OFICIAL Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar va propune cuantumul minim al burselor elevilor și metodologia-cadru de acordare

4.353 de vizualizări
Noul regulament pentru funcționarea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) a fost publicat în Monitorul Oficial, marți, 11 octombrie. O nouă atribuție a CNFIP a fost introdusă în document, față de anul trecut: propunerea cuantumului minim al burselor și metodologia-cadru de acordare a acestora, atribuție ce este prevăzută și în noua lege a Educației. Până anul acesta inclusiv, cuantumul minim al burselor era stabilit prin ordin de ministru iar metodologia era elaborată de Ministerul Educației. Ca și până acum, CNFIP va determina în continuare costul standard per elev.
  • Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) cuprinde reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, ai partenerilor sociali și ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale. 

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP) va propune cuantumul minim al burselor elevilor și metodologia de acordare a burselor, potrivit regulamentului publicat în Monitorul Oficial, pe 1 octombrie. Această prevedere este trecută și în noua lege a educației, nr. 198/2023, la articolul 108.

Până în prezent cuantumul minim al burselor era stabilit prin ordin de ministru, iar CNFIP nu avea în atribuții propunerea cuantumului minim al burselor. Prin excepție, în acest an, cuantumul minim al burselor apare în noua lege a Educației.

Anul acesta criteriile privind acordarea burselor pentru elevi au stârnit nemulțumiri în spațiul public după ce a fost schimbat modul de acordare al burselor, în special pentru bursele de merit care vor fi acordate pentru 30% din elevii unei clase, indiferent de medie, și bursele sociale și monoparentale.

De asemenea, CNFIP va stabili costul standard per elev, pe baza unor date furnizate prin Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România.

Atribuțiile Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar (CNFIP)


Art. 4. — (1) CNFIP propune cuantumul minim al burselor și metodologia-cadru de acordare a acestora, conform prevederilor art. 108 din Legea nr. 198/2023.

(2) CNFIP determină costul standard per antepreșcolar/ preșcolar/elev, conform prevederilor art. 138 alin. (7) din Legea nr. 198/2023.


(3) CNFIP propune proiectul normelor metodologice privind determinarea costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev și îl înaintează spre avizare ME, prin UFIP, în vederea inițierii
hotărârilor Guvernului pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 198/2023.


(4) CNFIP monitorizează activitatea UFIP, prin Comitetul de monitorizare.

Art. 5. — (1) CNFIP propune ME formula de finanțare prin care se realizează alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar.

(2) Formula de finanțare, care se aprobă prin ordin al ministrului educației, ia în considerare costul standard per antepreșcolar/preșcolar/elev, numărul de antepreșcolari/
preșcolari/elevi din unitatea de învățământ, precum și factorii de diferențiere și de corecție dependenți de: nivel/filieră/profil, densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, limba de predare și alți factori.


Art. 6. — CNFIP, prin metode specifice, în baza datelor furnizate prin Sistemul informatic integrat al învățământului din România și de către direcțiile de specialitate din cadrul ME,
analizează anual necesitățile de finanțare a învățământului preuniversitar, conform obiectivelor strategiei naționale de dezvoltare a învățământului preuniversitar și propune ME
strategii/politici privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, atât în ceea ce privește finanțarea de bază, cât și cea complementară și specială.


Art. 7. — CNFIP, prin UFIP, împreună cu direcțiile de specialitate din ME, monitorizează activitatea de finanțare pe baza costurilor standard per antepreșcolar/preșcolar/elev a unităților de învățământ preuniversitar și propune măsuri de asigurare a finanțării pentru unitățile de învățământ aflate în dificultate, prin rectificări bugetare.

Art. 8. — CNFIP elaborează și face public anual raportul privind starea finanțării învățământului preuniversitar și propune măsurile de optimizare ce se impun.

Componența Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

CNFIP este format din 21 de membri, după cum urmează:


a) 12 reprezentanți ai ME, din care: 4 reprezentanți ai direcțiilor de specialitate din ME, 4 reprezentanți ai inspectoratelor școlare județene/al municipiului București și 4 reprezentanți ai unităților de învățământ preuniversitar;


b) 5 reprezentanți ai partenerilor sociali, reprezentativi la nivel național;


c) 4 reprezentanți ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

Componența CNFIP este aprobată anual prin ordin de ministru. În vigoare este Ordinul de ministru nr. 6082/2022 privind desemnarea membrilor Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, publicat pe 21 octombrie 2022 în Monitorul Oficial care are următoarea componență:

