Elevii din București vor fi consultați cu privire la noile planuri-cadru, anunță un reprezentant al Consiliului Elevilor din Capitală într-una din primele intervenții ale organizației elevilor pe această temă, la 11 zile de la punerea proiectului în consultare publică / Nedelcu: „O schimbare mai drastică ar trebui făcută în privința limbii străine”

Prim vice-președinte Consiliului Municipal al Elevilor București, Theodor Nedelcu spune că elevii din București urmează să fie consultați cu privire la planurile cadru pentru liceu printr-un formular, dar și elevi din alte județe își vor spune opinia. Apoi Consiliul va realiza un raport național. În noile planuri cadru s-ar putea îmbunătăți propunerile privind învățarea limbii străine, mai spune reprezentantul elevilor din București, într-una dintre primele ieșiri ale elevilor pe acest subiect, la 11 zile de la lansarea planurilor cadru în dezbatere publică. Theodor Nedelcu, elev în clasa a XII-a la un Colegiu Național din Capitală, a mai spus în cadrul emisiunii Viitor pentru România că „O schimbare mai drastică ar trebui făcută în privința limbii străine”.

Și opiniile părinților privind planurile cadru au venit la câteva zile distanță de la lansarea lor în dezbatere publică. Vezi aici opinia Federației Părinților Edupart și cea a FePAL

Prim vice-președinte Consiliului Municipal al Elevilor București, Theodor Nedelcu, a spus că prin formulare care vor fi diseminate cu ajutorul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Consiliul va strânge opiniile elevilor cu privire la planurile cadru pentru liceu pentru a formula apoi un punct de vedere într-un raport la nivel național.

„Ne dorim expres să lansăm un raport care să arate exact opinia elevilor și a profesorilor bucureșteni cu privire la aceste schimbări, pentru că o părere subiectivă poate să nu coincidă cu cea a colegilor noștri”, a spus Theodor Nedelcu.

Din punctul său de vedere o schimbare mai drastică ar trebui făcută în privința limbii străine, în special engleza pentru că mulți elevi intră în liceu cu cunoștințe avansate și la școală nivelul e prea redus:

„Sunt mulți elevi în ultimii ani de liceu au deja diplomă și competențe avansate, mai ales la limba engleză și sunt forțați să învețe un nivel de engleză mai mic decât cel pe care ei deja l-au obținut și l-au acreditat prin diplomă, iar acesta ar fi un caz care ar trebui îmbunătățit, exact în acest curriculum decizia elevului pe partea de studiere a limbilor străine. Ar fi un caz care ar trebui îmbunătățit prin curriculum la decizia elevului”.

În cadrul aceleiași emisiuni, un alt elev de clasa a XII-a, Stoica Vlad Costin, elev la Colegiul Național Gheorghe Șincai din București, a dat ca exemplu, cursurile de prim ajutor pe care și le-ar fi dorit în liceu.

Redăm răspunsurile integrale ale celor doi reprezentați ai elevilor din București

Moderator: Ce ți-ai fi dorit să se schimbe în liceu ?

Stoica Vlad Costin, elev clasa a XII-a, Colegiul Gh. Șincai, București: Ar fi fost niște cursuri de prim ajutor în liceu, poate chiar și probă la BAC, deci este greu de imaginat cum s-ar putea organiza așa ceva, dar ar trebui să se pună mai mult accent pentru că este destul de grav ceea ce se întâmplă și ar trebui să fim conștienți ca acest aspect chiar poate salva vieți.

Prim vice-președinte Consiliului Municipal al Elevilor București, Theodor Nedelcu: Ca să clarificăm un pic partea de curriculum la decizia elevului, spre exemplu, noi am fost foarte plăcut surprinși că aceasta va avea mai multe opțiuni începând cu noile planuri-cadru. Doar că ne-am fi dorit să se facă o schimbare și mai radicală pe partea asta, și anume inclusiv când vine vorba de echivalarea competențelor la limbi străine, deoarece sunt mulți elevi în ultimii ani care intră în liceu cu niște competențe avansate, mai ales la limba engleză și sunt forțați să învețe un nivel de engleză mai mic decât cel pe care ei deja l-au obținut și l-au acreditat prin diplomă, iar acesta ar fi un caz care ar trebui îmbunătățit, exact în acest curriculum decizia elevului pe partea de studiere a limbilor străine.

