Marius Nistor, FSE: Premierul Bolojan demonstrează că nu are niciun fel de respect pentru corpul profesoral din România. Poate vrea să înceapă să facă o comparație între salariile profesorilor din Germania și cele din România. Le cer colegilor mei să reacționeze public, să nu mai accepte să tacă

4.624 de vizualizări
Foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Edupedu.ro că „premierul Bolojan demonstrează că nu are niciun fel de respect pentru corpul profesoral din România”. Acesta a spus că „încă nu înțelege domnul prim-ministru că decizia de a crește norma didactică pentru unii colegi cu 2 ore și pentru alții cu 4 ore este o decizie eronată”.

Liderul sindical i-a sugerat premierului să facă o comparație între salariile profesorilor din Germania și cele din România:

Premierul Bolojan demonstrează că nu are niciun fel de respect pentru corpul profesoral din România. A încercat să facă o comparație între norma didactică de predare din România și norma didactică de predare din Germania și este absolut incorect. Poate vrea să înceapă să facă o comparație între salariile profesorilor din Germania, condițiile de muncă pentru profesorii din Germania și condițiile de muncă și salariile din România. Poate vrea să facă o comparație vizavi de respectul de care se bucură corpul profesoral din Germania, raportat la respectul de care nu ne bucurăm noi, cei care lucrăm în învățământul preuniversitar – și nu numai – în România. Încă nu înțelege domnul prim-ministru că decizia de a crește norma didactică pentru unii colegi cu 2 ore și pentru alții cu 4 ore este o decizie eronată. Este inacceptabil și nu există această practică în niciun stat european să ai aceeași normă didactică de predare pentru toți profesorii, indiferent de vechimea pe care o au în muncă și de gradele didactice pe care le au.”

Marius Nistor a afirmat că prim-ministrul Bolojan „a reușit performanță” să-i facă pe toți profesorii cu norma didactică de 20 de ore, indiferent de vechime. Acesta a mai spus că profesorii, medicii și angajații din cultură sunt cei mai afectați:

„În Occident, toți profesorii care au o anumită vechime – depășesc 20-25 de ani vechime – au o normă didactică de predare mai mică. În România, domnul premier a reușit performanța, cu acceptul coaliției, să-i facă pe toți cu aceeași normă didactică de predare. Dar de ce ar trebui să ne mirăm? În țara în care actorii sunt puși să ponteze că își desfășoară activitatea de 8 ore pe zi, în țara în care li se cere și profesorilor să stea să ponteze în școală 8 ore pe zi. Mai rămâne să-i pontăm și pe medici și atunci am rezolvat toate problemele de deficit ale României.”

Mă uit cu îngrijorare că, în momentul de față, categoriile socio-profesionale care sunt cel mai lovite – respectiv cei care lucrează în învățământ, angajații din învățământ, angajații din sănătate, angajații din cultură – sunt acele categorii care în perioada comunistă erau considerate categorii neproductive, care trăiesc pe spinarea celor care muncesc. Chiar dacă sunt politicieni aparent noi, mentalitatea este aceeași de dinainte de 1989. În mintea lor, țara nu se poate dezvolta printr-o sănătate de calitate, printr-un sistem public de sănătate de calitate, printr-un sistem educațional de calitate și prin cultură și artă. Le atrag atenția că se înșală amarnic. Iar țările care nu și-au respectat profesorii, țările care nu și-au respectat medicii, țările care n-au pus niciun preț pe cultură au plătit un preț greu.”

Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” a transmis că profesorii sunt nemulțumiți și că au început „să semneze pentru declanșarea grevei generale” din perioada simulărilor examenelor naționale.

Edupedu.ro: Ce vă transmit profesorii?

