Modificarea pragului de calificare la olimpiadele naționale va îngreuna accesul elevilor buni, atrage atenția fostul olimpic internațional român Tamio Vesa Nakajima, doctorand la Oxford: M-am calificat în clasa a IX-a cu până în 20% din punctajul total. Dacă pragul ar fi fost 60% nu mă calificam și nu cred că mai aveam o motivație să studiez pentru olimpiadă și să fac acum cercetare

Tamio Vesa Nakajima, fost olimpic internațional la informatică, medaliat cu aur în 2017, atrage atenția asupra modificărilor propuse de ministerul Educației privind creșterea pragului de calificare la olimpiadele naționale până la 60%: „Nu face decât să îngreuneze accesul la olimpiade”, spune fostul olimpic internațional, în prezent doctorand la Oxford University. El explică într-o postare pe Facebook că în cazul său, la vremea când s-a calificat la o olimpiadă națională, ar fi atins pragul de 20% din punctajul maxim. „Dacă nu mă calificam, nu cred ca aveam nicio motivație să studiez ulterior mai aprofundat pentru olimpiadă”.

• Amintim, potrivit proiectului de regulament privind organizarea olimpiadelor, pus în dezbatere publică recent, Ministerul propune ridicarea pragului minim de calificare la etapa națională de la 40% la 60% din punctajul maxim
• Patru elevi olimpici din Buzău i-au cerut ministrului David să nu reducă numărul de participanți la olimpiadele naționale: „După ce ne-ați luat bursele, se pare că doriți să ne luați și motivația și încrederea că munca noastră mai contează”

Tamio Vesa Nakajima, fost olimpic internațional la informatică, în prezent doctorand la Oxfrd University, atrage atenția că dacă Ministerul va crește pragul până la care se pot califica elevii la etapele naționale, va îngreuna accesul elevilor buni. El s-a dat drept exemplu și a subliniat că nu ar fi avut șanse să se califice în condițiile propuse acum de Minister. (n. red adică creșterea pragului de la 40% la sută din punctajul maxim pentru calificare la națională)

„Aș vrea să mă leg foarte punctual de ideea de a impune un prag de 60% din punctaj la județeana pentru calificarea la etapa naționala, în Art 20 (12).

Eu m-am calificat în clasa a IX-a la olimpiada națională de informatică cu, dacă țin minte, vreo 30-40 de puncte din 200, adică până în 20% din punctajul total. Dacă nu mă calificam, atunci nu cred că aveam nicio moțivatie să studiez ulterior mai aprofundat pentru olimpiadă, și atunci evident nu câștigam medalie de aur la internatională, nu mergeam mai departe pe cercetare în domeniu, s.a.m.d. Cred, nevrând să imi supra-estimez importanța, că am reusit să aduc o contribuție bună în domeniu, inclusiv pentru performanța noastră ca țară la olimpiade. Lucrul asta nu era posibil cu această propunere de regulament.

Scopul olimpiadei naționale de informatică este să întrunești oameni pasionați în informatică din toată țara. De ce sa faci asta, și să nu faci un concurs doar pentru cei de la liceele cu istorie în domeniu, pentru cei de la centrele de performanță, etc.? Scopul este să crești nivelul de interes pentru informatică în rândul elevilor în toată țara. În momentul acesta, prima persoană pe județ se califică (cât timp trece de pragul de 40%, nici cu acela nu sunt de acord), apoi se califică oameni în ordinea descrescătoare a clasamentului național, până la limita de 90 de locuri. Cred că sistemul acesta (inclusiv fără pragul de 40%, dar acela e un prag relativ mai inofensiv) dă un echilibru foarte bun: crește interesul în rândul elevilor, dar și îți dă ocazia să mergi la națională aproape sigur dacă ești de nivel încât să iei probabil medalie. Creșterea pragului (și nu scăderea lui, lucru pe care l-aș prefera) nu face decât să îngreuneze accesul la olimpiade pentru cei care nu sunt *deja* foarte interesați în ele”, scrie fostul olimpic internațional.

Despre Tamio Vesa Nakajima:

A obținut în 2017 medalie de aur la Olimpiada Internațională de Informatică din Teheran a fost student la Oxford University în Anglia şi a fost ales preşedintele Societăţii românilor din Universitatea Oxford.

