De ce avem rezultate în creștere la Bac și Evaluarea Națională, care evaluează „rețetele date la meditații“, dar în scădere sau stagnare la PISA, care evaluează extern competențele reale? Ligia Deca: „Vorbim despre metodologii foarte diferite și despre niveluri de vârstă diferite / Putem ghici că a existat o creștere la PISA, dar ea a fost amortizată de efectul pandemiei“

4.139 de vizualizări
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Ministrul Educației din România, Ligia Deca, a declarat că având în vedere stagnarea rezultatelor de la PISA 2022, în raport cu cele din 2018, pentru România, „putem ghici că a existat o creștere, dar ea a fost amortizată de efectul pandemiei“. Declarația a fost făcută la întrebarea Edupedu.ro, la prezentarea rezultatelor PISA 2022, de ce cresc rezultatele de la evaluările naționale ale elevilor români, iar cele de la evaluările internaționale ale competențelor acelorași elevi rezultatele sunt în scădere sau stagnare?

La prezentarea rezultatelor, în discursul susținut la conferința Ministerului Educației, Ligia deca a vorbit despre reziliența sistemului de învățământ românesc prin faptul că rezultatele nu au scăzut în perioada pandemiei, la fel ca în majoritatea statelor OCDE și cele participante la testarea PISA 2022.

Redăm răspunsurile oficialului:

Edupedu.ro: Cum comparați rezultatele acestea, de la PISA, cu rezultatele evaluărilor naționale, care totuși arată o creștere. La Bacalureat avem procente în creștere, la Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a procentele sunt în creștere. PISA, care testează competența reală, adică exact curriculumul, nu nu neapărat cel românesc, dar tot competențele generale, arată o stagnare și chiar ușor regres, dacă ne uităm la tendință?

Ligia Deca: Vorbim despre metodologii foarte diferite, vorbim și despre, sigur, niveluri de vârstă diferite. Evaluarea Națională testează înaintea momentului în care PISA face această testare, cu puțin, Bacalaureatul vorbește deja despre un nivel care este influențat de calitatea ciclului liceal din România. Cu siguranță, însă, ceea ce PISA face este să măsoare modul în care copiii reușesc să interiorizeze și să aplice ceea ce învață la școală în situații de viață reală. Și până la urmă, acesta este scopul educației, unul dintre ele, și anume acela de a ajuta copiii să folosească ceea ce au învățat pentru a performa ca cetățeni, ca profesioniști ș.a.m.d.

Ne dorim foarte mult ca performanța la PISA să ne ajute, să ne ghideze, să formulăm politici publice mai adecvate, pentru că această evaluare comparativă pe care România o aplică de mulți ani, în ciuda faptului că nu este încă membru OECD, dar ne dorim, să ne ajute tocmai în sensul de a depăși acest nivel pe care îl avem acum, care sigur că da, s-a păstrat stabil, în ciuda pandemiei, deci putem ghici că a existat o creștere, dar ea a fost amortizată de efectul pandemiei și în exercițiul următor să putem vedea, măcar parțial, efectul noilor legi ale educației, cu toate măsurile care până la urmă adresează exact cauzele pe care testele PISA ni le sugerează prin corelațiile care se vor face. Vom mai avea un eveniment în 8 decembrie în care vom discuta mai pe larg concluziile raportului național, pentru că pe lângă raportul internațional comparativ avem și o analiză aprofundată pentru România.

Edupedu.ro: Și cum faceți propriu-zis lucrul acesta? Vreți să-i pregătiți pe profesori în zona aceasta, să lucrați și cu elevii care sunt acum în școală, pe lângă cei care vor fi testați anual? (n.red. când va fi gata testarea anuală prevăzută de noua lege a Educației) Dumneavoastră stiți – pentru că aveți deja rezultatele evaluărilor naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, pentru aceste generații – copiii care vor da în 2025 testele PISA sunt acum la testarea de clasa a VI-a și au aceleași rezultate ca ale celor din PISA 2022. Ce faceți pentru a le îmbunătăți?

Ligia Deca: Așa cum subliniam și în sală, avem în elaborare un proiect necompetitiv prin care să formăm mai multe zeci de mii de cadre didactice tocmai în ideea adresării problemelor legate de performanța la PISA, de alfabetizare funcțională și de asemenea să intervenim direct, adică să avem beneficiari direcți elevi, aproape 60.000 de elevi, urmând să dezvoltăm împreună sau, mă rog, odată cu implementarea liniilor PNRR și acea platformă de testare care să ne permită evaluarea anuală. Așa cum spuneți, testarea precoce și intervenția cât mai devreme ne pot conduce către creșterea performanței la nivelul de 15 ani la care ei se testează. Mai este încă ceva. E un rezultat foarte interesant. Se corelează creșterea performanței la PISA cu nivelul de educație timpurie. Cu cât copiii au mai mulți ani de grădiniță parcurși, cu atât nivelul de performanță crește, ceea ce este încă un motiv pentru extinderea rețelei de creșe și grădinițe, ceea ce se întâmplă deja prin diferite programe, atât din fonduri europene, cât și naționale, cât și creșterea pregătirii cadrelor didactice care predau atât în grădiniță, cât și în învățământul primar. Experții în educație cu care am discutat mi-au spus că este fundamental modul în care se formează raționamentul matematic în anii de educație timpurie și în învățământul primar, pentru că este un predictor pentru performanța ulterioară, inclusiv la testele PISA“.