  1. Marius-Sorin Göndör, Inspectoratul Școlar Județean Arad — președinte;
  2. Corina Marin, Ministerul Educației — vicepreședinte;
  3. Mirela-Gabriela Toma, Ministerul Educației — membru;
  4. Adrian-Marius Bărbulescu, Ministerul Educației — membru;
  5. Adelaida Glonț, Ministerul Educației — membru;
  6. Adriana Stoica, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov — membru;
  7. Marinela Marc, Inspectoratul Școlar Județean Cluj — membru;
  8. Elena Ignat, Inspectoratul Școlar Județean Alba — membru;
  9. Ferencz-Salamon Alpár-László, Școala Generală „Jozsef Attila”, Miercurea-Ciuc — membru;
  10. Alina Meclea, Colegiul Național „I. Maiorescu”, Giurgiu — membru;
  11. Florica Stoica, Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz „Sfânta Maria”, București — membru;
  12. Christian-Eneil Comșa, Școala Gimnazială Fridolin, București — membru;
  13. Simion Hancescu, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ — membru;
  14. Marius Ovidiu Nistor, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” — membru;
  15. Luminița Costache, UNICEF — membru;
  16. Robert-Alexandru Avram, Consiliul Național al Elevilor — membru;
  17. Iulian Cristache, Federația Asociațiilor de Părinți — membru;
  18. Alexandru Petrovici, Asociația Orașelor din România — membru;
  19. Aurel Gabriel Simionescu, Asociația Municipiilor din
    România (AMR) — membru;
  20. Sirma Caraman, Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJR) — membru;
  21. Nicolae Pandea, Asociația Comunelor din România (ACoR) — membru.
Organizare și funcționare


Art. 12. — Conducerea CNFIP este asigurată de un președinte și de un vicepreședinte, desemnați de către ministrul educației dintre membrii CNFIP.

Art. 13. — Președintele CNFIP are următoarele atribuții:
a) conduce și coordonează întreaga activitate a CNFIP;
b) conduce ședințele de lucru ale CNFIP;
c) elaborează programele de activități ale CNFIP;
d) stabilește sarcini și atribuții pentru fiecare dintre membrii CNFIP, în funcție de competențele lor profesionale;
e) asigură legătura cu Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și cu autoritățile publice locale pentru finanțarea complementară și specială;
f) asigură legătura operativă a CNFIP cu UFIP, în vederea coordonării activităților comune;
g) reprezintă CNFIP în relația cu terții.

Art. 14. — Vicepreședintele CNFIP are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea grupurilor de lucru constituite la nivelul CNFIP;
b) stabilește ordinea de zi a ședințelor de lucru ale CNFIP, pe baza propunerilor membrilor și directorului UFIP; ordinea de zi poate fi modificată prin decizie a membrilor CNFIP, la cererea a o treime dintre membrii acestuia;
c) exercită temporar, în cazul indisponibilității președintelui, prerogativele acestuia.

Art. 15. — Suportul tehnic pentru activitatea CNFIP este asigurat de UFIP.

Art. 16. — Pentru realizarea diferitelor activități, CNFIP poate constitui, la propunerea UFIP și cu aprobarea secretarului de stat pentru învățământul preuniversitar, comisii și/sau grupuri de lucru pe probleme ale finanțării învățământului preuniversitar.

Art. 17. — În vederea realizării atribuțiilor care îi revin, CNFIP poate solicita inspectoratelor școlare județene/al municipiului București date statistice, analize, precum și orice informații
necesare determinării costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev.


Art. 18. — CNFIP poate adopta norme interne de funcționare, cu respectarea prevederilor legale și ale prezentului regulament.


Art. 19. — În cazuri excepționale, în care membrii CNFIP nu se pot întruni fizic pentru adoptarea unei hotărâri, aceștia pot vota la distanță, exprimându-și dreptul la vot în sistem
videoconferință.
Art. 20. — Cu excepția cazurilor prevăzute la art. 19, hotărârile CNFIP sunt aprobate prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți la ședință, respectiv prin votul
exprimat în sistem videoconferință de jumătate plus unu dintre membrii votanți.
Art. 21. — (1) CNFIP se întrunește în sesiuni ordinare, semestrial, și în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
(2) Convocarea se face cu cel puțin 7 zile înainte de data reuniunii. Termenul de 7 zile se poate reduce la 3 zile, în cazul ședințelor extraordinare, și la 24 de ore, în cazul ședințelor în
sistem videoconferință.
(3) Ședințele CNFIP se convoacă de către președintele CNFIP, din proprie inițiativă sau la cererea ministrului educației, ori la solicitarea a cel puțin o treime dintre membrii CNFIP.
(4) Cvorumul de lucru al ședințelor CNFIP este asigurat de prezența a două treimi din numărul total al membrilor titulari. Cvorumul poate fi realizat, în situații excepționale, ținând cont și de votul exprimat electronic, dar cu respectarea prevederilor
art. 20.
(5) Materialele-suport ale reuniunilor de lucru se distribuie membrilor CNFIP cu cel puțin 3 zile înainte de data desfășurării ședinței ordinare. Pentru ședințele extraordinare și în sistem
videoconferință, odată cu convocarea se transmit și materialelesuport.