În prezent este doctorand la Trinity College, Oxford. Printre premiile obținute până acum:

• Premiul Microsoft for best Computer Science 2021 (Part C) (joint winner)

• Hoare Prize for best overall performance in Computer Science 2020 (Part A+B)

• Prize in Computer Science 2018 for the best performance in Computer Science papers (Prelims) Competitive programming

S-a născut pe 18 mai 1999 în Timişoara, Tamio spune cu mândrie că este român. Mama este Adriana Vesa este din Beiuș, iar tatăl este canadian, dar părinții săi erau japonezi.

Au locuit în New York până în clasa a II-a și s-au mutat înapoi în Beiuș „pentru programa școlară mai “consistentă” din România”, spunea într-un interviu acordat Agerpres în 2018.

A absolvit liceul Liceul Vocational Pedagogic Nicolae Bolcas Beius, din Bihor cu zece pe linie. Bacalaureatul l-a luat cu zece la matematică şi informatică.

Mama sa, Adriana Vesa este cea care i-a deschis pasiunea pentru matematică, mai întâi.

„Făceam cu el câte o oră de matematică în fiecare zi până pe la 14 ani. Am avut cu cine. Îi zbârnâia mintea. Trecerea spre informatică a fost în liceu. Probabil, l- am pisat eu foarte mult cu matematica, nu a ştiut cum să fugă de ea şi a aterizat în cea mai bună chestie posibilă în care putea să-şi folosească talentul. E greu să reuşeşti la nivelul acesta în informatică, dacă nu ai o bază foarte solidă de matematică”, consideră mama sa.

Ea a urmat trei facultăţi: patru ani la Politehnică, apoi Ştiinţe economice şi Arte, cu cursuri la Museum of Modern Art (MoMa) din New York. A finalizat Ştiinţele economice.

Educaţia lui Tamio a fost influenţată şi de bunicii beiuşeni, o pictoriţă apreciată de critica de specialitate, Stela Vesa şi profesorul inginer Aurel Vesa, un pasionat de istorie.

Tamio are o pasiune și pentru pian, a compus cântece. Tatăl său, Tateo Nakajima este muzician, a fost și dirijor – unul dintre cei mai buni specialişti în acustica marilor săli de spectacole din lume, mai scrie Agerpres.

Informații de context

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat luni, 20 octombrie, în consultare publică proiectul de ordin care aprobă noile norme pentru organizarea competițiilor școlare – olimpiade și concursuri – și regulamentul privind calendarele de proiecte extrașcolare.

Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației vrea să reducă numărul elevilor la olimpiadele naționale, prin modificări la regulamentul competițiilor școlare pentru a face economii la buget, potrivit surselor. [Detalii]

Aceasta nu ar fi prima măsură prin care Ministerul Educației îi afectează pe elevii de performanță. Anul școlar 2025-2026 a început fără burse de excelență, eliminate de ministrul Daniel David tot din motive bugetare. Acesta declara atunci că „din premiile obținute la olimpiadele internaționale, acești elevi își pot da singuri o bursă de merit”.

Decizia a fost luată în urma adoptării „Legii Bolojan”, prin care Guvernul a eliminat mai multe categorii de burse și a modificat modul de plată a activităților suplimentare ale profesorilor. Concret, un profesor cu grad I și peste 25 de ani vechime primește acum în jur de 115 lei pe lună pentru pregătirea elevilor de performanță – sumă mult redusă față de anii anteriori.

Astfel, în timp ce ministerul vorbește despre „onorarea olimpicilor” și „felicitarea profesorilor”, cadrul legal actual îi lasă pe profesori aproape voluntari, iar pe elevii de top fără burse de excelență.

Ministerul precizează totuși că sprijină în continuare participarea loturilor naționale la olimpiadele internaționale, acoperind costurile de deplasare, taxele de participare și diurnele. Evenimentul de premiere pentru olimpicii internaționali este programat pe 3 decembrie 2025.

Citește și:

SURSE Noi economii din educație: Ministerul Educației vrea să reducă numărul elevilor la olimpiadele naționale, prin modificări la regulamentul competițiilor școlare – mai puțini profesori însoțitori și corectori, pentru economii la buget

Patru elevi olimpici din Buzău îi cer ministrului David să nu reducă numărul de participanți la olimpiadele naționale: După ce ne-ați luat bursele, se pare că doriți să ne luați și motivația și încrederea că munca noastră mai contează

Regulamentul olimpiadelor și concursurilor școlare a fost rescris de Ministerul Educației după 13 ani: instituția propune prag de calificare la etapa națională cu 50% mai dificil / Subiectele vor fi publicate obligatoriu după probe, iar acestea pot fi și online, doar pe platforme aprobate de minister – proiect