Nimeni nu a depus efort să le explice și elevilor impactul modificărilor produse de propunerile de planuri-cadru, spune Theodor Nedelcu, reprezentant al Consiliului Elevilor din București: Noi ca elevi nu avem de unde să știm cu adevărat la ce folosesc toate materiile

„Nimeni nu a depus efort să le explice și elevilor impactul modificărilor planurilor cadru de la liceu, ci doar doar profesorilor”, spune Theodor Nedelcu, reprezentant al Consiliului Elevilor din Municipiul București (CEMB). El remarcă faptul că elevii au nevoie de sprijin „din partea cadrelor didactice, în special să ne aducă la cunoștință de ce este importantă o anumită materie, cum a fost cazul latinei și să ne arate necesitatea ei”, a mai spus prim-vicepreședintele Consiliului Elevilor din Municipiul București la Prima News, vineri, 28 februarie. El a prezentat și câteva dintre concluziile sondajului făcut la nivel de București privind proiectele de plan cadru. De remarcat că nu există o poziție oficială a Consilului Național al Elevilor privind planurile cadru.

• La nivel național, CNE a lansat o invitație elevilor de a-și spune opinia, abia pe 2 martie, pe rețelele sociale, la peste o lună de la lansarea în consultare publică a planurilor-cadru și cu 4 zile înaintea finalizării consultărilor publice
• Planurile-cadru pentru liceu sunt în dezbatere publică până în data de 6 martie

„Nimeni nu a depus efort să le explice și elevilor impactul modificărilor planurilor cadru de la liceu, ci doar doar profesorilor. Este o mare dezinformare în rândul elevilor privind planurilor-cadru”, atrage atenția Theodor Nedelcu, prim-vicepreședinte al Consilului Elevilor din București. El a făcut această declarație în contextul în care Consiliul Elevilor din Municipiul București a realizat un sondaj în care elevii sunt consultați în legătură cu propunerile de planuri cadru de la liceu puse în dezbatere publică pe 31 ianuarie și a descoperit răspunsurile și gradul de informare al elevilor.

„Deocamdată am centralizat răspunsurile de la o mie de elevi dar sperăm ca până pe 6 martie, când e ultima zi de depunere a propunerilor noastre legate de planurile-cadru, să avem 10.000 de elevi”, spune Theodor Nedelcu, prim-vicepreședinte al Consilului Elevilor din București.

El a justificat numărul redus de răspunsuri prin lipsa de interes a elevilor pe acest subiect, care spune reprezentantul Consilului Elevilor din București, ar veni tocmai din dezinformare, din faptul că elevilor nu li se explică și nu li se vorbește pe limba lor:

„Pe lângă răspunsurile care au fost cât de cât mulțumitoare și n-au fost în număr chiar atât de mare, exact datorită oarecum unei lipse de interes, ne declarăm un pic îngrijorați la anumite răspunsuri, pentru că este o dezinformare vizibilă în rândul elevilor și se vede faptul că elevul în sine nu știe la ce-i folosește o anumită materie sau utilitate a unor anumite subiecte. Și aici nu putem da vina pe el pentru că până la urmă n-a terminat învățământul ca să poată să judece cu adevărat materia, dar atât timp cât profesorul n-a reușit să-l motiveze că materia sa este într-adevăr utilă, este o problemă care pornește poate chiar din structurarea materiei sau de la cadru didactic și trebuie să ne uităm mai atent pe partea asta. Este oarecum un semnal de alarmă în rândul anumitor răspunsuri”, a spus Theodor Nedelcu. 

Câteva dintre concluziile sondajului prezentate de Theodor Nedelcu

• 90% dintre elevii din Buc nu au mai fost consultați cu privire la planurile cadru înafara acestui sondaj

• 40% dintre elevi elevi sunt familiarizați cu planurile cadru
• La profilul REAL, în privința eliminării Istoriei la clasa a XI-a, XII-a – păreri împărțite
• 65 % dintre elevii nu a fost de acord cu reducerea orelor de limba română la clasa XI-XII
• La profilul Uman – Eliminarea limbii latine din CS – 70 % sunt de acord
• 80% dintre elevii de la uman vor implementare unui test de echivalare a competențelor la materia limba engleză, astfel încât elevul să poată studia o altă limbă străină 

Redăm declarațiile integrale pe acest subiect ale reprezentantului Consilului Elevilor din Municipiul București

Theodor Nedelcu, prim-vicepreședinte CEMB: Am încercat în primul rând să separăm profilele între profilul real de cel uman și de școlile profesionale și am început cu întrebările de bază să vedem cât de familiarizați sunt elevii cu aceste schimbări și dacă au mai fost consultați de către altcineva sau poate de o instituție anume. Majoritatea răspunsurilor au fost de NU. Deci avem un procent de 90% dintre elevi care n-au fost consultați. 

