Dacă cineva m-ar întreba „ce-ai făcut într-a X-a la chimie”, eu nu pot să-ți zic ce se face la clasă pentru că noi nu știam asta. Ne luau separat cei care voiam să facem strict performanță. Eu cel puțin am avut 10 ore de chimie pe săptămână, spune Maria Dima, fostă elevă olimpică la chimie de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) din București, într-o emisiune de la Radio România Actualități (RRA) din 30 noiembrie. Actuală studentă, Dima a vorbit despre cum a fost să învețe ”într-un liceu în care competiția este în fiecare zi (…) e puțin toxic”. Conducerea liceului neagă existența unui mediu toxic într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro: „dacă ar exista, elevii nu ar sta aici și nu ar depune efort sa fie lideri în clasamentul internațional la materiile de științe” – detalii mai jos.
Întrebată în emisiunea radio cum a fost experiența ei de liceu și despre „secretul succesului” la acest liceu din Capitală, Maria Dima a spus că este vorba de „multă muncă”. „Noi aveam undeva la între 10 și 15 ore de respectiva materie la care noi voiam să excelăm pe săptămână și stăteam acolo și lucram. Adică acum dacă pe mine cineva m-ar întreba ce-ai făcut într-a X-a la chimie, eu nu pot să-ți zic ce se face la clasă pentru că noi nu știam asta. Ne luau separat cei care voiam să facem strict performanță și lucram. Eu cel puțin am avut 10 ore de chimie pe săptămână”, a povestit Dima, în prezent studentă în anul I la Facultatea de Chimie și la Medicină, în paralel.
Dima, originară din Focșani unde a făcut și gimnaziul, a început să studieze la ICHB din clasa a IX-a, după s-a remarcat la Olimpiada Națională de Chimie (ONC) în clasele a VII-a și a VIII-a, etapa națională, după cum a spus aceasta în emisiune.
„Au existat perioade grele, cum ar fi învățând într-un liceu în care competiția este în fiecare zi, te duci acolo și te întâlnești cu competitorii tăi, e puțin toxic, ca să zic așa. Adică eu cel puțin nu știu, nu m-am simțit întotdeauna în largul meu sau nu m-am simțit foarte bine acolo, însă cred că da, este cea mai bună variantă. Adică la Focșani nu cred că puteam să-mi ating potențialul ăsta sau nu cred că aveam posibilitatea să fac chimie la nivelul acesta”, a spus fosta elevă a liceului.
Reprezentanții liceului scriu într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro că „nu reclamă niciun elev de-al nostru că există un mediu toxic. Noi suntem convinși că nici pentru absolventa Dima Maria nu a fost un mediu toxic având în vedere că datorită pregătirii la nivel foarte înalt de aici a ajuns să obțină medalii și distincții și să fie acceptată la cele două facultăți din București fără examen de admitere, anume Facultatea de Medicină și Facultatea de Chimie.
Mai mult, a fost elevă bursieră, fără să plătească taxe școlare către ICHB. La noi la școală este o atmosferă foarte plăcută și cum am mai precizat, spiritul competitiv este de a-i motiva pe elevi, dar până la urmă sunt o echipă – Echipa ICHB – care devine lider absolut în clasamentul numărului de diplome și medalii”.
- În ultimii 23 de ani aproape jumătate din componența lotului României la Olimpiada Internațională de Matematică provine de la acest liceu privat, arată o analiză Edupedu.ro din iulie 2022.
Declarațiile studentei nu sunt primele din spațiul public despre faptul că elevii olimpici nu ar ști ce conține programa școlară obligatorie. În luna iulie, invitați la o emisiune la postul public de radio, elevii olimpici la matematică Andrei Moldovan și Radu Lecoiu, împreună cu profesorul lor Flavian Georgescu, de la același liceu, au vorbit despre pregătirea pentru performanță. Olimpicul Moldovan a declarat atunci că „noi nu facem materia de clasă, o facem doar pe cea de olimpiadă”.
- Amintim că programele școlare sunt parte a Curriculumului național, iar potrivit reglementărilor în vigoare acestea sunt obligatorii pentru profesorii care predau în școlile acreditate sau autorizate din sistemul de învățământ din România, private și de stat. În programele de olimpiadă, cum ar fi programa pentru liceu de la Olimpiada de Matematică 2023, este menționat faptul că „pentru fiecare clasă, în programa de olimpiadă sunt incluse, în mod implicit, conținuturile programelor școlare în vigoare”.
Întrebați de Edupedu.ro „cum sunt organizate clasele în care sunt olimpici internațional și ce programă / curriculum urmează acestea în timpul anului școlar?”, reprezentanții liceului au transmis că „Olimpicii noștri nici nu au cum să se rezume doar la materia prevăzută în programa școlară. Ca să poată concura cu elevii de clasa a-12-a la competițiile internaționale, trebuie să parcurgă într-un timp scurt o materie foarte stufoasă și grea. Ba dimpotrivă, elevii noștri parcurg materia de clasă într-un ritm foarte rapid și apoi continuă cu cele mai dificile aspecte”.
Studenta a spus în emisiune și că liceul îi încurajează să studieze la facultate în străinătate. Întrebată la radio de ce a rămas în România, Dima a spus: „Ca să fiu sinceră, am aplicat în străinătate, m-am gândit că acolo o să-mi găsesc locul și pentru că liceul chiar ne încurajează să plecăm. Adică pentru el (n. red. liceul ICHB) este ceva foarte important dacă are cât mai mulți elevi admiși în afară”.
În replică reprezentanții liceului susțin că „politica liceului, prin consilierul în carieră care îi ajută pe elevi cu scrisorile de intenție, recomandările și CV-ul lor, îi încurajează să depună acolo unde se simt cel mai bine și unde cred că după studii vor putea profesa la cel mai înalt nivel. Liceul Teoretic Internațional de Informatică București nu-și menține prestigiul prin trimiterea absolvenților săi în afară.
Noi ne menținem prestigiul atunci când o lume întreagă află că suntem locul 3 mondial la matematică și locul 2 mondial la fizică. Faptul că elevii noștri, care decid să vină la noi, sunt o carte de vizită pentru România la universitățile din lume, este pentru că educația și cunoștințele dobândite la ICHB îi formează ca oameni de cultură și știință. Anul școlar trecut, din 205 absolvenți, 115 au rămas la facultățile din România”.
- Edupedu.ro a solicitat puncte de vedere și Ministerului Educației și agenției naționale care acreditează și evaluează școlile – ARACIP. Când vom primi răspunsuri, le vom publica.
