Liberation: A făcut Franța o experiență ratată de redeschidere a școlilor, așa cum a spus președintele român?

3.914 vizualizări
Foto: presidency.ro
„Pentru a justifica menținerea închiderii școlilor, președintele român a declarat că ‘o școală a fost deschisă experimental’ în Franța și că ‘experiența nu a ieșit prea bine’. Șeful statului a făcut o confuzie”, publicația Liberation, preluată de Rador.

„Întrebare pusă de ExpatConfiné pe 27/04/2020:

Bună ziua,

Am scurtat întrebarea dumneavoastră inițială: „Într-o alocuțiune pe 27 aprilie, președintele României a afirmat că un experiment de redeschidere a școlii a avut loc în Franța în contextul Covid și că ea s-a soldat cu un eșec. Este această afirmație adevărată? Dacă da, unde a avut loc experimentul?”

Luni, 27 aprilie, după cum arată site-ul președinției române, șeful statului, Klaus Iohannis, a arătat că școlile nu se vor redeschide înainte de septembrie. În discursul său, președintele a explicat că a luat această decizie după ce a observat ce a fost făcut în alte țări și a citat efectiv exemplul Franței în acești termeni: “Am vrut să știm și ce se petrece în țările în care școlile au fost deschise cu titlu experimental. Avem un exemplu în Franța, unde o școală a fost deschisă experimental într-o provincie și experiența nu s-a desfășurat foarte bine. După câteva zile, zeci de elevi au fost testați pozitiv și mai multe cadre didactice au ajuns, în câteva zile, la terapie intensivă. Lucrurile nu sunt deloc simple.”

Despre ce vorbește președintele român? CheckNews* nu a găsit nicio mențiune despre o asemenea experiență în presa franceză. Contactat de CheckNews, Ministerul Educației Naționale (din Franţa) dezminte formal: “Nicio școală nu a fost redeschisă cu titlu experimental, singura primire de elevi care există de la începutul închiderii școlilor privește copiii personalului de îngrijire și personalului indispensabil pentru securitatea internă”.

O referire la studiul serologic de la liceul Crépy-en-Valois

Contactat de CheckNews, serviciul de presă al președinției României ne-a răspuns că Klaus Iohannis se referea la “un studiu făcut între 30 martie și 4 aprilie 2020 de Institutul Pasteur, Universitatea din Paris și Agenția franceză pentru sănătate publică pe elevii și cadrele didactice din departamentul Oise, o zonă afectată de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, ca și de spitalizări cauzate de Covid-19 la elevi și cadre didactice.

Un studiu serologic a fost într-adevăr făcut de Institutul Pasteur la liceul Jean-Monet din Crépy-en-Valois, în Oise. Dar contrar celor înțelese de aici de președintele român în declarația sa din 27 aprilie, această campanie de testare s-a făcut la o lună după închiderea liceului, care și-a închis porțile la începutul lui martie și nu a fost niciodată redeschis, nici cu titlu experimental nici în alt fel.
Contactat de CheckNews, profesorul epidemiolog Arnaud Fontanet, care a condus studiul, explică faptul că acest studiu se referea la epidemia care “a avut loc în februarie” și că anchetă din 30 martie până pe 4 aprilie “a constat în căutarea în prelevările de sânge a anticorpilor care dovedesc o infectare trecută la liceeni, cadre didactice și personalul instituției”. Studiul a arătat că 41% dintre persoanele care au frecventat liceul din Crépy-en-Valois fuseseră infectate. La rudele liceenilor (părinți, frați), rata de atac era de 11%.

*: CheckNews este un nou tip de motor de căutare gestionat de jurnalisti”

Sursa: Liberation / Rador / Traducere: Gabriela Sîrbu
Citește și:

 

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Efectele Covid-19 asupra educației: cum vedeau miniștri, directori de companii și instituții de învățământ din 50 de țări impactul epidemiei pe termen scurt și lung, când școlile lumii abia se închideau – sondaj

Un număr foarte mare de factori de decizie din învățământul global se așteaptau, în momentul când școlile se închideau în tot mai multe țări, ca instituțiile de învățământ să aibă…
Vezi articolul

Digitalizarea în educație și formare: „România Educată” e scos în prim plan, într-un profil de țară ce notează lipsa strategiilor pentru competențe digitale și performanțe nesemnificative la nivel european, în pofida resurselor tehnice solide – raport românesc pentru Comisia Europeană

Proiectul „România Educată” este scos în prim plan, ca strategie globală ce include „digitalizarea” în educație, într-un raport european elaborat de specialiști din România, cu privire la situația competențelor digitale…
Vezi articolul

ANALIZĂ Dezastrul demografic din licee, efect întârziat al austerității Boc-Băsescu, când am avut cei mai puțini copii născuți din 1930 până atunci / Lecția ignorată a economiilor pe termen scurt cu efecte pe termen lung

Generația care va intra la liceu în septembrie 2026 este cea mai mică din ultimele decenii, iar acest lucru este efectul deciziilor guvernamentale concrete, potrivit unei analize Edupedu.ro. În 2011,…
Vezi articolul

Cercetătoarea Thea Ionescu, despre programa de română propusă pentru liceeni: Să nu-i aruncăm în cronicari din a IX-a și a X-a, dacă vrem să înțeleagă realitatea. Sunt și specialiști în psihologia dezvoltării chemați să se uite la vârsta pentru care creăm o programă?

„Programele școlare sunt construite pentru dezvoltarea copiilor, nu ca să le deschidem apetitul pentru o facultate sau alta”. Iar cele mai noi date de cercetare din psihologia dezvoltării, din postcognitivism,…
Vezi articolul

Curriculumul de liceu în Estonia, țara europeană cu cele mai bune rezultate la PISA: Atenție maximă pentru Matematică, Limbă și literatură, Științe / Interes mare și pentru Istorie, Geografie sau Arte în curriculumul obligatoriu, centrat pe teme transversale și formarea de competențe / Religia, Apărarea, Fundamentele cercetării – printre disciplinele opționale 

Matematica are cea mai mare greutate între materiile studiate la liceu în Estonia, țara europeană cu cele mai bune rezultate în testările internaționale privind competențele elevilor, PISA. Această disciplină este…
Vezi articolul