Cât despre elevii care sunt familiarizați cu schimbările planurilor cadru, aici ne bucurăm să vedem un procent de 40% care cunosc aceste schimbări.  

Am început în primul rând cu profilul real și aici ne-am legat de eliminarea materiei istorie din trunchiul comun pentru clasele XI-a și a XII-a și răspunsurile au fost foarte împărțite. Surprinzător, recunosc că nu ne așteptam nici noi să fie așa, aproape o egalitate, pentru că sunt mulți elevi care își doresc să facă în continuare aceste materii și consideră că sunt necesare în trunchiul comun, dar am primit și răspunsuri de NU de la elevi care își doresc să se axeze pe materiile de profil de bacalaureat și așa mai departe. La fel ca la geografie, de altfel, sunt aproape aceleași răspunsuri și motivări. 

Am vorbit despre reducerea numărului orelor de limba și literatura română la profilul real, unde 65% aproximativ dintre elevi nu a fost de acord, adică aici deja e o diferență vizibilă. 

S-a mai vorbit și despre suplimentarea numărului orelor de matematică. Cred că ați văzut și dumneavoastră orarul acela de clasa a 12-a care includea 8 ore de matematică și am simțit nevoia să punem această întrebare și răspunsul a fost peste 70% de răspunsuri „nu”. Strict pe real. S-a făcut o centralizare la 1000 de răspunsuri.

La profil uman, am venit cu prima întrebare, și anume probabil una dintre cele mai mari controverse eliminarea materiei de limbaj latina din curriculum de specialitate. Am citit declarațiile domnului ministru cu privire la faptul că aceasta nu va fi eliminată, dar ne dorim totuși să aflăm și opinia din teren, chiar dacă dânsul a declarat asta. Surprinzător, mulți elevi sunt de acord cu eliminarea limbii la tine, curriculum de specialitate, și anume un procent de peste 70% dar aici, din păcate, a intervenit oarecum o dezinformare, pentru că elevii nici nu au conștientizat de fapt ce înseamnă această eliminare, dar din păcate nu putem și să informăm și să facem și acest raport.

Nicoleta Călugăreanu, jurnalist: Ce crezi că a dus la dezinformarea aceasta, cum a ajuns mesajul distorsionat la elevi ?

Theodor Nedelcu, prim-vice președinte CEMB: Mă bucur mult de întrebare. Sincer, mă gândesc la faptul că Ministerul Educației s-a axat pe aceste planuri cadru și pe această dezbatere publică strict la nivelul profesorilor și nimeni n-a depus niciun efort ca să le aducă la cunoștință și elevilor. Așa că, logic, un elev de rând, și eu m-aș gândi la confortul meu și este normal ca un procent mare să aleagă să fie un confort mai sporit la școală, să facă mai puține materii, când ei, de fapt, nu conștientizează pericolele care vin cu eliminarea acestor materii. Așa că anumite răspunsuri din acest formular ar trebui să tragă oarecum un semnal de alarmă în rândul reprezentanților ministerului, deoarece este o dezinformare foarte mare în rândul elevilor și exact și acesta este unul dintre scopurile raportului. 

Tot la profilul de uman am vorbit despre implementare unui test de echivalare a competențelor la materia limba engleză, astfel încât elevul să poată studia o altă limbă străină. Aici am declarat și prima oară când am fost invitat la emisiune exact că ne dorim acest examen de echivalare și am vrut să aflăm și opinia din teren, mai exactă. Răspunsul a fost de 80% răspunsuri DA, cum era și de așteptat, sincer, este într-adevăr un procent uriaș, pentru că sunt elevii care deja știu limba engleză. Acum, să vedem și cât de mult se poate pune în practică. Suntem conștienți de riscurile care vin cu faptul că trebuie adus un nou profesor de altă limbă străină, cu o altă normă. Dar s-ar putea încerca poate chiar un proiect pilot în anumite școli în București, în special. 