Redăm integral partea de discuție din emisiunea de la RRA:
„Maria Dima: După ce am început să prind așa puțin gust de chimie, a fost, cum să zic, dna. mi-a spus că „voi trebuie să ajungeți la națională” și până atunci naționala era doar un vis. Și când am văzut că s-a concretizat în clasa a VII-a am spus „ok, eu continui cu chimia”, chiar mi-a plăcut și îmi plăcea și partea de experiment foarte mult. Iar într-a VIII-a în ciuda faptului că părinții puneau presiune pe Evaluarea Națională, „lucrează la română, lucrează la matematică”, eu am zis nu, vreau să mă duc și pe chimie, într-a VIII-a la final am obținut o mențiune acordată din minister.
Moderator: Chiar asta voiam să întreb – la ce concursuri ai participat, ce premii ai câștigat până acum?
Maria Dima: La toate olimpiadele naționale care s-au ținut, cu excepția celei dintr-a IX-a pentru că a venit pandemia și datorită muncii obținute în timpul liceului am obținut de la premiul I până la premiul III. Și au fost olimpiadă. (…)
Moderator: Sunt foarte curios în legătură cu liceul acesta unde ai fost tu. Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București, un liceu de elită, cu tineri fenomenali care au câștigat foarte multe medalii internațională la matematică, fizică, informatică, chimie, robotică au lansat chiar și sateliți. Care e secretul succesului acestui liceu?
Maria Dima: Multă muncă. Noi aveam undeva la între 10 și 15 ore de respectiva materie la care noi voiam să excelăm pe săptămână și stăteam acolo și lucram. Adică acum dacă pe mine cineva m-ar întreba ce-ai făcut într-a X-a la chimie, eu nu pot să-ți zic ce se face la clasă pentru că noi nu știam asta. Ne luau separat cei care voiam să facem strict performanță și lucram. Eu cel puțin am avut 10 ore de chimie pe săptămână și aveam împărțite câte 5. Veneam acolo frumos 5 ore la liceu și aveam: subiecte de olimpiadă, proba practice ceva mai complexe, subiecte de la loturi naționale. Adică a fost o muncă continuă și… faptul că noi voiam să facem chestia asta și rezultatele ne mulțumeau într-adevăr. (…)
Moderator: Tot acest liceu în care ai învățat e singurul din țară în care există un club de cercetări criminalistice, am auzit, în care chimia are un rol un rol important. Ai participat cumva la acest club?
Maria Dima: Începând de acum 2 ani, într-adevăr, conducerea a vrut să facem, să organizăm noi elevii foarte multe cluburi. Am avut cluburi de carte, clubul de robotică care era cel mai mare, clubul de astronomie unde băieții de la astronomie îi învățau pe cei mai mici – pentru că este o materie care nu se predă în școală – și tot felul de cluburi cu cele mai trăsnite idei, ca să zic așa. Și acesta cel din urmă cred că este înființat mai târziu. Cred că anul ăsta, pentru că toată lumea venea cu idei cât mai noi și cât mai inovative.
Moderator: Tu ai venit de la Focșani în București ca să înveți la acest liceu de elită. Crezi că a fost mutarea perfectă, asta a fost alegerea perfectă și sunt curios cum a fost adaptarea la viața din Capitală. Să vii dintr-un oraș mic ca Focșani în București.
Maria Dima: M-au mai întrebat oameni dacă m-aș întoarce în timp aș face aceeași mutare și le-am zis că da, chiar dacă au existat perioade grele, cum ar fi învățând într-un liceu în care competiția este în fiecare zi, te duci acolo și te întâlnești cu competitorii tăi, e puțin toxic, ca să zic așa. Adică eu cel puțin nu știu, nu m-am simțit întotdeauna în largul meu sau nu m-am simțit foarte bine acolo, însă cred că da, este cea mai bună variantă. Adică la Focșani nu cred că puteam să-mi ating potențialul ăsta sau nu cred că aveam posibilitatea să fac chimie la nivelul acesta.
Moderator: Atunci când lucrezi cu pasiune, timpul zboară și orele par minute. La fel se întâmplă și când ești între prieteni. Cum sunt prietenii tăi? Au aceleași pasiuni?
Maria Dima: Da, adică majoritatea prietenilor mei sunt cunoscuți prin intermediul olimpiadelor sau colegi de liceu sau, nu știu, majoritatea suntem pe partea asta reală, informatică, medicină, chimie, fizică.
Moderator: Dar spre deosebire de alți tineri care au ales să studieze în străinătate sau se gândesc să facă asta pasul acesta, tu ai ales să studiezi în România. De ce?
Maria Dima: Ca să fiu sinceră, am aplicat în străinătate, m-am gândit că acolo o să-mi găsesc locul și pentru că liceul chiar ne încurajează să plecăm. Adică pentru el este ceva foarte important dacă are cât mai mulți elevi admiși în afară. Însă nu am reușit să plec. În America nu am intrat și am ales să fac Medicina aici era dorința mamei mai mult, dorința părinților, a ajuns să-mi placă sincer. Adică cel puțin până acum mi-a plăcut și am spus că nu pot să las chimia chiar așa, cel puțin în perioada loturilor pentru pregătirea olimpicilor, loturile naționale. Mie mi-a plăcut foarte mult de profesori și mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu ei. Chiar în ultimul an am zis „eu nu pot să las așa chimia de tot”, pentru că voiam să continui să am acea conexiune cu ei și astfel am zis că o să încerc să le fac pe amândouă.”
Redăm integral răspunsurile ICHB la solicitarea Edupedu.ro, așa cum au fost formulate de reprezentanții liceului:
„Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB): Vă răspundem cu amendamentul că absolventa noastră, din interviul acordat nu a adus acuze școlii noastre, sunt pur și simplu trăirile ei și cum a perceput ea competitivitatea, deci este ceva subiectiv. Oricum, eleva nu a venit cu forța la noi, a optat pentru aceste ore multe de pregatire și a ales acest liceu. Fără competitivitate nu s-ar putea obține rezultate așa spectaculoase.
Edupedu.ro: Cum sunt organizate clasele în care sunt olimpici internațional și ce programă / curriculum urmează acestea în timpul anului școlar? Este cel puțin al doilea elev din liceu care reclamă faptul că nu parcurge la clasă materia prevăzută de programa școlară.
ICHB: Nu este adevărat. Olimpicii noștri nici nu au cum să se rezume doar la materia prevazuta in programa scolara. Ca sa poate concura cu elevii de clasa a-12-a la competitiile internationale, trebuie sa parcurga într-un timp scurt o materie foarte stufoasă și grea. Ba dimpotriva, elevii nostri parcurg materia de clasa într-un ritm foarte rapid si apoi continua cu cele mai dificile aspecte.
Edupedu.ro: Ce înseamnă acest curriculum paralel, cine îl stabilește și în ce bază legală este parcurs în clasele de la Liceul Internațional de Informatică din București?
ICHB: Nu putem vorbi de un curriculum paralel. Orele de pregatire sunt în perfectă legalitate.
