Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, referitor la notele elevilor de la simularea Evaluării Naționale 2026, că „o parte din aceste rezultate se explică printr-o pregătire, sigur, mai slabă”. Acesta a adus în discuție reforma curriculară pentru elevii care intră în toamnă în clasa a IX-a și a vorbit despre „noțiuni mai atractive”. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.
- Aproape o treime dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reușit să obțină nota 5 la simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Educației.
- Pragul de 5 este unul artificial, folosit doar pentru a avea un reper despre rezultate, el nefiind, ca la Bacalaureat, unul cu miză.
- Simularea Evaluării Naționale (EN VIII) 2026 s-a desfășurat în perioada 16-18 martie și nu s-a ținut în 104 școli, după cum a anunțat Ministerul Educației și Cercetării.
Ministrul transferă pe profesorii de liceu responsabilitatea pregătirii mai bune: „Împreună cu profesorii, prin reforma curriculară pe care o dezvoltăm în acest moment, da, să încercăm să facem aceste noțiuni mai atractive pentru elevi”.
„Rezultatele oferă o imagine de moment și oferă posibilitatea fiecărui elev și a profesorului din clasă să vadă împreună ce au de îmbunătățit. O parte din aceste rezultate se explică printr-o pregătire, sigur, mai slabă, datorată unei motivații mai scăzute de a studia. Avem și în trecut, în testele PISA, statistici care ne arată că, în România, motivația elevilor pentru studiul științei era cea mai redusă dintre toate țările analizate. Deci, aici avem de lucru.
2 – avem de lucru în a aduce elevii mai mult în laboratoare și a prezenta conceptele teoretice prin aplicații practice, tocmai pentru a consolida aceste concepte teoretice.
3 – împreună cu profesorii, prin reforma curriculară pe care o dezvoltăm în acest moment, da, să încercăm să facem aceste noțiuni mai atractive pentru elevi”, a spus ministrul Educației.
Elevii care intră la toamnă în clasa a IX-a a vor fi primii care vor învăța pe noile planuri-cadru la liceu.
Luni, 30 martie, notele de la simularea Evaluării Naționale 2026 au fost comunicate elevilor de clasa a VIII-a.
Precizări ale Ministerului Educației:
- „Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea evaluării naționale se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.
- Profesorii care predau disciplinele la care s-au susținut probele simulării (limba română, matematică, respectiv limba maternă) au acces la lucrările elevilor din clasele la care predau, precum și la borderourile de evaluare corespunzătoare, pentru a le discuta cu aceștia.
- În contextul utilizării platformei de evaluare digitalizată, Ministerul Educației și Cercetării dispune de date relevante pentru o imagine de ansamblu asupra gradului de reușită la fiecare dintre itemii administrați. În acest sens, în perioada următoare va fi făcută publică o analiză cantitativă din care rezultă gradul de reușită pe fiecare item, la nivel național, pentru limba și literatura română și matematică.
- Astfel de analize vor fi realizate atât la nivel de unitate de învățământ, cât și la nivelul inspectoratelor școlare, pentru stabilirea măsurilor adecvate optimizării rezultatelor elevilor, în perspectiva examenului național”.
Citește și:
Rezultate simulare Evaluare Națională 2026: București, Cluj și Iași, pe primele locuri cu cele mai multe note de 9 și 10 la matematică / La polul opus se află județele: Ialomița, Călărași și Covasna cu note între 2 și 3
Rezultate simulare Evaluarea Națională 2026: aproape o treime dintre elevi au luat sub 5 la Română și Matematică
Costin Ionescu
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
7 comments
🤣🤣🤣🤣Da mereu profesorii sunt de vină pentru ca elevii nu sunt interesați de școală și nu învață.Corect!!!
Școala „de fațadă”:
Învățământul primar a devenit un concurs de lipit fluturi pentru salariul doamnei!
E timpul să dăm cortina la o parte și să vedem ce se întâmplă cu adevărat în clasele copiilor noștri.
Vânătoarea de „Gradație de Merit” a ucis alfabetizarea!
Învățătoarele nu mai urmăresc programa, ci „grila de punctaj”. Un concurs de costume din saci de gunoi aduce puncte la salariu; faptul că un copil nu știe să lege două propoziții corect, NU aduce nimic. Se muncește pentru dosar, nu pentru elev!
Concursuri inutile și „proiecte-fantomă”.
De ce desenează și lipesc fluturi non-stop?
Totul e „județean”, totul e „național”, dar în realitate e doar maculatură pentru mărirea de salariu a cadrului didactic.