(…) În general, întrebările din sondaj într-adevăr închise: ești sau nu ești de acord, pentru că ne-am dorit să fie cât mai simplificat ca să poată fi completat rapid și să nu depună niciun elev un efort prea mare. Ne-am dorit într-adevăr să facem o consultare mai detaliată, dar aceasta nu e fezabilă decât un număr foarte redus de elevi care cu adevărat își doresc să se implice și trebuie și să cunoască cât mai bine schimbările din planurile-cadru. Dar atât timp cât ce postat pe Ministerul Educației are un limbaj doar pe înțelesul adulților, este greu pentru toți elevii să înțeleagă cu adevărat de f fapt mai concret, care sunt schimbările și să motiveze de fapt ce își doresc și ce și nu-și doresc. 

Nicoleta Călugăreanu: Cum ai simți tu nevoia să apară un mesaj pentru tine și colegii tăi despre planurile cadru?

Theodor Nedelcu, prim-vice președinte CEMB: Foarte bine punctat, pentru că, de fapt, nevoia mea și a colegilor mei pornește în primul rând, în. avea o relație bună cu profesorul, cu părintele. Pentru că nu e vorba strict de conținutul pe care îl afișează Ministerul Educației privind schimbările planurilor-cadru, ci este vorba și de a colabora cu profesorul de la clasă, de a înțelege necesitatea materiei sale și așa mai departe. Dacă ne dorim cu adevărat să luăm parte din aceste schimbări, trebuie și să ne documentăm noi singuri, dar avem nevoie de sprijin din partea cadrelor didactice, în special să ne aducă la cunoștință: uitați de ce materia, spre exemplu limba latină, care a fost o controversă mare, uitați de ce este importantă și să explice, să le arate elevilor necesitatea sa. Pentru că elevul degeaba citește, de fapt, la ce îi folosesc anumite lucruri. Noi ca elevi, nu avem de unde să știm cu adevărat la ce folosesc toate materiile, cât timp încă nu am trăit nevoia de a ne folosi de ele. 

(…)Trebuie ca această schimbare oarecum să vină de la cadrele didactice. Ar trebui subliniat exact această necesitate de îndrumare a elevului de către cadrele didactice. Și ați avea nevoie. 

Nicoleta Călugăreanu: Se discută în grupurile voastre că vor fi schimbări la liceu? Cum arată dialogul vostru pe coridor, ]n grupurile pe care le aveți în rețelele de socializare? 

Theodor Nedelcu, prim-vice președinte CEMB: Cât mai direct și cât mai informal, ca să răspund pe scurt, asta e cel mai important. Trebuie să nu ne lungim prea mult, să nu stăm să împachetăm cuvintele. Pe elev îl interesează când vine vorba de planurile-cadru, strict ce se schimbă, de ce se schimbă și suplimentar, poate de la profesor, de ce nu ar trebui să se schimbe, sau ar trebui să se schimbe în alt fel, ca elevul să înțeleagă toate părțile și să vadă și partea profesorului, și partea sa ca elev și motivarea pe care o dă ministerul în necesitatea schimbării și să ajungă oarecum la un numitor comun între acestea. 

Nicoleta Călugăreanu: Pentru că în lipsa acestor argumente, voi vă luați informațiile unii de la alții, nu sau din mediul online..

Teodor Nedelcu: Da, exact de la elev la elev. Și așa de fapt funcționează cel mai eficient. Doar că informația se mai distorsionează datorită faptului că este strict de la elevi la elev și niciodată nu se implică nici un adult sau un profesor să clarifice sau să ajute elevul să înțeleagă mai clar. Poate și datorită lipsei de interes, oarecum se vede că există o lipsă de interes în a aduce elevului la cunoștință, pentru că este această vorbă, că oricum nu-l interesează pe elev, ca vrea să îi fie mai ușor. Nu e adevărat în toate cazurile, totuși. 

(…)

Nicoleta Călugăreanu: Ce v-ați dori ca și schimbări, materia în sine vă deranjează, modul în care este predată?

Theodor Nedelcu, prim-vice președinte CEMB: Este și structurarea materiei, care este foarte veche și nu mai este la curent la peste jumătate din materii. Și în anumite cazuri este și modul de predare, pentru că într-adevăr sunt situații cu profesori cărora este posibil chiar să nu le placă materia pe care o predau, dar stau în învățământ și o predau pentru un salariu. 

Nicoleta Călugăreanu: Să le luăm pe rând, materia veche. Cum ați făcut voi această evaluare și ați ajuns la concluzia că materia este veche? Ce alte variante aveți voi și puteți să faceți această comparație? 