Edupedu.ro: Elevii reclamă că este un mediu „puțin toxic”. De ce sunt expuși în permanență elevii la acest mediu? Există măsuri luate în aceste cazuri pentru siguranța elevilor?
ICHB: Nu reclamă niciun elev de-al nostru ca exista un mediu toxic. Noi suntem convinși ca nici pentru absolventa Dima Maria nu a fost un mediu toxic avand in vedere ca datorită pregătirii la nivel foarte înalt de aici a ajuns sa obtina medalii și distincții și să fie acceptată la cele două facultăți din București fără examen de admitere, anume Facultatea de Medicină și Facultatea de Chimie. Mai mult, a fost eleva bursiera, fara sa plătească taxe școlare către ICHB. La noi la școală este o atmosfera foarte placuta și cum am mai precizat, spiritul competitiv este de a-i motiva pe elevi, dar pană la urma sunt o echipa – Echipa ICHB – care devine lider absolut în clasamentul numărului de diplome și medalii.
Edupedu.ro: Ce arată evaluările psihologice ale copiilor și de ce întrețineți acest mediu pe care elevii îl apreciază ca fiind „puțin toxic”, având în vedere că sunteți o instituție de învățământ acreditată în sistemul de învățământ?
ICHB: Așa cum am mai precizat, nu exista un mediu toxic. Altfel, daca ar exista, elevii nu ar sta aici și nu ar depune efort sa fie lideri în clasamentul internațional la materiile de științe. Ba dimpotriva, constant, cu preponderenta la clasele de excelență, consilierele școlii țin ședințe și au discursuri motivationale, pentru a le ridica încrederea de sine și de a-i ambitiona.
Edupedu.ro: Câți dintre elevii olimpici internațional care au urmat cursurile ICHB au ajuns la universități din străinătate și câți în România în ultimii 4 ani?
ICHB: Olimpicii internaționali depun dosarul de admitere la cele mai prestigioase facultăți și universități din lume pentru ca doar acolo pot continua pregatirea la cel mai înalt nivel, așa cum au fost obișnuiți în liceu.
Edupedu.ro: Având în vedere afirmația fostei eleve că elevii sunt încurajați să meargă în străinătate la facultăți pentru prestigiul liceului, vă rog să îmi precizați dacă politica liceului este una de încurajare a studiului la facultăți din afara României și care sunt eforturile ICHB de a prezenta olimpicilor naționali și internaționali oferta universităților din România.
ICHB: Politica liceului, prin consilierul în carieră care îi ajuta pe elevi cu scrisorile de intentie, recomandarile si CV-ul lor, îi încurajează sa depuna acolo unde se simt cel mai bine și unde cred ca după studii vor putea profesa la cel mai înalt nivel. Liceul Teoretic Internațional de Informatica Bucuresti nu-si menține prestigiul prin trimiterea absolvenților săi în afara. Noi ne menținem prestigiul atunci cand o lume intreaga află ca suntem locul 3 mondial la matematică și locul 2 mondial la fizica. Faptul ca elevii noștri, care decid să vină la noi, sunt o carte de vizita pentru România la universitățile din lume, este pentru ca educația și cunoștințele dobandite la ICHB îi formează ca oameni de cultură și știință. Anul școlar trecut, din 205 absolvenți, 115 au rămas la facultățile din România.
Edupedu.ro: Câți dintre elevii care au urmat integral cursurile în învățământul primar și învățământul gimnazial la ICHB au ajuns în clase de excelență și olimpici internațional în ciclul liceal la ICHB în ultimii 10 ani?
ICHB: O proportie de 90% din elevii de la gimnaziu de la clasele de excelență continuă mai departe la liceu.
Edupedu.ro: Maria Dima precizează în transmisiune, printre altele, despre faptul că „dacă pe mine cineva m-ar întreba ce-ai făcut într-a X-a la chimie, eu nu pot să-ți zic ce se face la clasă pentru că noi nu știam asta”, precum și că instituția dumneavoastră „chiar ne încurajează să plecăm. Adică pentru el este ceva foarte important dacă are cât mai mulți elevi admiși în afară”. Fosta elevă a spus și că „au existat perioade grele, cum ar fi învățând într-un liceu în care competiția este în fiecare zi, te duci acolo și te întâlnești cu competitorii tăi, e puțin toxic, ca să zic așa. Adică eu cel puțin nu știu, nu m-am simțit întotdeauna în largul meu”. „Am aplicat în străinătate, m-am gândit că acolo o să-mi găsesc locul și pentru că liceul chiar ne încurajează să plecăm. Adică pentru el este ceva foarte important dacă are cât mai mulți elevi admiși în afară”, a mai declarat Maria Dima.
ICHB: Așa cum am mai precizat, niciodată de când este acest liceu și implicit clasele de excelență, nu a existat sa vina un elev și să fie forțat sa studieze la acel nivel foarte înalt. Dacă au fost elevi care nu au reușit să țină pasul, s-au transferat pe parcurs la alte licee. Nu am forțat pe nimeni și toți elevii de care vorbim vin la ICHB pentru nivelul de pregatire și excelență pentru ca este exclusiv alegerea lor și pentru ca au înțeles ca din România suntem singura scoala care poate oferi pregatire la acest nivel înalt”.
VIDEO Emisiunea din 30 noiembrie 2023 de la RRA:
Foto: © Media Whalestock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Olimpicul internațional la Matematică Andrei Moldovan, întrebat cum i se pare programa de liceu: Noi nu facem materia de clasă, o facem doar pe cea de olimpiadă / Radu Lecoiu: Ar trebui puțin mai multă flexibilitate în predare, să nu fie un număr fix de ore pentru un anumit capitol / Profesorul Flavian Georgescu: Susținerea pregătirii olimpicilor de către Ministerul Educației este „înspre zero”
Performanța în învățământul de stat, la Matematică: În ultimii 23 de ani aproape jumătate din componența lotului României la Olimpiada Internațională de Matematică provine de la un singur liceu privat – analiză
G4Media.ro
Redacția
C.I.
32 comments
Haideti sa nu facem din mediocritate o regula de urmat, articolul este tendentios.
ICHB este un liceu de top si ar fi bine daca in Romania ar exista mai multe ca el. Atmosfera la ICHB NU este toxica. Stiu ce vorbesc, am 2 copii care au urmat ICHB, fosti olimpici (lot national, castigat medalii de aur la nationala, etc).
Dupa muuulta munca si performanta, portile universitatilor de top din lume iti sunt deschise. Poti alege sa mergi “afara” sau sa studiezi in tara, alegerea e una personala. “Crema” ICHB alege de obicei sa studieze direct la facultati din top 10 mondial (Romania nu are nici o facultate in top 500 si asta spune multe) si nu cred ca este ceva de blamat. Sunt elevi de top care aleg sa faca facultatea in tara si masterul “afara”, nu e nimic gresit in asta.
Felicitari Mariei Dima pt rezultatele ei scolare la ICHB, nu este usor sa faci ulterior 2 facultati simultan. Dar odata ce ai rezistat la orele doamnei Chiru Lina, nimic nu te mai poate opri 😉
Nepoată mea a făcut o parte din studii acolo.Este o școală corecta,cu disciplina și cu un mediu bun pentru dezvoltarea copiilor.Ca sa aveți o idee -a învățat istoria Bucureștiului monumentele orașului,ce îl face deosebit Ce are mai valoros de la profesorul de istorie,diriginte care organiza ieșiri cu copii și le prezenta aceste lucruri..mergeau sa mănânce împreună,se plimbau descoperea orașul.Scolile de stat ar avea ce sa învețe de la conducerea acestui liceu..Nu este adevărat ca nu se fac toate materiile.De altfel și fata care da interviul spune ca făcea 10 ore de chimie săptămânal mare parte suplimentar..Se pune accent pe relațiile de prietenie între elevi elevi și profesori sau familie..Copii fac excursii,sunt implicați în diverse activități extrașcolare.. sunt competiții sportive cluburi de arta dramatica,..de exemplu..Săptămâna trecută îmi povestea o prietena care are copilul în clasa a 3 a la o școală considerata buna-ca doamne învățătoare și metodice au transmis părinților ca școală și profesorii fac pregătire pentru un nivel mediu ,mediocru.De fapt asta e problema.Scolile de stat au ca target-nivelul mediu,sub mediu.Acest liceu își propune sa ducă Copii spre excelenta în domeniul spre care au aptitudini
Corect!! Foarte bine punctat!! confirm cele mentionate ….
Ma bucur ca ati scris aici. Vad ca pana si pe dvs va iau la “scarmanat” si va acuza de nu-stiu-ce-chestii dubioase. Eu nu am nicio legatura cu acest liceu, dar admir faptul ca acestor copii exceptionali li se poate da un sprijin pentru performante inalte (nu ma refer aici numai la olimpiade ci si la activitatea profesionala viitoare). Sunt sigur ca, la nivelul lor de inteligenta, au acumulat suficiente cunostinte la orice materie din scoala, nu numai la cea la care lucreaza cu pasiune. Va doresc succes pentru copilul dvs in profesiune si in viata!
Iar atacati prosteste! Habar nu aveti cum am fost eu ca elev si student, habar nu aveti ce fac si am facut in viata si ma “pricopsiti” cu complex de inferioritate… Nu intelegeti nimic din ce va spun eu! Este pacat ca un dar asa mare (acela de fi exceptional dotat; faptul ca eu subliniez asta nu vad de ce considerati ca am complexe de inferioritate, doar o minte ingusta poate crede asa ceva…) sa nu fie valorificat de persoana respectiva (nu am pledat decat pentru acest drept al persoanelor super dotate)! Daca un astfel de om se simte rau in profesia sa, isi poate schimba profesia oricand intr-o societate atat de mobila astazi. Si poate din cand in cand sa rezerve ceva timp si pentru familie, prieteni. Trebuie sa fie decizia acelei persoane si nu a altora (nici macar a familiei ei) ce face cu acel dar de a fi foarte inteligent. Asta incerc eu sa va spun, dar pricepeti cam greu. Tot ce spun nu are legatura cu persoana mea, ci numai cu acesti copii exceptionali. In loc sa va ocupati de analfabetii functional (acolo sunt aproape sigur ca puteti face ceva treaba) va preocupa viitorul celor foarte dotati pe care i-ati dori ceva mai putin angrenati in studiu profund! La fel cum pentru cineva foarte talentat in arta ar fi pacat sa nu-si urmeze pasiunea, la fel si pentru copiii super inteligenti ar fi pacat sa nu exceleze intr-un domeniu care le place (chimia, matematica, fizica, informatica, etc.). Daca nu incearca macar, atunci regretele sunt mult mai mari ca acelea din situatia ca a incercat si n-a reusit fiindca aici se poate corecta cu o alta alegere…
Sunt parinte de copil la acest Liceu…. De copil la clasa de olimpici. Pot sa va spun ca are prieteni ( multi ), asculta muzica, merge la baluri si la petreceri cu prietenii, face TOATE materiile si chiar invata…. nu ia note mari daca nu stie….Dar acolo totul se face mai rapid… sunt copii foarte buni si sunt putini in clasa , de aceea au timp sa lucreze suplimentar pentru olimpiade
Lucreaza foarte mult la materia care ii place, lucreaza si in weekend si in vacante… studiaza mult singur de pe internet…. Eu imi doresc in primul rand un copil fericit, nu neaparat olimpic international… si cred ca asa este la acest liceu. Apropo, lui ii place competitia – il motiveaza. A fost in clasele 1-4 la scoala de stat… dar acolo se lucra intens pe notiuni de baza, sa inteleaga toti ….nu se facea nimic in plus….
Pacat ca se scot din context anumite declaratii… nu as vrea sa fiu in pielea acestei fete… sigur nu s-a gandit ca se va ajunge aici…
>>la scoala de stat… dar acolo se lucra intens pe notiuni de baza, sa inteleaga toti …
Exact așa trebuie să funcționeze o școală de stat. Școala publică este pentru toți, nu pentru unul singur. Cine poate și vrea mai mult, găsește soluții.
Îmi pare totuși că în roza viață descrisă de dvs nu spuneți chiar tot – dacă copilul dvs a fost ”la stat” doar în 1-4 (cât de tânăr e? Nu a ”prins” CP?), dați de înțeles că a fost în alt mediu din clasa a 5-a înainte. Poate chiar (numai) la acest liceu? Experiența dvs nu neagă experiența fetei de mai sus, sau pe a olimpicului anterior care declara (la fel ca ea) că materiile care nu erau pentru olimpiada la care participau erau făcute/parcurse superficial, pentru că erau ocupați să se pregătească și atât.
Nu neg existenta nimanui, viata este facuta din alegeri, alegerile copiilor si ale parintilor, mai ales cand pun stampila pe vot. E mai usor sa ne plangem, sa gasim vinovati …
De ce nu se comenteaza de copiii foarte, foarte buni pe care ii atrang liceele publice de elita? acolo se intra cu 9.80-10.00.. ei ce zic? Care e evolutia lor? Le sunt indeplinite asteptarile?
1.Sa fim seriosi, la liceele de stat nu se parcurg superficial materiile?
