Peste 320 de mii de copii au abandonat școala în generațiile care au terminat clasa a VIII-a în ultimii 10 ani, un număr echivalent cu populația Clujului / În mediul rural o cincime dintr-o generație „se pierde” în primii 8 ani de școală

Peste 14% dintre generațiile elevi care au ajuns în clasa a VIII-a, în ultimii 10 ani – perioada 2010-2020 – au abandonat școala, potrivit rapoartelor anuale privind starea învățământului, ale Ministerului Educației. Înseamnă peste 323.600 de elevi. Este echivalentul populației unui oraș cât Iași sau Cluj-Napoca, copii dintre care unii dintre au ajuns adulți între timp, care nu au terminat nici măcar opt clase. Situația este și mai dificilă în mediul rural, unde unul din 5 elevi nu ajunge să termine clasa a VIII-a.

Numărul celor care au abandonat poate fi echivalat cu 12.944 de clase a câte 25 de elevi fiecare, clase în care statul a eșuat să livreze serviciul public de Educație, garantat prin Constituție. 

În tabelul de mai jos sunt datele Ministerului Educației care arată câți elevi au intrat în clasa I în perioada 2003-2012 și câți au absolvit clasa a VIII-a din generațiile respective. Ministerul Educației îi scade pe cei rămași repetenți în clasa a VIII-a și rezultă procentul și numărul elevilor care au abandonat.

Abandonul școlar este o molimă a sistemului educațional românesc, iar la sat indicii de abandon sunt uriași. Aproape o cincime (19,7%) dintr-o generație școlară (cohortă) se pierde pe parcursul învățământului primar și gimnazial în mediul rural, comparativ cu numai 4,9% în mediul urban, mai arată rapoartele oficiale.

Cu o strategie de părăsire timpurie a școlii în sertar, adoptată din 2015 și care ar fi trebuit să scadă mult mai mult abandonul școlar, autoritățile se chinuie să lupte cu acest flagel. Recent au anunțat Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat din PNRR, dar până acum banii nu au ajuns în școli, cu toate că programul e anunțat și aprobat din aprilie, lista de școli bătută în cuie de atunci, au fost semnate contractele de finanțare pentru majoritatea celor 1.400 de unități de învățământ implicate abia în urmă cu o săptămână.

Există însă programe de reducere și chiar de eradicare a abandonului școlar care dau rezultate foarte bune în școlile publice, cel puțin asta susțin profesorii implicați în acestea – proiectele sunt aplicate de organizații neguvernamentale care finanțează programe de tip after school care includ masa caldă, pregătire suplimentară și orientare școlară.

Profesorii din două sate din județul Neamț – Vaduri și Bistrița – au reușit să stârpească abandonul din școlile în care predau. Au avut parte de sprijinul Fundației „Nouă ne pasă” care a înființat în cele două școli centre de pregătire pentru elevi. Rețeta lor e simplă – finanțează masa caldă pentru elevi, iar profesorii aduna la orele suplimentare pe care le organizează în școală, după cursuri, elevii aflați în risc educațional și social.

Dragoș Nistor, de exemplu, a aflat de la doamna dirigintă despre „orele de pregătire”, așa cum le spun copiii. Știa că mai rămâne în clasă, după orele normale, încă două ceasuri și că nu va sta acolo pe nemâncate, pentru că era și o masă caldă asigurată. „Aveam emoții mereu că nu știu să răspund corect și nu prea ridicam mâna la Matematică”, spune Dragoș pentru Edupedu.ro. După doi ani de lucru suplimentar la centru, alături de profesoarele sale, a reușit să ia note bune la Evaluarea Națională, să meargă la liceu și acum e în fața unei noi provocări pe care o privește de această dată cu mare încredere în forțele lui: anul viitor are bacalaureatul și vrea să meargă la Facultatea de Autovehicule Rutiere. 

„Cel mai mare câștig este faptul că vin la școală cu drag, se simt valorizați”, spune despre elevii săi coordonatoarea Centrului din comuna Vaduri, profesoara Daniela Semian. Aceasta a explicat Edupedu.ro că dezinhibarea pe care elevii o au atunci când înțeleg ceea ce le predau profesorii, după câteva ore petrecute în programul suplimentar, le dă acestora siguranță și îi face să fie mult mai implicați în activitatea de la școală. 

În mod natural vin și rezultatele atunci când copiii simt că au un partener de nădejde și un sprijin real în cadrele didactice. „Aici nu suntem așa de formali”, spune profesoara, arătând diferența între ce poate face un profesor la clasă, cu toți elevii, ce ar trebui teoretic să facă și ce reușește cu o grupă în programul de pregătire de după orele de școală. 

„În clasă poate unii se simt jenați să răspundă, nefiind sigur pe ei și ceilalți copii chicotesc sau își dau coate. Aici, la Centru, faptul că sunt tot timpul încurajați și pentru că nu există „nu știu”, „nu pot”, pentru ei înseamnă mult curaj. Iar ceea ce se simte după un an de centru se vede în atitudinea de la clasă, pentru că nu mai sunt inhibați, prind curaj să răspundă”, spune Daniela Semian. 

Programe ca acesta sunt finanțate din donații și reușesc să rezolve probleme fundamentale pe care autoritățile doar le problematizează public în ultima vreme, de zeci de ani. Recent au anunțat extinderea programului masa caldă care încă nu a început să fie derulat în cele 300 de școli, fiind în proceduri de licitație. Programul Scoala după școală pentru orele remediale a murit după terminarea fondurilor europene, în iunie 2021, iar banii pentru profesorii participanții nu au fost încă plătiți integral.

