Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere din București: Principiul de construcție al planurilor-cadru pare a fi unul mult mai relaxat, mai echilibrat. Poate că lucrurile trebuiau explicate mai clar, înainte să intrăm în aceste dezbateri, pentru că imediat s-au inflamat orgoliile

Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere din cadrul Universității din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „în primul rând, eu m-am bucurat, că principiul de construcție al planurilor-cadru pare a fi unul mult mai relaxat, mai echilibrat”. Aceasta a precizat că „lucrurile trebuiau explicate mai clar, mai bine, înainte să intrăm în aceste dezbateri, pentru că imediat s-au inflamat orgoliile”.

Moderatoare: Așadar, să plecăm de la acest proiect care a fost propus. Sunt convinsă că ați urmărit dezbaterile, discuțiile din spațiul public. Sunt convinsă că v-ați uitat și dumneavoastră pe aceste planuri-cadru. Doamna Fotache Dubălaru, încep cu dumneavoastră. În primul rând, o idee generală. Să plecăm de la imaginea aceasta de ansamblu pe care v-ați făcut-o până acum. Cum arată propunerea în acest moment?

Oana Fotache Dubălaru: „Da, sunt mai multe imagini pe care le tot suprapun, le mai schimb ordinea. În primul rând, eu m-am bucurat, că principiul de construcție al planurilor-cadru pare a fi unul mult mai relaxat, mai echilibrat. Există această variantă a opționalelor, mai numeroase decât înainte. Numai că poate că lucrurile trebuiau explicate mai clar, mai bine, înainte să intrăm în aceste dezbateri, pentru că imediat s-au inflamat orgoliile. Cred că nu există domeniu sau disciplină în care să nu fi apărut reacții foarte vehemente împotriva planurilor.

Pe de altă parte, mă gândesc și că amânăm de 5 ani de zile aceste planuri și deja o generație de copii a terminat liceu fără să existe o concordanță și o continuitate cu gimnaziul. Și efectele astea le vedem și noi la Universitate, că nu există această concordanță. Sunt foarte multe lucruri de luat în calcul aici. Nu știu cât de bine sunt pregătiți directorii, profesorii din școli pentru această opționalitate (…).

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat.