Legea salarizării 2026. Simion Hăncescu, FSLI, despre neînceperea anului școlar 2026-2027: Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat că neînceperea anului școlar 2026-2027 este o măsură pe care o iau în calcul, în contextul nemulțumirilor generate de proiectul Legii salarizării 2026. „Decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii”, a spus liderul sindical pentru adevarul.ro.

„Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau, dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”, a spus Simion Hăncescu.

Anul școlar 2026-2027 începe la data de 1 septembrie 2026, se încheie la data de 31 august 2027 și are o durată de 36 de săptămâni de cursuri, potrivit calendarului oficial. Cursurile anului școlar 2026–2027 încep la data de 7 septembrie 2026.

Informații de context

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susține că niciunul dintre sindicatele care contestă proiectul noii legi a salarizării nu a prezentat o alternativă concretă la reforma propusă de Guvern. Într-un interviu acordat Digi24, Pîslaru a recunoscut că proiectul nu este încă pregătit pentru a fi trimis în Parlament, în condițiile în care negocierile cu sindicatele din sănătate și educație continuă.

„Este clar că încă nu suntem pregătiți cu legea salarizării pentru a fi asumată de Parlament din rațiuni foarte simple: avem două sectoare sănătate și educație, unde tensiunile sociale din cauza acestei campanii majore de dezinformare și pe de altă parte, din cauza problemelor pe care sistemele le au în mod obiectiv, nu există încă un consens că proiectul ar putea într-adevăr să să treacă. Și atunci, până nu lămurim situația legată de lucrul cu sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere. Ne propunem ca să mai stăm 2 săptămâni pe acest subiect, astfel încât undeva la jumătatea lunii august, dacă vom avea ceea ce credem că vom avea – îmbunătățiri semnificative și îmbunătățirea inclusiv a dialogului cu sindicatele – să putem ajunge la o formă în care încă o dată să putem arăta și susține că proiectul acestei legi nu numai că e bun, pentru că primim niște bani pe PNRR și face bine România”, a declarat ministrul.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că, din costul total de 12 miliarde de lei al noii legi a salarizării, aproximativ 3 miliarde de lei nu reprezintă majorări salariale, ci sume destinate diferențelor salariale tranzitorii, mecanism prin care sunt protejate veniturile angajaților pentru care noua grilă ar genera salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Restul de aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă creșteri salariale efective. Potrivit explicațiilor premierului, mecanismul este cel care stă la baza afirmației Guvernului că „niciun venit nu va scădea” odată cu aplicarea noii legi.

Într-un interviu acordat Digi24, Ilie Bolojan a afirmat că profesorilor li s-au creat „pe bună dreptate” așteptări prin legea adoptată după greva din 2023, însă respectarea integrală a acelor angajamente ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei, față de cele 3 miliarde prevăzute în actualul proiect al legii salarizării.

„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor”, a declarat Ilie Bolojan.

Amintim că sindicatele din Educație au anunțat că nu vor participa la discuțiile din 23 iulie despre Legea salarizării 2026 de la Ministerul Muncii. Acestea au publicat propria variantă de salarizare cu altă formulă pentru plata cu ora, grilă mai mare și sporuri păstrate ca acum.

„Nu putem sta la masa unor negocieri false. Actualul proiect de lege încalcă flagrant tocmai actele normative adoptate de Executiv odată cu finalizarea grevei generale din 2023”, au transmis sindicatele într-un comunicat de presă.

Proiectul legii salarizării unitare, în forma finală, înainte să ajungă la Parlament, a fost publicat vineri, 17 iulie, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Documentul conține coeficienții de salarizare pentru profesorii, directorii și inspectorii din învățământul preuniversitar, cadrele didactice din învățământul universitar și personalul didactic auxiliar și administrativ.

Un lector universitar cu 3-5 ani vechime are coeficientul 1,98, în timp ce un asistent universitar cu aceeași vechime are coeficientul 2,02, deși lectorul este funcția didactică superioară, au semnalat cititorii Edupedu.ro, la articolul cu grilele și coeficienți de salarizare pentru învățământul superior din proiectul noii legi a salarizării, publicat pe 17 iulie. 

Proiectul noii legi a salarizării are un sistem de remunerare bazat pe coeficienți de salarizare, care se înmulțesc cu o valoare de referință unică. În varianta de proiect inițială sumă era 4350, valoarea de referință în proiectul final este de 4.100 de lei. Salariul de bază pentru fiecare funcție rezultă din înmulțirea coeficientului aferent funcției și tranșei de vechime cu această valoare. De exemplu, un coeficient de 2,00 corespunde unui salariu de bază brut de 8.200 de lei, iar un coeficient de 2,05 înseamnă un salariu brut de 8.405 lei. Valoarea de referință ar urma să fie decisă anual de către Guvern, conform proiectului.

Citește și:

Legea salarizării 2026. Simion Hăncescu, FSLI: Trebuie o altă grilă de salarizare, una corectă, nu bășcălia aceasta / „Trebuie să cugetăm bine ce facem. Dacă pierdem trenul, s-a dus cu noi” – liderul sindical Anton Hadăr

Legea salarizării 2026. Simion Hăncescu, FSLI, după întâlnirea de la Cotroceni: Cea mai gravă problemă este cea referitoare la coeficienții de ierarhizare. Acest proiect de lege este inacceptabil în forma actuală. Alternativa – coeficienții negociați în anul 2024

Liderii sindicatelor din Educație au dus la Cotroceni propriul proiect al legii salarizării și au cerut sprijinul Administrației Prezidențiale. S-au întâlnit cu consilierii Sorin Costreie și Radu Burnete

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: Am întrebat toate sindicatele care este alternativa la noua lege a salarizării. Niciunul nu a venit cu o variantă, doar cu răspunsul „ne descurcăm noi separat”. Până nu lămurim situația legată de sindicatele pe sănătate și pe educație, nu avem în acest moment o majoritate parlamentară de susținere

Premierul Ilie Bolojan explică de ce susține că niciun venit nu va scădea prin noua lege: 3 miliarde de lei vor acoperi diferența dintre veniturile actuale și cele care vor fi mai mici rezultate din noile grile

Ilie Bolojan: Profesorii sunt nemulțumiți pe bună dreptate. Respectarea promisiunilor făcute după greva din 2023 ar necesita încă 8 miliarde de lei, nu 3 miliarde cât prevede noua lege a salarizării

Kelemen Hunor: Nu putem accepta să scadă veniturile în Educație / Șansele ca legea salarizării să treacă săptămână aceasta sunt zero