Cu dezbaterile, ca să clarific puțin, ne refeream să fim implicați, dar nu ne putem da cu părerea noastră în toate aceste probleme, pentru că poate alți elevi ne-ar contrazice și profesori. Dar ne dorim ca Ministerul să aibă un sprijin asupra ascultării elevilor, oarecum. Și exact, să facă mai multe, în special campanii de informare pentru elevii liceeni, pentru că degeaba iei, un elev din liceu de rând, care nu reprezintă, nu-și reprezintă colegii, nu e implicat în alte activități și îi ceri părerea, pentru că el nu va ști exact care sunt schimbările și cine are de suferit în urma acestor schimbări.

(…) Ne dorim ca exact prin consiliul elevilor această informație să fie diseminată concret către toți elevii din țară. Doar că atât timp cât Ministerul Educației nu vine cu astfel de dorință, să zic așa, către noi, ne este foarte greu să acționăm singuri, fără niciun fel de sprijin.

Theodor Nedelcu: În primul rând, în calitate de reprezentant al elevilor bucureșteni, pot să spun cu plăcere că este în sfârșit o schimbare și este una așteptată de către toți elevii. Totuși, deși ne place faptul că în sfârșit ne putem face vocea auzită, dorim ca aceasta să fie și ceva practic, pentru că, suntem entuziasmați să vedem faptul că vocea elevilor este în sfârșit recunoscută, dar totuși ca și structură de reprezentare a elevilor, din păcate, nu ni s-a cerut un punct de vedere din partea ministerului și ne dorim expres să lansăm un raport care să arate exact opinia elevilor și a profesorilor bucureșteni cu privire la aceste schimbări, pentru că o părere subiectivă poate să nu coincidă cu cea a colegilor noștri.

Moderator: Și cum ar zis, ar arăta mai concret raportul acesta? Cum îl vizualizezi sau ați vorbit deja concret despre forma acestui raport și ce ar conține el?

Acest raport momentan este în dezbatere. Ne dorim să auzim mai multe opinii generale cu privire la componența sa. Totuși, ne dorim să avem două secțiuni, una pentru elevi și cealaltă pentru profesori. Ca să diferențiem oarecum răspunsurile și în cadrul lor să fie să zicem, diverse întrebări exact concrete cu privire la schimbările din planurile-cadru.

Moderator: Deci, la nivelul consiliului Elevilor voi v-ați gândit să elaborați acest rep raport? Practic voi face sondaj în interiorul grupurilor pe care voi le aveți cu alți colegi de-ai voștri.

Da, exact cu ajutorul Inspectoratului Școlar din Municipiu București ne dorim să diseminăm acest formular către toate unitățile de învățământ și cadrele didactice să îl disemineze către elevi.

Moderator: Dar voi sunteți și în contact direct cu elevii din țară, cu alți elevi, aveți o bază de date a voastră, grupurile voastre?

Theodor Nedelcu: Avem contact și cu elevi din București, cu reprezentanți ai tuturor liceelor, fie de stat sau private. Dar da, avem cunoștințe și în celelalte județe ale țării și putem să formăm o legătură strânsă și să lansăm acest raport chiar la nivel național.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori.

Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027. Dacă va fi așa, elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor avea orarul făcut pe baza acestor noi planuri-cadru. Aceștia vor fi cei care, atunci când vor ajunge la finalul clasei a XII-a, vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a educației.

Amintim că proiectele planurilor-cadru se află în dezbatere publică timp de cinci săptămâni. Până pe 6 martie 2025, doritorii pot trimite propuneri și observații referitoare la aceste proiecte pe adresa de email consultare@rocnee.ro.

Procesul de consultare include și patru întâlniri regionale cu prezență fizică, desfășurate în 4 centre universitare din țară, care vor fi urmate de o sesiune online, pe 6 martie, pentru a asigura participarea tuturor celor interesați.

Întâlnirile se vor desfășura în:

București – 11 februarie 2025;
Cluj-Napoca – 14 februarie 2025;
Iași – 25 februarie 2025;
Timișoara – 4 martie 2025.

Vezi aici cum să faci o propunere constructivă pe noile planuri cadru

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.