Psihologul Domnica Petrovai: Este responsabilitatea noastră, a adulților, să ne păstrăm echilibrul și să le fim sprijin copiilor noștri / Cele 9 semne că elevii și copiii de grădiniță au nevoie de ajutor în această perioadă

5.482 de vizualizări
Domnica Petrovai / Foto: Arhivă personală
„Este responsabilitatea noastră, a adulților, să ne păstrăm echilibrul și să le fim sprijin copiilor noștri, care aud, înțeleg și li se poate face foarte frică”, transmite psihologul Domnica Petrovai, în contextul în care „de o săptămână, războiul, deși în plină desfășurare în țara vecină, ne-a acaparat gândurile, discuțiile și, în unele cazuri, și viața.”

Compania pe care a fondat-o, Mind Education, a publicat o serie de sfaturi pentru părinți și profesori, cu scopul de a le furniza acestora instrumentele necesare pentru a identifica dacă cei mici au nevoie de ajutor și cum anume să reacționeze în contextul istoric pe care îl traversăm.

Psihoterapeuții au identificat 9 semne prin care părinții și profesorii pot sesiza dacă elevii și copiii de grădiniță au nevoie de sprijin în această perioadă.

Un semn poate fi reprezentat de faptul că elevii / copiii de grădiniță sunt foarte iritați. Ei pot avea episoade zilnice de furie sau acestea se repetă de mai multe ori pe zi. Un alt indiciu se referă la evitarea lor de a desfășura activități care, în mod normal, le aduceau bucurie și caută refugiul în ecrane. 

Foto: Domnica Petrovai / Mind Education / Facebook
Foto: Domnica Petrovai / Mind Education / Facebook

Episoadele de tristețe și îngrijorare prelungite sunt alte schimbări pe care părinții le pot observa la cei mici.

Foto: Domnica Petrovai / Mind Education / Facebook

Un alt semn este legat de sensibilitatea la frustrare. Astfel, copiii pot începe să plângă din motive care, alteori, nu aveau un impact semnificativ. Mai există posibilitatea să acuze dureri de cap, de stomac și să fie agresivi cu alții sau asupra propriului corp.

Foto: Domnica Petrovai / Mind Education / Facebook
Foto: Domnica Petrovai / Mind Education / Facebook

Dificultățile de atenție și de concentrare, precum sentimentele de lipsă de sens, speranță și motivație sunt alte aspecte pe care părinții și cadrele didactice le pot identifica.

Foto: Domnica Petrovai / Mind Education / Facebook

Mai există posibilitatea ca elevii să vorbească mult despre moarte, teama de a muri, de a pierde pe cineva drag sau să aibă o anxietate de separare crescută.

Foto: Domnica Petrovai / Mind Education / Facebook
Recomandările psihoterapeuților Mind Education pentru părinți:
  • Arată-i că ești atent(ă)

După ce ți-ai procesat propriile frici și neliniști, invită copilul la discuție sau fii pregătit(ă) să vorbiți atunci când copilul simte nevoia. E important să fiți într-un mediu sigur, în care se simte liber.

Nu sta pe telefon, menține contactul vizual.

  • Pune întrebări deschise, pentru a afla ce știe, ce simte/ îl îngrijorează.

Validează-i temerile, explică-i că e normal să fie îngrijorat și că înțelegi prin ce trece. Sentimentul de siguranță poate fi cultivat prin conectare profundă și iubire, prin prezență constantă, joc, atingeri blânde, îmbrățișări.

Așa că fii generos cu mângâierile, îmbrățișările și joaca fizică.

  • Menține rutinele zilnice 

Copiii au nevoie de structură și predictibilitate, pentru că le oferă stabilitate și senzația de siguranță într-o perioadă incertă.

Asigură-te că vă treziți la aceeași oră, luați mesele împreună, atunci când se poate, și fă un program de activități distractive, pe lângă cel de învățare. Puteți face un plan împreună și să-l expuneți la vedere.

  • Fii sincer și explică-i adevărul într-o manieră potrivită vârstei 

Atenție la limbajul folosit și la nivelul de anxietate! Spune-i că lucrurile sunt într-o continuă desfășurare și schimbare și îl vei ține la curent cu tot ce e nevoie să știe. 

Întreabă-l cum îi poți fi de ajutor, cum îl poți sprijini, ce are nevoie de la tine.

  • Învață-l să-și gestioneze stresul, prin mijloace specifice vârstei

Exersați împreună practici, care pot contribui la echilibrul nostru emoțional, cum ar fi să respirați adânc pe tot parcursul zilei. Limitați utilizarea rețelelor sociale și, în schimb, dedicați-vă activităților preferate. Puteți face, zilnic, o plimbare sau sport.

  • Ai grijă (și) de tine!

E nevoie ca părinții să aibă grijă de ei înșiși și de nevoile lor. Copiii observă când părinții lor sunt stresați sau triști și se pot îngrijora că este din vina lor. Când ne ieșim din fire din cauza unei acțiuni a copilului, s-ar putea să o facem pentru că avem noi niște nevoie neîmplinite.

Deci, nu uita nici de ceea ce îți aduce ție bucurie și echilibru.”

Domnica Petrovai este psihoterapeut cognitiv‑comportamental, psiholog clinician, fondatoare a Școlii pentru Cuplu și CEO al Mind Education. Petrovai a coordonat Strategia Națională de Sănătate Mentală a Copilului și Adolescentului din România.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Dezvoltarea unor consorții pentru învățământul tehnic superior și extinderea sprijinului pentru hub-uri digitale în universități, cu bani din PNRR, discutate de guvern cu rectorii Consorțiului Universitaria

Crearea unei “rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior”, cu un buget de 338 de milioane de euro, precum și extinderea accesului universităților la bugetul de 500 de milioane de…
Vezi articolul
Kiev

EXCLUSIV „Suntem toți la fel, acum, nimănui nu-i mai pasă de diferențele sociale, nu am fost niciodată mai uniți” – mărturiile a două studente din Kiev despre ce se întâmplă în capitala pe care rușii încearcă să o doboare

Valeria Berezna și Marina Frolova sunt doctorande la Universitatea Națională Taras Shevchenko din Kiev și au rămas în Capitală. Au rămas pentru familie, pentru bunici, pentru părinți și pentru animalele…
Vezi articolul