Taberele sunt „afaceri” cu punctaj. Credeați că tabăra e pentru relaxarea copilului? Greșit! E încă o bifă obligatorie în dosarul de gradație. Părinții plătesc, învățătoarea încasează puncte.
Ne lăsăm furați de peisaj cu serbări pompoase și diplome colorate luate la concursuri unde „toată lumea câștigă”. În realitate, copiii nu mai învață nimic util, pentru că nimeni nu-i mai pune să muncească. Munca la clasă a fost înlocuită de „PR-ul” didactic.
Până nu desființăm sistemul ăsta de premiere bazat pe maculatură și nu punem presiune pe performanța reală la clasă, scoatem pe bandă rulantă generații de analfabeți cu diplome de „pictori de carton”.
Fără un filtru de vocație și competență reală, catedra de la primar (cea mai importantă etapă din viața unui elev) ajunge să fie ocupată de oameni care urmăresc doar grila de salarizare, nu evoluția copilului.
Suveica Punctajelor”: un circuit închis în care toată lumea primește diplome, dar copilul rămâne cu lipiciul pe degete și golul în cap. E o industrie a hârțogăriei unde învățătoarea e „furnizor de poze”, iar inspectorul e „aprobator de dosare”.
Analfabetismul funcțional e „ascuns” sub diplome. Copilul nu știe să citească un text la prima vedere? Nu-i nimic! Are 10 diplome de la „Concursul Național de Reciclat Capace”, semnate de Inspectorat. Părinții sunt orbiți cu hârtii colorate, în timp ce creierul copiilor e lăsat în paragină.
Inspectorul – „Nașul” de Proiect: Inspectorul nu e acolo să verifice dacă învățătoarea predă bine gramatica sau matematica. El are nevoie de propriul punctaj pentru gradația de merit. Cum și-l ia? Inventează un proiect „județean” și pune învățătoarele să-l execute. Unde e elevul? Elevul e doar un furnizor de materiale pentru dosar. În timp ce ei își pasează ștampile și puncte de la unul la altul, programa școlară e în paragină.
Într-un sistem unde 25% din salariu depinde de câte diplome aduni din proiecte cu sclipici și ștampile de la inspectori, mai are cineva, vreun interes real, ca acel copil din banca a doua să iasă din școală știind cu adevărat carte?
Poate sa-i duca unde vrea, caci rezultatele vor fi aceleasi.
Si-a dat si omu’ cu parerea. Nu a spus prostii, dar nici nu a spus ceva extraordinar. Omu’ pare limitat. Nu poate intelege complexitatea sau nici nu s-a obosit sa o inteleaga. Pentru probleme complexe nu exista solutii simple, gen reforma curriculara. Nu stiu daca se mai poate repara ceva. E nevoie de un reset complet incepand cu politicienii incompetenti.
Notele slabe sunt rezultatul unui ecosistem educational tulburat grav, cu probleme vechi si cu probleme noi aduse de diversi ministri PNL, de la taietoarea de hartii pana la dublul academician si acest nimeni. Unul mai arogant ca altul si mai incompetent.
Matematica ramane disciplina cu cele mai mari probleme, an de an de an. Procentul mare de note mici confirma dificultati sistemice (nu stiu daca intelegi Dimiane?!): lacune din clasele mici, anxietate fata de matematica, inegalitati crase rural – urban.
Care laboratoare, alea transformate în săli de curs sau dotate ultima dată in 1900 toamna???
Ăsta habar n-are despre ce vorbește.
Cunoștințele elevilor (evidentiate de rezultatele la simulări si examene oficiale) sunt tot mai proaste de la an la an, cred ca este evident si intelege toată lumea acest lucru:
– problema este mai iluștrii noștri conducători din MEC tocmai au decis anul trecut sa mareasca numărul elevilor din clase, in loc sa il scadă pentru a se lucra cu grupe mai mici de elevi si pt a crește eficiența actului educational la clase;
– o alta problemă clara este sistemul de notare actual care nu il responsabilielzeaza deloc pe profesor – la clasa punem 9 si 10 la toti elevii, iar la testările oficiale (corectate obiectiv) elevii iau note sub 5. O fi normal? Sau profesorul ar trebui sa răspundă printr-un sistem de bonus / penalizări daca sunt ori nu sunt diferențe semnificative?
Ce legătură are una cu alta? Se dă vreo probă practică la Evaluarea Națională? Se fac experimente sau se testează și altceva în afară de teorie și de capacitatea elevilor de a toci?