Theodor Nedelcu, prim-vice președinte CEMB: La limba română, spre exemplu, este o lipsă de autori contemporani și normal că e trebuie apreciat și învățat clasicismul din literatură, doar că ar trebui făcut oarecum un echilibru astfel încât elevul să poată să vadă o diversitate mai mare de genuri, de literatură și așa mai departe. La TIC este cel mai vizibil exemplu dintre toate. Pe departe, unde suntem învățați cum să introducem discheta în calculator. Lucruri care sunt de acum 20-25 de ani aproape și nu mai au niciun fel de relevanță. 

Științele exacte, în schimb, s-au păstrat acolo, nu putem să ne exprimăm, dar când vine vorba de aceste materii, în special cele de uman, care țin foarte mult de partea socială, de societate, de cultură, s-au tot schimbat și ar trebui reformate mai adânc. 

Nicoleta Călugăreanu: Educația antreprenorială. Voi aveți acum ore, dar sunt predate de către profesor de economie?

Theodor Nedelcu, prim-vice președinte CEMB: Într-adevăr, nu se poate numi educația antreprenorială la cum este structurată materia, adică aici, oarecum nici nu ține prea multe profesori, materia nu-l avantajează deloc. Se vede că a fost pusă ca să fie și a fost o decizie care a fost luată mult mai pe fugă decât ar fi trebuit. Materia, dacă se vrea a fi într-adevăr educație antreprenorială, trebuie restructurată de la zero. 

(…) Cadrul didactic trebuie să vină și să-i prezinte elevului necesitatea materiei pe care acesta o predă. Dar într-adevăr, și la limba română există această necesitate și la toate materiile. Fie că e vorba de materii de real sau de uman, dar la limba română, din nou trebuie respectată literatura veche, clasică, dar ar trebui îmbinată și cu cea contemporană, într-un echilibru în care elevul să poată să încerce din ambele. 

(…)

Nicoleta Călugăreanu: Ce mai arată studiu în per ansamblu, Tu cum te declari mulțumit de răspunsurile colegilor tăi? Ce ai mai avea nevoie? Cât de greu ți-a fost să-i motivezi să răspundă?

Theodor Nedelcu, prim-vice președinte CEMB: Înainte să trec la partea de învățământ profesional, pentru că avem și această secțiune, aș vrea să vă dau aici o opinie subiectivă, și anume faptul că pe lângă răspunsurile care au fost cât de cât mulțumitoare și n-au fost în număr chiar atât de mare, exact datorită oarecum unei lipse de interes, dar ne declarăm un pic îngrijorați la anumite răspunsuri, pentru că este o dezinformare vizibilă în rândul elevilor și se vede faptul că elevul în sine nu știe la ce-i folosește o anumită materie sau utilitate a unor anumite subiecte. Și aici nu putem da vina pe el pentru că până la urmă n-a terminat învățământul ca să poată să judece cu adevărat materia, dar atât timp cât profesorul n-a reușit să-l motiveze că materia sa este într-adevăr utilă, este o problemă care pornește poate chiar din structurarea materiei sau de la cadru didactic și trebuie să ne uităm mai atent pe partea asta. Este oarecum un semnal de alarmă în rândul anumitor răspunsuri. 

La partea de învățământ profesional în primul rând, aici cred că s-a observat că nu s-a pus mult accent și oarecum am avut câteva nemulțumiri de la elevi de la învățământ pedagogic sau dual și așa mai departe, care au spus că ei nu prea au fost băgați în seamă. Acesta a fost exprimarea. Totuși, sunt câteva schimbări și aici și au fost câteva răspunsuri și de la elevii din profesional, într-adevăr mai puține decât au fost pe profilul real și uman. Nu s-a diseminat la fel de eficient în rândul liceelor profesionale. 

Am avut, spre exemplu pe partea de curriculum de specializate pentru profilul pedagogic. Am întrebat dacă sunt de acord cu reducerea numărului orelor de limba și literatura română pentru că s-a propus acest lucru și un procent de aproape 80% au răspuns că nu. Deci aici se vede oarecum că elevii au fost informați și cunosc cu adevărat necesitatea limbii române. Și aici am întrebat dacă prelungirea duratei stagiilor de practică în companie ar îmbunătăți pro-pregătirea elevilor pe plan profesional și un număr de 75% consideră că îmbunătățește pregătirea lor din nou, un lucru care ar trebui oarecum, aici nu e vorba de un semnal de alarmă și să le mai dea propuneri. 