Art. 22. — (1) Ministrul educației, secretarul de stat cu atribuții în domeniul învățământului preuniversitar sau reprezentanți ai acestora pot participa la ședințele CNFIP în
calitate de observatori, fără drept de vot.
(2) Directorul UFIP are statut de invitat permanent în cadrul ședințelor CNFIP.
(3) Președintele CNFIP poate invita, în cadrul ședințelor, reprezentanți ai factorilor cu atribuții în domeniul finanțării învățământului preuniversitar.

Finanțarea CNFIP

Art. 23. — Bugetul CNFIP este gestionat prin UFIP.

Art. 24. — Pentru participarea la ședințe sau la reuniuni de lucru, membrilor CNFIP și ai organelor de lucru ale acestuia le sunt decontate cheltuielile de transport și cazare, în condițiile legii.

Cum se calculează costul standard per elev

Costul standard pe elev este folosit pentru a se stabili finanțarea școlilor și este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern. 

În acest an, 2023, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 (n. red. cheltuieli cu salarii, sporuri, indemnizații) va fi de 6.834 lei, iar pentru cheltuielile cu bunuri și servicii va ajunge la 570 de lei, potrivit unei Hotărâri de Guvern adoptată în 18 ianuarie 2023.

În realitate, majorarea costului standard per elev are ca efect, majorarea salariilor cadrelor didactice.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;

În august 2022, Iulian Cristache, membru al CNFIP, explica mecanismul prin care se stabilește costul standard:

„Să nu-mi spună mie cineva, (…) că vom avea libertatea de la Guvern, ca la CNFIS, să gândim costul standard așa cum vrem noi. (…) Am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim: matematică simplă – ai acest spațiu financiar, ai atâția elevi, aplică împărțirea, regula de trei simplă și gata, acela este costul standard”.

Ordinul privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
Citește și:
Abandonată de Ministerul Educației de 3 ani și jumătate, realizarea obligatorie a unei platforme de calcul pentru costul standard per elev, lăsată doar ca opțiune în proiectul nou al Unității de Finanțare a Învățământului / „Am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim“, spunea în 2022 un membru CNFIP
An de an am primit în plic suma la care la care trebuie să împărțim numărul de elevi, așa se calculează în România costul standard per elev, baza finanțării tuturor școlilor din țară, spune președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, membru în Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

UPDATE Creșterea salariilor din învățământ cu 7%, în medie, prin aprobarea costului standard per elev pentru 2023, decisă miercuri de Guvern. Costul cu utilitățile crește cu 17,5% / Finanțarea grădinițelor și școlilor autorizate înființate de universități prin costul standard, eliminată din proiectul de HG
OFICIAL Elevii de clasa a IX-a din învățământul vocațional vor primi burse de merit în baza mediei finale de admitere

1 comment
  1. Subfinanțarea drastică a învățământului preuniversitar a început tocmai odată cu introducerea aberației de finanțare per elev. Niciodată finanțarea per elev nu a acoperit nevoile unei școli. Niciodată sumele acordate școlilor prin această finanțare nu au fost actualizate, măcar în funcție de creșterile prețurilor, în special la partea de servicii de curent electric, de apă curentă și încălzire. Ce să mai vorbim de finanțarea pentru dotări în școală, pentru cheltuieli privind consumabilele, cheltuieli de igienizare, cheltuieli pentru activități diverse extrașcolare, cheltuieli pentru aplicarea măsurilor de protecție în caz de incendii, inundații, cutremure etc. Sunt atâtea lucruri de finanțat într-o școală, pe care tot ministerul și alte instituții le impun, pentru a primi autorizația de funcționare. Oare de ce atât de multe școli nu primesc autorizația de funcționare? Păi din cauza subfinanțării, zic eu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ce înseamnă rata de 70% “recomandată de OMS”, invocată de Cîmpeanu ca referință pentru vaccinarea angajaților din școli? Organizația Mondială a Sănătății: O țintă de vaccinare pentru populația tuturor țărilor, până la mijlocul lui 2022

De când a impus pragul de 60% pentru rata de vaccinare a personalului din școli drept condiție pentru predarea față în față, ministrul Cîmpeanu a spus în mod repetat că…
Vezi articolul

Problemele probei de interviu pentru concursul de directori de școli, în opinia lui Andrei Ion, doctor în psihologie organizațională și managerul regional al unei companii internaționale de recrutare

Cele mai mari probleme ale concursului național pentru angajarea directorilor de școli „cred că sunt legate de etapa de interviu”, spune Andrei Ion într-o analiză făcută pe metodologia și organizarea…
Vezi articolul