2. Exista copii care isi doresc sa invete, care au sete de cunoastere. Nu e vorba doar de competitie.
3. Si totusi in lege exista invatamantul diferentiat, pe care nimeni insa nu il aplica.
Da, solutii gasesc parintii care de obicei se traduce prin niste carute de bani date pe pregatire in privat pentru ca altfel nu gasesti, s-au eliminat cercurile de excelenta de la clasele primare. Apoi copilul are rezultate iar colegiul de stat care nu a facut nimic pentru el ii afiseaza diplomele cu mandrie de parca colegiul l-a pregatit. Este corect?
Sigur ca este bine ca elevii sa aiba o cultura bogata in mai multe domenii, dar este bine sa stiti si dvs ca progresul in orice domeniu este facut de cei exceptionali si nu de cei care sunt doar culti si nu au profunzime in niciun domeniu. Nu am nimic in legatura cu liceul respectiv si nici nu ma ocup de loturile de olimpiade internationale. Am facut pregatire cu elevii din loturile largite la o disciplina mai demult si fara bani, munca patriotica. Ma deranjeaza sa vad oameni care au ceva de criticat si la cei mai dotati elevi si studenti, dar nu se ocupa de mizeria de analfabetism functional, o adevarata nenorocire a Romaniei… Poate intelegeti ceva din ce va spun eu si nu mai cautati explicatii puerile ca interesul material, etc. Mi se pare ca nu vreti, nu ca nu puteti sa intelegeti ce va spun eu. De exemplu, dvs stiti ca cei mai multi dintre elevii olimpici sunt mult mai inteligenti decat profesorii lor? Ca diferentele dintre elevii exceptionali si cei de factura medie sunt uriase? Nu mai vorbesc despre cei slabi… Nu apar deloc acel liceu; eu apar ideea ca elevii exceptionali sa fie incurajati si ajutati sa faca o cariera de exceptie in domeniul care le place. Pentru “genii” nu aveti masura de evaluare!
>>dvs stiti ca cei mai multi dintre elevii olimpici sunt mult mai inteligenti decat profesorii lor?
Dacă aveți un complex de inferioritate, păstrați-l pentru dvs.
Restul comentariului e o înșiruire de ”argumente” care se rezumă la – știu eu mai bine ce trebuie să facă alții, inclusiv elevii capabili de performanță, ca să le fie bine în viață! Lasă că e mai bine pentru ei să ajungă vârfuri (n-aveți nicio dovadă pentru asta) în domeniul lor, ce dacă își pierd copilăria și tinerețea pentru asta, e mai bine să fii genial și singur decât adaptat social.
Fata spune chiar ea, săraca, că nu s-a simțit prea bine acolo,
>> au existat perioade grele, cum ar fi învățând într-un liceu în care competiția este în fiecare zi, te duci acolo și te întâlnești cu competitorii tăi, e puțin toxic, ca să zic așa. Adică eu cel puțin nu știu, nu m-am simțit întotdeauna în largul meu sau nu m-am simțit foarte bine acolo și că prietenii ei erau doar cei din grupul restrâns în care se pregătea (practic, concurenții pentru un loc în lotul olimpic).
Dar își justifică sacrificiul prin faptul că a putut să participe la competiții de nivel înalt într-un domeniu care îi plăcea. Iar de cunoscut ce vrea să facă în viață… Tot ea spune:
>>am ales să fac Medicina aici era dorința mamei mai mult, dorința părinților, a ajuns să-mi placă sincer. Adică cel puțin până acum mi-a plăcut
Eu, personal, mă bucur pentru realizările ei, sper să aibă o carieră care s-o împlinească și să nu regrete niciodată că a urmat astfel de cursuri. Dar mi se pare inuman să împingi un copil încă de la vârste fragede spre sacrificii ”pentru că poate/îi place” sau pentru că școala vrea niște rezultate cu care să se laude. Nu e nicio tragedie dacă nu ia medalie sau premiu la olimpiadă. E o tragedie să trăiască pentru alții, care-și proiectează propriile visuri și neîmpliniri asupra lor, pentru să sunt într-o poziție de autoritate și îi pot influența.
Imi este limpede ca dvs vorbiti despre bla-bla-bla si nu integeti nimic din aceasta problema si foarte putin din problemele adevarate ale educatiei. Din circa 300-400 de olimpici pe care i-am cunoscut doar vreo 40 nu au urmat cariera universitara sau in cercetare, dar si unii dintre acestia au avut o dezvoltare profesionala excelenta in alte domenii. Aproape toti dintre olimpicii cunoscuti de mine sunt specialisti de top la nivel european sau mondial, chiar daca unii dintre ei lucreaza in Romania. Eu stiu despre ce vorbesc, dvs despre ce vorbiti? Nu cred ca olimpicii sunt atat de ingusti profesional cum ii vedeti dvs; majoritatea au o cultura vasta chiar si in domenii mult diferite de domeniul lor principal de activitate. Repet, nu de olimpici trebuie sa va ocupati dvs. Daca vreti sa faceti ceva util, incercati sa ridicati nivelul elevilor din scolile obisnuite ca sa reducem numarul analfabetilor functionali, rebuturi grave ale educatiei …
O solutie pentru situatia superpolarizata din invatamant, cu 5% dintre elevi performand exceptional ( cuvant care provine de la “EXCEPTIE”!) si restul zbatandu-se in incoerenta si autosuficienta sistemului “de stat”, mi se pare organizarea oricaror concursuri de tip olimpiada la nivelul Palatelor Copiilor, CCd-urilor poate, SSMR urilor etc.
In acest fel, eliberat de presiunea excelentei, care a devenit inclusiv criteriu de salarizare🙄, sistemul va putea sa se concentreze, cum e si firesc, pe marea masa a elevilor, inclusiv a celor multi catalogati drept analfabeti functional. La urma urmelor, acesta este obiectivul fundamental al invatamantului general si obligatoriu de stat de oriunde. Prin definitie!
De-a lungul timpului au mai fost relevari despre acest liceu. Ele au fost rapid mascate de interventii in favoarea excelentei si a performantei in sine, de catre diversi factori interesati.
Articolul de fata prezinta situatia fara echivoc.
Acum nu mai este loc de eschiva.
In acest liceu se studiaza predilect materia la care elevul respectiv urmeaza sa faca performanta in detrimentul altor materii.
Practic acel elev devine specialist inca din frageda tinerete!
E foarte bine pentru el si pentru tara care il va gazdui cand va fi adult.
Nu sunt de acord cu cei care se lamenteaza despre conditiile de acolo. Nimeni nu este tinut in lanturi acolo. Mai mult, trebuie chiar sa platesti ca sa sa te tina si nu putin.
Ce este insa grav in povestea acestui liceu este cu totul altceva si nimeni nu spune direct si fara echivoc despre acest lucru.
Acest liceu ucide orice urma de competitie reala.
Cei care se arata vrednici si castiga un consurs sunt imediati ofertati sau merg chiar ei sa se ofere liceului.