Marius Nistor: Sunt nemulțumiți, au început deja să semneze pentru declanșarea grevei generale cu ocazia simulărilor examenelor naționale. Starea aceasta de nemulțumire este amplificată, indiferent de declarațiile pe care le face premierul că nu vor mai fi alte măsuri de austeritate care să lovească în sistemul de învățământ preuniversitar. Sunt suficiente cele care au fost asumate pe Legea 141, la care putem adăuga neplata hotărârilor judecătorești, pentru că știm cu toții foarte bine că au fost amânate cu un an și nu se știe ce se va întâmpla anul acesta, faptul că mulți colegi nu vor mai beneficia de alocațiile de hrană și voucherele de vacanță, faptul că încă nu s-a reglat problema plății cu ora, multele probleme care nu fac altceva decât să crească gradul de nemulțumire în rândul colegilor care lucrează în învățământul preuniversitar.

Suntem dispuși se reacționăm cu toată fermitatea, pentru a ne atinge obiectivele pe care le-am declarat și în cursul acțiunilor de protest de anul trecut. Pentru că nu am cerut numai demisia unui ministru care a susținut aceste măsuri de austeritate, am cerut și abrogarea măsurilor în cauză.

Le cer colegilor mei un singur lucru: să reacționeze public, să nu mai accepte să tacă, pentru că tăcerea înseamnă resemnare și acceptarea unor condiții și de austeritate. Politicienii noștri trebuie să înțeleagă că au obligații față de copiii României, au obligații față de România și față de profesori, care ca parte din această țară. Dacă nu înțeleg, pot să plece, se pot găsi și alți politicieni care vor veni și cu soluții, dacă singura lor soluție o reprezintă doar tăierea unor drepturi, nu numai de natură salarială.”

Informații de context

Luni seară, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că „norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european”. Acesta a comparat din nou norma didactică de predare din România cu cea din Germania. „Trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală”, a afirmat Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Digi24.

Vineri, 6 februarie, liderii sindicali Simion Hăncescu și Marius Nistor i-au semnalat premierului Ilie Bolojan, în cadrul întâlnirii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că unii profesori nu-și vor putea completa norma didactică majorată la 20 de ore pe săptămână prin „măsurile anti-educație.”

Amintim că miercuri, 4 februarie, peste 4.000 de profesori au protestat în fața Guvernului, potrivit estimării sindicatelor. Sindicatele cer abrogarea măsurilor luate prin „Legea Bolojan” și solicită, între altele, revenirea la norma didactică și la numărul de elevi la clasă de dinaintea măsurilor de austeritate, revenirea la plata cu ora „la nivelul corespunzător studiilor” și susținerea burselor elevilor și studenților la nivelul anterior modificărilor.

Săptămâna trecută, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Digi24, referitor la norma didactică de predare, că „eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi”. Întrebat despre solicitarea sindicatelor ca norma didactică de predare să revină la 18 ore, Kelemen Hunor a spus că „aici, sigur, discuțiile trebuie purtate cu cei de la Ministerul Educației. Eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi.”

Pe 30 decembrie, în ceea ce privește norma didactică, Ilie Bolojan a spus, într-un interviu pentru G4Media, că nu consideră realistă o revenire la nivelurile anterioare: „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”. Acesta a susținut că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.

Nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ

Potrivit unui chestionar realizat de FSE „Spiru Haret” în perioada 14-31 ianuarie 2026, la care au răspuns peste 17.000 de angajați din învățământ, mai mult de 74% dintre profesori declară că sunt dispuși să participe la grevă.

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „în jur de 77%” dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva generală. Dintre aceștia, cei mai mulți au optat ca greva să aibă loc la finalul de an școlar, după cum a spus liderul sindical.

Despre norma didactică

Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:

  • pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
  • pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
  • excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
  • profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
  • în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
  • cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister

În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.

Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.

Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.

Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
Citește și:
Directorul Ion Ionici, despre norma de predare a profesorilor: Premierul Bolojan compară mere cu pere. Este foarte slab sau prost consiliat, în momentul în care iese și face astfel de declarații
Premierul Ilie Bolojan: Norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european. Trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări / Aproape 80% dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva
OFICIAL Din februarie, doar profesorii și angajații din Învățământ cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici primesc indemnizație de hrană
Liderii sindicatelor din Educație i-au semnalat premierului Bolojan că este foarte probabil să fie cazuri în care profesorii nu-și vor putea completa norma de 20 de ore, ceea ce înseamnă o diminuare consistentă a veniturilor
Kelemen Hunor, liderul UDMR: Eu cred că norma didactică de predare poate să rămână așa cum e astăzi
Ilie Bolojan: Este greu de presupus că norma didactică în România s-ar mai putea întoarce la 18 ore, dacă în Germania este de 24 de ore


10 comments
  1. Gradatia de merit cand o taiati?
    Ca hrana ne ati taiat o deja.

  2. Nistor , tu ești vinovat de situația din învățământ. Ești un individ santajabil, nu ai credibilitate, ești un trădător ordinar. Nu ai făcut nimic vara trecută, te-ai complăcut să admiri opera lui David și apoi te-ai făcut că lucrezi în folosul sindicatului. Nu meriți decât un sc…..t din partea noastră. Am încetat să mai dau bani la sindicat. Singura soluție este înființarea unui nou sindicat fără favoruri din partea guvernului pentru conducerea sindicatului.

  3. Fapte, nu vorbe !! Textele astea, mereu aceleasi, le-am auzit si citit de nenumarate ori!! Nu au niciun efect! Greva generala!!

  4. Partidele din coaliția guvernamentala îl critica pe Bolojan, dar îl susțin în continuare. Ce paradox! Tot paradox vor simți când vor afla rezultatele următoarelor alegeri parlamentare, dar atunci va fi prea târziu.

  5. De-aia ești tu acolo, să vorbești în numele nostru și să transmiți ce auzi de la noi. Poate e cazul să lași pe altcineva dacă ai uitat ce înseamnă să fii lider de sindicat.

  6. Bună ziua, dacă salariul meu va fi ca cel din Germania accept norma de 24 ore. Cu deosebit respect, Prof. Dr. I C.

  7. Bolojan nu a avut si nici nu va avea respect pentru profesori! Bolojan trebuie sa plece din postul pe care vremelnic il ocupa! A jignit intr un mod perfid corpul profesoral din preuniversitar prin comparatia neferic8ta cu norma didactica din Germania. il rugam sa mearga acolo sa sustina, sa lucreze pentru profesorii nemti! DEMISIA!!!

  8. Dar dumnealui are vreun respect fata de corpul profesoral? Pana acum nu a stiut decat sa declanseze greve la comanda si sa le incheie prin negocieri favorabile pentru buzunarul propriu. Daca corpul profesoral nu constientizeaza faptul ca aceste sindicate sunt manevrate politic numai in situatii favorabile pentru cei de sus, atunci nu vor castiga niciodata nimic!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorul Octavian Jurma: Până la finalul lunii septembrie vom avea între 400 și 500 de copii internați cu Covid în spitale dacă trendul nu scade / Școlile și orașele nu au terenuri de sport libere pentru copii

Medicul și cercetătorul Octavian Jurma avertizează că, dacă tendința actuală din pandemie se menține, până la finalul acestei luni vom avea între 400 și 500 de copii internați cu Covid…
Vezi articolul

Profesoara Florina Rogalski: Sunt părinţi care îşi prelungesc, uneori şi fără să ceară permisiunea şcolii, vacanţa, atât pentru dumnealor, cât şi pentru copii, peste termenul stabilit / Modulul 3 de cursuri a început miercuri, 8 ianuarie

Florina Rogalski, profesoară de Limba română la Școala Centrală din București, a declarat, pentru TVR Info, că sunt situații în care părinții prelungesc vacanța elevilor peste termenul stabilit. Modulul 3…
Vezi articolul

O treime dintre elevii de 15 ani din România văd școala ca pe o pierdere de timp, arată evaluările PISA 2022 / Elevii trebuie să își dezvolte competențele sau să fie capabili să acceseze un loc de muncă la sfârșitul școlii, iar liceul din România nu oferă aceste două aspecte – Hannah Kitchen, OCDE

România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii, spune Lucie Cerna, analist principal în echitate, incluziune și tranziții în cadrul Direcției pentru educație și competențe a OCDE…
Vezi articolul