Trei din cinci părinți din mediile defavorizate de la sate nu au lucrat în perioada pandemiei, iar doi din cinci nu au reușit să asigure elementele și produsele de bază, în timp ce aproape jumătate dintre elevi nu au făcut școală online, potrivit unui studiu prezentat, marți, de World Vision România. Acesta arată că, în pofida măsurilor de izolare și a nevoii copiilor de suport socio-emoțional, 1 din 3 părinți spun că nu au petrecut mai mult timp cu copiii lor în timpul stării de urgență.
Cercetarea World Vision România a fost realizată în perioada 10 mai-27 iunie 2020 și urmărește să realizeze „o radiografie a bunăstării copilului din mediul rural în perioada pandemiei de COVID-19, urmărind trei aspecte esențiale: bunăstarea materială, cea emoțională și accesul la educație”. Studiul a colectat informaíi din șase județe în care organizația derulează intevenții și a inclus un chestionar adresat părinților copiilor care participă la proiectele World Vision și interviuri cu autorități școlare și locale.
Cercetarea arată că la niciunul dintre capitolele urmărite copiii din mediul rural nu stau bine, iar pe măsură ce gradul de vulnerabilitate al unei familii creşte, nivelul de bunăstare emoţională şi educaţională a copilului scade considerabil.
Ce spune studiul despre situația familială în mediile vulnerabile
Aproape 19% dintre respondenţi au declarat că veniturile le-au scăzut din cauza concedierii, şomajului tehnic ori a imposibilităţii de a mai lucra cu ziua.
- Pentru alţi peste 40% dintre părinţii respondenţi, asistați social, pandemia a adâncit problemele. Părinţii au fost întrebaţi dacă reuşesc, în situaţia dată, să asigure necesarul familiei pe anumite categorii de produse.
- 41 % (2 din 5) au fost nevoiți să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale în perioada de izolare.
- 27 % dintre cei care au adoptat strategii de reducere a cheltuielilor declară ca au rămas fără locuri de muncă, din cauza concedierii, a șomajului și imposibilității de a lucra cu ziua.
- Aproape 40% din totalul respondenţilor nu au reușit să asigure alimentele sau le-au asigurat parțial.
- Peste 40% dintre părinți nu au reușit să cumpere ori au achiziționat parțial medicamente și produse de igienă.
Participare slabă la școala online
Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online.
- Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie; 8% dintre respondenți afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă.
- Doar 20% au afirmat că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei; 8 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmărească emisiunea, proporția atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) și Vaslui (15%).
Ce au spus directorii de școală din mediul rural, participanți la studiu, despre noul an școlar
- 1 din 4 şcoli nu are conexiune la Internet.
- 9 din 10 şcoli nu au laptop/ PC/ tablete pentru educația digitală.
- 87% dintre directorii de școală cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă.
- 60% dintre ei cred că procesul educațional va fi afectat din cauza pandemiei și materia trebuie reluată, 16% cred că starea emoțională a elevilor va fi afectată și 13% cred că riscul de analfabetism va crește ca urmare a crizei COVID-19.
Studiul, despre neglijarea emoțiilor copiilor în pandemie:
22,85% dintre părinții chestionați nu și-au lăudat niciodată copilul sau au făcut-o doar câteodată în perioada pandemiei.
- Aproape o cincime din părinții chestionați au declarat că își îmbrățișează copiii necondiționat doar câteodată sau deloc.
- O treime din respondenții părinți (31,4%) nu au petrecut aproape deloc mai mult timp cu copiii lor pe perioada stării de urgență.
- Cu toate acestea, proporția părinților care consideră că au gestionat pozitiv starea de tensiune indusă de pandemie a fost de aproape 81%.
Mihai Peticilă
Doru Căstăian
Alexandra Bogdan