Intra astfel intr-o masinarie care ii antreneaza si ii duce pe unii catre marea performanta.
Dar ceilalti? Cu ei cum ramane?
Cum mai putem selecta valorile reale si abundente din restul scolilor si liceelor?
Sunt multi altii la fel de inteligenti si de capabili, dar nu au sansa de a fi antrenati in mod special. Ei trebuie sa invete si la biologie si la chimie si la istorie…
Unii sunt chiar amenintati cu corigenta la aceste materii cand incearca sa se concentreze pe o materie inainte de olimpiade sau concursuri.
Este corect sa se invete la toate materiile si sa se insiste la una sau doua unde se poate face performanta, dar segregarea a ajuns atat de puternica incat elevii din liceele normale sunt pur si simplu discriminati.
La concursurile scolare ICHB vine cu autobuzul si din pacate oamenii lor vin de multe ori si prin spatele usilor!
De cele mai multe ori au conexiuni in comisia care propune subiecte ori le corecteaza.
Au performanta? Da, fara indoiala.
Sunt utile aceste performante tarii?
Nu! Si o spun cu toata convingerea si pot aduce pagini intregi de argumente.
Aceste medalii nu au nicio valoare, daca sunt obtinute asa.
Romania a obtinut medalii si inainte de aparitia ICHB. La fel de multe. Se pot numara si prezenta rapoarte.
Ce au reusit sa faca cei de la ICHB a fost sa parjoleasca efectiv sistemul de invatamant de excelenta din Romania si sa faca un foc mare la ei in curte.
Nu asa se face.
Daca as fi in locul celor care pot influenta lucrurile in sistemul de invatamant de performanta din Romania m-as uita foarte atent la cei care ajung cumva in cercul de sus al performantei si nu sunt elevi ai ICHB.
Ei sunt valori incontestabile.
Sa poti sa le faci fata la matematica unor elevi care toata ziua fac doar materia aceea si care nu stiu nici macar cum arata profesorul lor de istorie in conditiile in care tu elev la un liceu de stat trebuie sa mergi la toate orele si sa inveti toate materiile este ceva foarte tare!
De acei oameni are nevoie o tara! De oameni cu deschidere si capacitate de intelegere globala. Ei pot schimba ceva in tara aceasta daca vor ramane cumva in ea.
da,da,ea nu a vrut în străinătate …a fost admisă și a plecat forțat!
ce urat sa dai cu noroi in liceul care te a propulsat unde ești acum!!!!
@Edupedu.ro :
Pe bune ?!? Nu vi se pare ca totusi ati avut un ton, un discurs cam acuzator la adresa acestui liceu ?
Performanta de top se face cu sacrificii si cu foarte multa munca si cu si mai multa pasiune!
Aproape ca ati pus la zid conducerea acestui liceu !
De ce nu chemati la raport conducerea liceelor/scolilor cu elevi submediocri ? Luati interviu si unui astfel de elev defavorizat/submediocru si s-ar putea sa aflati lucruri utile pt remedierea dezastrului de masa din invatamant pt ca, se vede treaba, metoda de obtinere a performantei de top va cam pute si aveti tonul parintilor care vor mai multe zile libere, mai putine spre deloc teme, care dicteaza dascalului ce si cum sa faca la clasa, stiti, parintii aia f multi si f vocali, dar si “mai” analfabeti functional decat loazele lor….
Sistemele sănătoase de educație separă partea medie de cea vocațională. Ce se întâmplă cu elevii care nu pot ține pasul cu extra-programa? Se predă diferențiat? Evident că nu. Programa școlii românești e o aiureală totală. În mod normal, ar trebui să existe două programe, una pentru mediu, alta pentru avansat. La orice materie, nu doar la chimie.
cam nasol sa dea cu noroi acum in liceul care a făcut o olimpică….putea renunța și să se ducă în alta parte…intr un loc mai puțin “toxic”…deci,ușor cu pianu pe scări, lăsați ne!!
Este foarte bine ca exista si scoli (licee) pentru elevii exceptionali. Acestia nu s-ar pregati la capacitatea lor intr-o scoala cu programa normala. Elevii foarte dotati se plictisesc la ore daca nivelul este coborat sau sunt atrasi in activitati neinteresante de catre unii colegi mai putin dotati. Este bine ca fiecare elev sa doreasca sa-si atinga capacitatea maxima. Nu este cazul sa criticam liceele cu programe pentru elevii exceptionali. Faptul ca elevii vor sa studieze in strainatate nu este condamnabil. Guvernele Romaniei ar trebui sa ia masuri ca macar o parte dintre acestia sa se intoarca in universitatile romanesti bune sau in institutele de cercetare de top.
Da, da. Vezi să nu. Școala nu are scopul de a pregăti un specialist într-un singur domeniu. Școala trebuie să pregătească elevul pentru viață. E nevoie de cultură generală minimală (iar un elev excepțional, care, presupunem, va merge departe în viață, are nevoie de mai mult de atât), și de soft skills – cum să interacționeze cu oamenii, cum să-și gestioneze emoțiile, cum să își creeze și mențină un cerc de prieteni. Există mai mult în viață decât premiul la olimpiadă.
Hai să ducem discuția la un nivel puțin exagerat: spunem că olimpicul (la chimie sau biologie) intră la facultatea de medicină, eventual ajunge doctor. CUM interacționează cu pacienții? E doxă de carte, știe tot despre medicină în domeniul său, dar habar n-are cum să relaționeze cu pacienții, era ocupat să învețe pentru olimpiadă când trebuia să învețe să devină tânăr adult, apoi adult cu o profesie ce necesită interacțiune cu oamenii.
Oamenii sunt oameni, nu roboței care să câștige medalii. Dar sigur, dacă interesul poate fesul, ne putem preface că e foaaaarte important să câștige medalii. Că doar viața lor se rezumă la medalia aia.
Habar nu aveti despre ce vorbiti. Aici nu-i vorba numai de premiile la olimpiada, ci de pregatirea unei cariere de exceptie pentru tineri foarte dotati intr-un domeniu. Asa cum scrieti dvs rezulta ca orice tanar exceptional este un autist ceea ce nu este deloc adevarat (am cunoscut mii de tineri foarte dotati in matematica si doar vreo 3-4 care erau autisti!). In plus, exista (chiar si pentru un medic) si posibilitatea de a face cercetare de top mondial in domeniu; iata o cariera ce poate fi urmata de acesti elevi (studenti) de top. Munca acestora (lucrarile lor) dau progres in societate nu activitatea de rutina pe care o pot face 80% dintre studenti. Oricum, mi se pare caraghios sa criticati ceva de exceptie; mai bine va uitati la mizeria din societate data de existenta a circa 50% de analfabeti functional, unii dintre ei ocupand pozitii de varf in conducerea unor institutii!