(…) Mai ales partea de învățământ profesional în România este nu numai că este stigmatizată, dar este aproape lăsată în paragină și uitată complet. Adică vorbim de un învățământ care odată ce-l termini, ai o meserie concretă, lucru care este foarte util și totuși din ce în ce mai puțin elevi îl aleg deoarece materia nu este restructurată, nu este vizibilă de către nimeni și echipamentul la învățământul practic este foarte învechit. 

Pentru toți elevii am pus întrebare dacă consideră că educația antreprenorială îi ajută în parcursul lor profesional? într-adevăr un număr de peste 80% de elevi au răspuns că da. Și aici este de subliniat faptul că educația antreprenorială, dar una restructurată, nu cea care este acum, pentru că aceasta din nou, nu este deloc utilă pentru elevi. Și aici au menționat-o foarte mulți, dar ei își doresc o restructurare a materiei și totuși o reincluderea a sa în CDEOȘ. 

Nicoleta Călugăreanu: Ce aveți în plan? Care este pasul următor? Bun, ați centralizat aceste răspunsuri, ce o să faceți mai departe? 

Theodor Nedelcu: Așteptăm să centralizăm numărul final de răspunsuri 10.000. Dacă nu reușim să-l atingem o să centralizăm răspunsurile pe care le avem. 

Și chiar în ultima zi o să trimitem exact toate aceste date sub forma unor cadrane, oarecum și cu o motivare sub adică uitați, în opinia noastră, elevii au votat asta pentru că și prin această motivare o să tragem oarecum și un semnal de alarmă, unde răspunsul nu este unu care să coincidă deloc cu al profesorilor. Adică, dacă e ceva opus, ar trebui să ne punem un semnal întrebării și acolo ar trebui să spunem uitați, aici este o problemă, haideți să ne gândim cum motivăm elevul să își dorească să aibă această materie la școală sau întrebări de genul acesta și să motivăm exact sub aceste procente și să concretizăm pe două pagini de scrisoare o poziție a elevilor cu privire la schimbări”. 

Informații de context

Edupedu.ro a scris pe 10 februarie că elevii din București vor fi consultați cu privire la noile planuri-cadru, așa cum a anunțat Theodor Nedelcu, reprezentant al Consiliului Elevilor din Capitală.

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori.

În noua variantă propusă de Ministerul trunchiul comun va fi diferit față de cel actual, adică va conține toate materiile obligatorii comune pentru elevii de la toate filierele. Curriculum de specialitate va conține materii obligatorii dar care țin cont de profil și specializare, iar curriculum la decizia elevului din oferta școlii înseamnă opționale.

Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027. Dacă va fi așa, elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor avea orarul făcut pe baza acestor noi planuri-cadru. Aceștia vor fi cei care, atunci când vor ajunge la finalul clasei a XII-a, vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a educației.

Amintim că proiectele planurilor-cadru se află în dezbatere publică timp de cinci săptămâni. Până pe 6 martie 2025, doritorii pot trimite propuneri și observații referitoare la aceste proiecte pe adresa de email consultare@rocnee.ro.

Procesul de consultare include și patru întâlniri regionale cu prezență fizică, desfășurate în 4 centre universitare din țară, care vor fi urmate de o sesiune online, pe 6 martie, pentru a asigura participarea tuturor celor interesați.

Întâlnirile se vor desfășura în:

• București – 11 februarie 2025;
• Cluj-Napoca – 14 februarie 2025;
• Iași – 25 februarie 2025;
• Timișoara – 4 martie 2025.

Vezi aici cum să faci o propunere constructivă pe noile planuri cadru

Citește și:

Elevii din București vor fi consultați cu privire la noile planuri-cadru, anunță un reprezentant al Consiliului Elevilor din Capitală într-una din primele intervenții ale organizației elevilor pe această temă, la 11 zile de la punerea proiectului în consultare publică / Nedelcu: „O schimbare mai drastică ar trebui făcută în privința limbii străine”

Sfaturile secretarului de stat Bogdan Cristescu pentru profesorii, părinții și elevii care vor să trimită propuneri de modificare a planurilor-cadru la liceu: O propunere constructivă nu este „Vreau mai multe ore de disciplina X”, ci să explici de ce consideri că acest lucru este necesar

Daniel David despre scopul schimbării planurilor-cadru: Aș vrea să văd o reducere drastică a analfabetismului funcțional, care este de 47 – 48% la nivelul liceului