Proiectul noii legi a salarizării va fi pus în dezbatere publică luni, 25 mai, după cum a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii. „Luni vom publica proiectul în transparență decizională, iar de marți începem consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale”, a transmis acesta.
Ministrul a mai anunțat că tot astăzi va avea loc și o conferință de presă în care vor fi prezentate principalele elemente ale reformei și pașii următori:
„Luni vom publica proiectul în transparență decizională, iar de marți începem consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale. Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări și definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. De asemenea, luni după-amiază vom organiza o conferință de presă în care voi prezenta principalele elemente ale reformei și pașii următori”, a anunțat ministrul.
Administrația Prezidențială a anunțat vineri că, în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea sa, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare, scrie Agerpres.
Redăm mesajul integral al ministrului Dragoș Pîslaru:
„Avem acord politic pe legea salarizării unitare.
Partidele politice au agreat în această dimineață elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizarii personalului plătit din fonduri publice.
Prin sprijinul președintelui Nicușor Dan și prin contribuția importantă a consilierului prezidențial Radu Burnete, am reușit să obținem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale și a celor cinci piloni care stau la baza reformei.
Reforma se bazează pe trei principii esențiale:
Protejarea veniturilor angajaților din sectorul public: niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi;
Disciplină bugetară și sustenabilitate: reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România și să poată fi susținută pe termen lung;
Aplicare integrală și predictibilă: noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
Cei cinci piloni ai reformei sunt:
o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administrația publică locală;
O structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public;
limitarea și transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare și verificabile de performanță;
instituționalizarea guvernanței sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor;
sustenabilitate fiscală și încadrarea în țintele asumate privind deficitul și cheltuielile de personal.
𝗖𝗲 𝘂𝗿𝗺𝗲𝗮𝘇𝗮̆ 𝗺𝗮𝗶 𝗱𝗲𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲?
Luni vom publica proiectul în transparență decizională, iar de marți începem consultările cu sindicatele și familiile ocupaționale.
Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări și definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare.
De asemenea, luni după-amiază vom organiza o conferință de presă în care voi prezenta principalele elemente ale reformei și pașii următori.
Mulțumesc echipei Ministerului Muncii, experților Băncii Mondiale și tuturor colegilor implicați în elaborarea tehnică a proiectului și în susținerea acordului politic necesar lansării reformei.
De asemenea, mulțumesc în mod special partidelor politice pentru responsabilitatea și disponibilitatea de a susține acest proces dificil, dar esențial pentru modernizarea administrației publice și pentru credibilitatea României în implementarea PNRR.
Această lege reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR.
Obiectivul nostru este construirea unui sistem salarial echitabil, coerent și predictibil pentru întreg sectorul public.”
Informații de context
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele esențiale asumate de România și a fost amânată în mod repetat în ultimii ani, pe fond electoral și din cauza situației privind impactul bugetar. Legea trebuie să fie finalizată până în iulie 2026.
În educație, așteptările de la noua lege a salarizării sunt legate în principal de corectarea dezechilibrelor și de creșterea salariilor de la bază, în special pentru profesorii debutanți și personalul cu venituri mici.
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat recent că „principalele creșteri” vor viza exact această zonă, inclusiv din sistemul de învățământ, însă a subliniat că majorările nu vor fi unele „foarte mari”. În același timp, sindicatele avertizează că există riscul ca salariile din educație să fie înghețate în noua grilă, ceea ce amplifică tensiunile în sistemul de învățământ.
Sindicatele din învățământ și-au exprimat îngrijorarea privind viitoarea lege. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a avertizat pe 11 martie că există informații potrivit cărora salariile din educație ar putea fi înghețate în noua grilă.
În paralel, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, a anunțat după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan că, din martie 2026, au început consultările cu partenerii sociali, proiectul trebuind finalizat până la începutul verii, pentru a respecta calendarul din PNRR.
- Alte prevederi din proiectul noii Legi a Salarizării, consultat de Edupedu.ro – varianta din luna aprilie 2026
Citește și:
BREAKING Cheltuielile cu salariile vor crește cu cel mult 8 miliarde de lei de la 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată – acord politic pentru noua lege a salarizării în sectorul public