Habar n-ai dumneata despre ce vorbești. Oamenii sunt complecși, nu sunt simpli studenți de vârf într-un domeniu restrâns. Au nevoie de companie, de un cerc de prieteni și cunoștințe cu care să relaționeze, au nevoie să aibă abilități sociale (chiar foarte mult, la nivel academic – dacă vor să atragă fonduri pentru domeniul de cercetare în care excelează, nu e suficient să fie cei mai buni dintre cei buni, ci și să convingă oamenii cu bani să le sponsorizeze proiectele).
Nu e contestat faptul că liceul respectiv are olimpici (cu care se și laudă). Ci că acești olimpici au parte de o educație ciuntită, în favoarea premiilor și locurilor bune la diverse concursuri naționale și internaționale. După ce termină liceul, eventual facultatea, nu mai există olimpiadă care să țină loc de toate celelalte. Ei trebuie să devină adulți perfect funcționali în societate, nu mai pot rămâne fabrică de diplome pentru liceu. Faptul că sunt dotați și lucrează enorm de mult nu ține loc de dezvoltare firească, emoțională sau academică. Doar pentru că sunt dotați nu înseamnă că se pot integra bine în societate după ce ajung să profeseze într-un domeniu.
Despre câți din foștii olimpici ai României cunoașteți cu ce se ocupă în prezent, iar dacă au rămas în mediul academic, câți dintre ei profesează la nivel înalt? Sau imediat ce s-a terminat cu vizibilitatea dată de rezultatele la olimpiade, nu ne mai pasă ce se întâmplă cu ei și dacă au confirmat valoarea undeva, de-a lungul timpului, ori s-au pierdut pe drum?
👍👍👍
dna Mari,
Pierdeti din vedere esentialul.
Performanta nu e laindemana oricui si cere sacrificii!
O balerina, un patinator si majoritatea sportivilor trebuie sa inceapa formarea si antrenamentul inaintea varstei de 5 ani (uneori odata cu primii pasi) pt ca altfel organismul nu se dezvolta pt sportul/arta respectiva si se antreneaza multe ore zilnic, inclusiv in weekend.
La fel e si pt stiinte – cei cu inclinatie si talent trebuie sa aloce mult timp si, daca au cu adevarat chemare/vocatie, de obicei nu le displace, ci se simt “ca pestele in apa” in domeniul respectiv.
Este foarte bine ca exista si astfel de licee, e nevoie de centre de performanta.
Copiii care nu vor …isi pot face propriile alegeri. E pacat sa se critice ceva ce merge bine.
Punctual, acolo unde exista chestiuni “neortodoxe” se pot lamuri lucrurile; dar nu trebuie sa se critice si sa se arunce cu noroi intr-o scoala/liceu/institutie care aduce performanta si rezultate de exceptie.
Ceea ce spuneti despre cultura generala e doar parerea dv personala.
De obicei astfel de elevi, cu participari si uneori premii la concursuri de elita nu-s deloc nici obtuzi, nici inculti.
Nu exista fapta buna care sa ramana nepedepsita in Romanica!
O tanara vorbeste in context de un mediu competitional – care a incurajat-o sa devina mai buna si a sustinut-o ( atat material,cat si mental )si in care nu s-a simtit intotdeauna confortabil si un ‘bun ascultator” de radio a’ inteles’ ca se poate construi o ancheta jurnalistica…
Mergeti in o suta de scoli de stat “normale” si veti auzi acuze cu adevarat grave despre medii toxice care NU au legatura cu performantele scolare ….
Dar despre acestea ar trebui sa adresam intrrebari incomode d-nei Ministre si nu vrem sa ai aiba zile proaste.
Dezamagitor!
exista o presiune eribila acolo. nu faci performanta ,, pierzi bursa , cine nu SI permite sa plateasca pleaca acasa.
cei pe chimie fac NUMAI chimie , cei pe informatica fac NUMAI informatica , la fel fizica , matematica.
am vazut transcrisul unei discuții la o ora de pegatite suplimentara li se predase„arbori „ la clasele 6..7 , asta fiind materie de anul 3 liceu intensiv info , sau anul 4 , informatica simplu.
ce besteala primeau copiii aceia , ce jigniri si cum se vorbea cu cei care nu reusisera sa faca anumite probleme , nu veti sa stiti.
performanta la acest tip,de liceu se face astfel . incepand cu clasele mici și se predau cu avans de minim 3..4 ani notiunile , apoi se lucreaza masiv . pegatiri in scoala si particular , cu studenti de top si studentide la FMI și UPB. daa nu s ar lucra asa nici nu s ar putea califica l BOI , IOI , MOI SI alte alea.
miza este mai mult pe plecat inafara la uniersiti de top . ( gen Oxford) SI da este o filiera de furat creiere , SI evident profesorii ii incurajeaza sa plece.
faza dura : la un moment dat , echipa de la Oxford la world finals ICPC ( ptr cunoscători) era formata din 3 romani , si antrenori erau alti doi romani 😇
da , dragilor , aceste ceiere lucreaza mai tarziu pentru guvernele altor state…
Foarte putini Raman in tara sa faca facultatea in tara SI antreneze echipa Romaniei de informatica de exemplu..
deci asa se face performanta , cu teascul , pic cu pic
Presiunea despre care vorbiți există, evident. E vorba despre un liceu privat, plătești. Dacă nu ai bani, o simți ca pe o presiune, tu, copilul. Doar că atunci când mergi acolo semnezi un contract, știi ce te așteaptă. Dar, dacă la un moment dat nu mai vrei să lucrezi la nivel de performanță, te poți muta la un liceu obișnuit, nu te ține nimeni cu forța.
Olimpicii nu fac exclusiv materia respectivă, exagerați. Că nu au presiune la celelalte materii, da, e adevărat. Nici la liceele de stat nu îi omoară pe olimpici la toate materiile.
Și da, se lucrează mult peste materia din programă. E normal. Dacă ești în clasa a IX-a și te califici în lotul internațional, vei concura cu cei de clasa a XII-a, la seniori, pe aceleași subiecte. Așa e în toată lumea.
Nu am auzit despre jigniri și beșteleală acolo, mi se pare de necrezut. Vă dați seama că vorbesc din perspectiva unui părinte de fost elev la ICHB. E la facultate în țară, à propos. Nu au existat presiuni să plece, dar a existat consiliere și orientare în carieră cu adevărat.
Nu înțeleg criticile aduse ICHB. E o instituție privată, cu propriile reguli, reguli de bun simț, mergi acolo de bună voie, pleci când vrei. Nu fură creierele ci le dezvoltă. Cu sau fără ICHB unii dintre elevii excepționali ar pleca. Pleacă și olimpicii din școlile de stat, pleacă și cei care nu sunt olimpici. Asta nu e o problemă. Devine o problemă dacă nu se mai întorc niciodată. Dar asta nu mai e vina ICHB.
