumul de fake news, analizând și comentând împreună cu elevii informațiile pe care aceștia le descoperă în newsfeed-urile lor sau pe site-urile pe care le urmăresc.
Foto: Digitaliada și Mind Education

Abordarea de tipul: “Nu se întâmplă nimic, nu trebuie să îngrijorezi, nu e recomandată pentru că elevii vor găsi ei singuri surse de informare și s-ar putea să nu fie cele corecte”, avertizează psihoterapeutul.

Exemplu de discuție între profesor și elevi, la clasă:

Profesor: Am văzut că citeai ceva în pauză, ne poți împărtăși?

Răspunsul poate fi: Nimic, nu citeam, era ceva personal.

Profesor: Ok, am crezut că citeai ceva despre situația din Ucraina și poate era ceva valoros pentru noi toți.  

Un alt elev poate să spună că și el a citit o știre și de aici discuția se poate extinde cu toți colegii care vor să participe. Întrebări de genul: unde ai văzut știrea, ai crezut ce scrie, ai dat mai departe știrea, cum te-ai simțit când ai citit-o, ce impact a avut asupra ta, te-a ajutat ce ai văzut? – toate acestea ajută profesorul să dovedească printr-o demonstrație în timp real cum circulă informația, știrile false, cum se produce efectul de bumerang, explică Păcurari.

Când elevii au opinii diferite, organizați o dezbatere, indiferent de vârsta elevilor, chiar și la grădiniță

“Cel mai valoros, sănătos și eficient mod de a gestiona o situație în care elevii au păreri diferite este o dezbatere”, îi sfătuiește psihoterapeutul pe profesori. Sunt două tabere implicate, puternice, fiecare va trebui să facă muncă de documentare pe partea sa și va afla lucruri pe care apoi le va argumenta și susține.

“La fel de important e să nu îi judecăm, să îi întrebăm ce simt vis-a vis de acest aspect și să le subliniem că se află într-un spațiu în care nu pot fi agresivi, cu atât mai mult cu cât nu ei sunt taberele care ar trebui să fie în conflict”.

Psihoterapeutul mai spune că dezbaterile se pot organiza și la grădiniță: pot discuta, de exemplu, ce e mai frumos: să te joci cu mașinile sau cu păpușile?

Foto: Digitaliada și Mind Education
Sfaturi pentru profesori care predau la clasele din anii terminali, dar și pentru părinți

Elevii trebuie să fie focusați pe ce au de făcut, de învățat, de pregătit. “O să fiți surprinși, dar la cabinetul meu vin copii care conștientizează ce au de făcut acum pentru viitorul lor. Sunt conștienți că există și partea cealaltă a vieții în care au posibilitatea să ajute și să învețe să fie de ajutor. Îi putem sprijini pe acești elevi asigurându-i că ne afectează pe toți, spunându-le că e ok să simți asta, ar fi anormal să nu simți că te afectează, haide să vorbim despre acest lucru, despre ce simți. Nu ajută la nimic dacă ne oprim, putem să mergem înainte și să îi sprijinim pe ceilalți. Apoi, ne putem întoarce la obiectivele noastre, de a învăța pentru examene”, povestește Bogdana Elena Păcurari.

Profesorii nu trebuie să se gândească nici că, dacă nu e profesor de istorie, nu are ce să povestească cu elevii despre război: “Da, informațiile care vin de la un profesor de istorie sunt foarte valoroase pentru că ne arată că omenirea a mai trăit astfel de clipe, cum a trecut peste. Dacă am în minte că nu e treaba mea, ‘lasă că o sa vorbească la dirigenție sau la istorie despre război’, nu ajutăm elevii”, concluzionează psihoterapeutul.

Kitul de prim-ajutor pentru profesori, în perioadă de criză:

Foto: © Sarinya Pinngam | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Ce faci, ca profesor sau părinte, ca să explici războiul copiilor? Opinii și practici internaționale: Ții cont de vârsta copiilor, prezinți lucrurile corect și simplu, pui accentul pe siguranță
Psihologul Domnica Petrovai: Cele 9 semne că elevii și copiii de grădiniță au nevoie de ajutor în această perioadă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Profesorii, acuzați de inspectoratul Sectorului 1 că boicotează Bacalaureatul pentru că nu se înscriu la supraveghere, în comisii sau la corectare. Peste 1.000 de cadre didactice, necesare doar în Sectorul 1

Situația resursei umane necesară susținerii examenului de Bacalaureat 2020 este în acest moment dezastruoasă, se arată într-o adresă obținută de Edupedu.ro, trimisă de la Inspectoratul Școlar al Sectorului 1 către…
Vezi articolul

Raluca Bălan, educatoarea de 19 ani cu cea mai mare notă la definitivat din județul Brăila: Nu mă simt mai profesionistă decât o educatoare cu 9,20 sau decât una cu 7,30. Dăruirea și talentul pedagogic nu sunt măsurabile în note, ci în progresele copiilor

Raluca Bălan, absolventă a Colegiului Național Pedagogic „Dumitru Panaitescu Perpessicius” și olimpică la pedagogie, a obținut cea mai mare notă la Definitivat, 9,79, din județul Brăila. „Am îmbătrânit într-un an…
Vezi articolul

Cîmpeanu: Luni se va lua decizia dacă vaccinarea prioritară a personalului din Educație începe săptămâna viitoare / Programările vor fi făcute „cât mai rapid” prin inspectoratele școlare

Este posibil ca vaccinarea prioritară a personalului din sistemul de învățământ să demareze chiar săptămâna următoare, potrivit unui anunț pe Facebook al ministrului Educației. Sorin Cîmpeanu susține că luni se…
Vezi articolul

“Cerem recunoașterea rolului profesorilor în societate” – o petiție lansată pe 29 decembrie a fost semnată de peste 8.400 de profesori care solicită majorarea salariilor din învățământ

Petiția creată cu o zi înainte ca Guvernul Cîțu să decidă înghețarea salariilor în sectorul bugetar, pe 29 decembrie, are titlul “Cerem respectarea legii, respectiv majorarea salariilor profesorilor conform Legii…
Vezi articolul