Într-o analiză recentă Institutul de Științe ale Educației a remarcat faptul că Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a nu evaluează curriculumul de gimnaziu și primar, așa cum ar trebui după 9 ani de școală ai elevilor. Cercetătorii din Ministerul Educației au constatat astfel că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar. Efectul backwash a fost constatat oficial.

Anul trecut, procentul mediilor peste 5 la Evaluarea Națională a ajuns pentru prima dată peste nivelul din 2011, dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen.

Anul acesta procentul mediilor peste 5 a fost mai mic, dar tendința generală este de creștere a acestor rezultate.

Foto: grafic Edupedu.ro/Date: Ministerul Educației

Promovarea la Bacalaureat 2023 a fost a doua cea mai mare din ultimii 10 ani: 72,8% dintre cei prezenți au luat examenul, în condițiile în care peste 39 de mii de candidați înscriși au fost declarați absenți, respinși sau au abandonat probele.

Foto: edupedu.ro

Într-o analiză făcută de profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, acesta a explicat faptul că la examenele naționale „se formulează subiecte cu răspunsuri standardizate, astfel încât corectura să fie ușoară și rapidă“, iar efectul ar fi acela că „meditatorii dau doar rețete. Elevul le învață și le reproduce, pentru a lua o notă cât mai mare la un test“.


8 comments
  1. miss piggy are ștergători cu mopul de mesaje , are o armata de consilieri și are dileme existențiale. tanti, cate ore la catedra ai ? că sa intege procesul educațional , tre sa faci parte din el.

  2. Testarea Pisa nu este reprezentativă pentru nivelul școlilor din țară. Verificați ce unități au fost incluse în această testare și veți observa că peste jumătate din elevii testați sunt fie de la liceele tehnologice, fie de la școli din mediul rural unde se știe că elevii lucrează cot la cot cu părinții pentru traiul zilnic și nu au timp și uneori nici motivație pentru învățare.

  3. La Bac si EN nu avem teste standardizate. Nici macar nu putem compara rezultatele de la un an la altul. Cum am putea compara PISA cu EN sau Bac?

    Daca gasim o corelatie intre PISA si numarul de meteoriti care cad pe Marte nu inseamna ca exista vreo legatura intre PISA si meteoriti.

    Deca zice ca sunt metodologii diferite. Cand esti habarnist de pe santier naval ce sa intelegi din teoria testelor? lol

  4. Nu va este rușine scoala e o abureala se comporta cu copiii după bunul lor plac dacă părinții nu ar face pregătire nu a ți avea rezultate nici la evaluare și bac a ți fi tot ca și rezultatele la pisa .Profesorii buni au rezultate știu sa lucreze cu copiii asa e și la facultăți acolo nu e pisa ?

  5. a scăzut nivelul cerințelor , an de an s a dat mai ușor , in plus s au scos și din materia pentru bac capitole intregi.
    la unele scoli se practică pana de curent.. moment in care supraveghetorul „desemnat„ ia repede foaia de la cel mai bun și dictează raspunsurile in completare , celor care au cotizat.. directorul isi ia concediu in saptamana examenelor..
    Cine nu știe de astfel de practici , să ridice piatra.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Evaluarea Națională

VIDEO Sorin Cîmpeanu anunță modificări în regulamentul CNATDCU / Plus: Profesorii trebuie formați cu privire la bullying, lucru pe care îl vom face. Va trebui să reluăm discuțiile pe proiectul strategiei de educație parentală

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a susținut declarații de presă astăzi, de la ora 11:00. Edupedu.ro a transmis live text cele mai importante declarații din cadrul conferinței. Sorin Cîmpeanu, cele mai…
Vezi articolul

Proiectul legii Învățământului preuniversitar, aflat în Parlament, nu prevede sancțiuni în cazul unor agresiuni asupra cadrelor didactice. Acestea sunt prevăzute în Codul Penal

Actuala variantă a legii Învățământului Preuniversitar, care se află acum în Parlament, prevede interzicerea comportamentelor “care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică ale beneficiarilor primari și ale personalului…
Vezi articolul