Ha, ha, ha! Ce rai sunt astia, ne fura creierele…Pai, daca la noi politicienii si cei din posturi inalte sunt analfabeti functional si nu faca nimic bun pentru tara, economie si educatie cum vreti ca cei super dotati sa fie sub conducerea unor incompetenti? Nu-i pacat sa se rateze creiere cu adevarat exceptionale luptand cu mafia analfabeta din conducere, fara sorti de izbanda? De ce nu-i atacati pe politicieni, pe guvernanti ca nu sprijina deloc scoala si educatia? Problemele noastre sunt analfabetii functional si mafia politica corupta, nu creierele exceptionale care parasesc tara! Daca politicenii ar avea o minima cultura si o minima educatie ar lua masuri ca, cel putin, unele dintre aceste creiere sa se intoarca in tara pe posturi de conducere mari sau ca sefi de catedre si institutii de cercetare importante din tara, iar ei, politicienii sa faca ce ii sfatuiesc aceste creiere destepte! Sau vorbeste invidia la dvs? Ca la comentariul de mai sus semnat Duca…
n am invidie , omule . am habar cum sta treaba pe domeniul informatica din interior văzut .. daca pricepi mătăluță.
p.s. tocmai ce au plecat niste “creiere” de la noi sa lucreze pentru guvernul rus , îi bun ??!!! înțelegi cum sta treaba?
Fata asta a făcut chimie pe pâine la liceul respectiv și nimic altceva. Evident că e o persoană inteligentă, dar nu a avut parte de o educație completă (au ”specializat-o” într-un singur domeniu, și aia a fost.) Nu mai vorbesc de educația emoțională – toți prietenii ei din liceu sunt din cercul celor merg la olimpiadă, și atât. Probabil că, din cauza competitivității nici nu sunt de fapt prieteni foarte buni, mai mult circumstanțiali.
Deci fata a făcut ”ce i-a plăcut, pentru că i-a plăcut”, cum spune reprezentantul liceului, de parcă la 14-15 ani știa că vrea să stea 4 ani numai în laboratorul de chimie, luptându-se pentru un loc la olimpiadă cu colegii ei. Prestigiul liceului e bazat pe faptul că știe lumea că au olimpici la mate și fizică (probabil crescuți în aceleași condiții ca d-ra Dima), doar pentru că LE PLACE disciplina respectivă.
Dacă NU făceau față… se găseau motive de transfer, de retragere, de ceva… cât să nu se strice blazonul liceului.
>>La noi la școală este o atmosfera foarte placuta și cum am mai precizat, spiritul competitiv este de a-i motiva pe elevi, dar pană la urma sunt o echipa – Echipa ICHB – care devine lider absolut în clasamentul numărului de diplome și medalii.
Ăla e interesul de bază – clasamentul și numărul și nivelul premiilor obținute de elevi. Ce fel de elevi, care-s problemele lor, dacă suferă sau nu în urma exploatării intelectuale, ce și-ar dori ei de fapt să facă cu viața lor… astea-s pe planul 3-4, încolo, că doar nu-i așa… le place și lor, nu? Iar numărul de absolvenți trimiși în facultăți străine e interesul numărul 2.
După ce citești astfel de povești, ajungi să te minunezi că mai sunt elevi capabili de performanță înaltă – sportivă sau pe anumite discipline – care aleg să rămână în țară (d-ra Dima zice că n-au acceptat-o în străinătate, probabil nu fără ca dânsa sau familia să plătească pentru ”privilegiul” de a studia acolo, în dulcele stil american). Unul ca David Popovici, de exemplu, cu capul pe umeri, care înțelege că premiile sunt temporare și viața e lungă.
Mi se pare caraghios ca un copil foarte talentat sa tina seama de altii in alegerile sale si nu de pasiunea lui! Nimeni nu poate spune ce este mai bine pentru un copil exceptional de 14 ani decat el insusi. In plus, cred ca acel copil are un IQ mult mai mare decat ar fi avut sfatuitorii sai asa ca nu vad de ce ar tine seama de parerile unora, care cunosc mai putin subiectul in cauza… Fiecare elev ar trebui sa-si urmareasca dezvoltarea sa profesionala si intelectuala; desigur, putini sunt in stare sa o faca, dar asta nu inseamna ca se poate compensa situatia cu parerile unora din afara cercului respectiv! Eu cred ca acei copii foarte talentati trebuie sprijiniti sa-si urmeze pasiunea lor si nu sa primeasca sfaturi de la neaveniti; doar un profesor de exceptie si in care elevul are incredere poate sa-i dea sfaturi si nu este sigur daca si in acest caz ele sunt bune…
Exagerați. Un COPIL de 14 ani habar nu are ce va însemna viața. Nu are nici experiența, nici abilitățile pentru a-și trasa o carieră pornind de la ce știe în acel moment. Până și d-ra din articol spune că medicina – pe care o urmează – era de fapt o dorință a mamei sale, care i s-a părut acceptabilă ca variantă de carieră.
Faceți confuzie între inteligență nativă și pregătire/efort. D-ra are și inteligență nativă și interes pentru domeniu DAR a muncit din răsputeri ca să ajungă și să rămână în vârf. Nu vine așa, de la natură.
Dar dacă are pasiune pentru un domeniu, nu înseamnă că trebuie să se limiteze strict la acel domeniu. A fost sprijinită doar pentru studiul chimiei, oare i-ar fi plăcut (și ar fi avut aplecarea necesară) pentru studiul informaticii, de exemplu, dacă i se oferea sprijinul necesar în direcția respectivă?! Mai ales că o carieră în IT i-ar fi adus mult mai multe venituri decât una în chimie, în România sau în alte țări. Al cui interes era să fie ajutată să găsească cel mai bun domeniu de pregătire pentru talentul său, în loc să fie direcționată strict încă din gimnaziu doar spre chimie?
Vă văd comentând contradictoriu la toate celelalte opinii care nu ridică în slăvi liceul, presupun că fie lucrați acolo, fie faceți parte din vreun grup pentru ”pregătire pentru excelență” care se ocupă cu pregătirea eventualilor elevi buni pentru olimpiadă. Poate greșesc. Chiar și așa, DACĂ ați fi într-una din cele două situații – ce părere aveți, e normal și acceptabil ca elevul capabil de performanță să treacă ca gâsca prin apă din toate disciplinele de trunchi comun, superficial, și să aprofundeze DOAR disciplina la care este concurent pentru o medalie/premiu? Cât de bine e asta PENTRU ELEV, pe termen lung? Că pentru școală și profesorul pregătitor sigur e de bine să aibă elevi cu rezultate la olimpiadă.