Dragoș Stefan Nistor este acum elev în clasa a XII-a și din clasa a VI-a, de când a urmat orele suplimentare la centrul din satul lui, nu a mai simțit că are bariere de netrecut în devenirea lui educațională. 

Dragoș Nistor: „Aveam câteva rețineri la ora de matematică, nu prea mă descurcam, și mi-a făcut doamna dirigintă o propunere, dacă sunt de acord să rămân la after-school. Și am spus de ce nu?, dacă mi s-a oferit această oportunitate să-mi îndrept anumite probleme pe care nu le înțelegeam în clasă.

Edupedu.ro: Ce părere au avut părinții despre această idee?

Dragoș Nistor: Au zis că este o soluție foarte bună și au fost chiar mândri că am putut să rămân în plus la școală și să lucrez.

Edupedu.ro: Ce făceai la acest centru, propriu-zis?

Dragoș Nistor: Stăteam acolo în jur de două ore și doamna, împreună cu mai mulți colegi care rămâneau să facă în plus cu noi, ne explicau fiecăruia în parte ce nu înțelegeam, discutam… Ne explica exact pe înțelesul nostru. Făceam Matematică și Limba Română de trei ori pe săptămână.

Edupedu.ro: Era diferit la centru, față de ceea ce se întâmpla la orele clasice de la școală?

Dragoș Nistor: Da, era mult mai mare atenția la noi pentru că eram mai puțini și fiind mai puțini nu putem să vorbim între noi, ca în ore, și automat eram și atenți la ce ne spunea doamna profesoară și explica și ca pentru noi. În acest interval de timp, de două ore, primeam într-o pauză o masă caldă. La școală ceilalți colegi nu aveau acces la această masă caldă, iar pentru mine era folositoare pentru că nu trebuia să mă mai duc acasă sau la magazin ca să-mi iau ceva de mâncare și să revin înapoi la școală. Mâncăm și ne putem vedea de lecții”, spune Dragoș. 

Edupedu.ro: Ce s-a întâmplat cu tine la școală, după ce ai fost la orele de la Centru?

Dragoș Nistor: Pregătirea la centru a durat din clasa a VI-a până la finalul clasei a VIII-a. Am avut curaj, după ce am mers acolo, să ridic mâna la ore, să răspund. Mai departe m-a ajutat foarte mult la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și mă ajută și acum în ceea ce fac la liceu. Înainte eram destul de timorat și nu știam pentru că nu eram sigur pe mine și pe răspunsul pe care vreau să-l dau. Prezența la centru și experiența aceea m-a ajutat foarte mult și să fiu mai deschis, am început să accept mai bine ofertele pe care le întâlnesc în viață, oportunitățile. Prima dată nu am fost așa de entuziasmat de această pregătire, dar după ce am participat la două-trei ore, mi-am schimbat total părerea.

Edupedu.ro: Ce le spui altor elevi care au posibilitatea să meargă la aceste centre, după experiența pe care ai avut-o tu?

Dragoș Nistor: Sincer, le-aș recomanda pentru că pot învăța mult mai multe decât învață de obicei în clasă”. 

Coordonatoarea Centrului Nouă ne pasă de la Vaduri, Daniela Semian, are în coordonare și centrul din satul Bistrița, județul Neamț, o structură a școlii Vaduri. La orele suplimentare sunt chemați elevii care se află în pragul abandonului școlar sau care sunt într-o zonă de risc. 

„În total sunt 52 de elevi împărțiți în șapte grupe, sunt cinci grupe la Vaduri și două grupe la Bistrița. Au fost până acum, de la înființarea proiectului, cam șase generații, prima generație a fost doar cu cei de clasa a VIII-a, care au prins un an, apoi cam de vreo trei ani mergem cu generații complete.

Rezultatele pentru unii dintre ei nu sunt spectaculoase. Pe unii îi ajutăm să recupereze în primul rând rămânerile în urmă din diferite motive – ori au avut multe absențe din anul anterior, pe motive familiale, pe motive medicale. La cei mai mulți, chiar dacă rezultatele nu sunt spectaculoase, oricum înregistrăm progres. Cel mai mare câștig este faptul că vin la școală cu drag, se simt valorizați. Activitățile din cadrul centrelor sunt puțin altfel, sunt interactive, nu există „nu știi”, deci nu folosim termenul acesta, mergem întotdeauna pe valorizarea copilului și pe a scoate în evidență ceea ce știe nu ceea ce nu știe, tocmai pentru a-l încuraja. Ei așteaptă cu mare drag activitățile din cadrul Centrului, chiar sunt încântați.

Lucrăm și pe latura sensibilă, a sufletului și a psihologiei, pentru că mulți dintre ei nu au cu cine să vorbesc acasă, nu sunt încurajați, ba din contră pentru unele familii școala nu este importantă, este considerată o pierdere de vreme sau o sursă de încasarea alocației. Unii dintre ei sunt la limita abandonului și poate dacă n-ar fi aceste centre, poate chiar ar abandona… Nesimțindu-se valorizați nici acasă și nici la școală, atunci nu văd rostul școlii, li se spune tot timpul „tu nu știi”, „tu nu poți” și atunci ei consideră că „dacă tot nu pot și nu știu de ce să mai vin la școală, de ce să mai pierd vremea?”. 

Așa că încercăm să-i determinăm să iasă din această gândire. Le spunem că fără școală și fără o diplomă de 10 clase… că nu toți cei din centru vor face liceu, dar măcar își doresc să-și continue parcursul educațional cu profesională. 

Ne lăudăm că nu avem abandon școlar la cele două școli și toți sunt într-o formă de învățământ, unii dintre ei la liceu, ceilalți sunt în școli profesionale și toți merg cu drag la școală. Profesorii lor de acum ne spun că sunt elevi bine educați, cu drag de învățat, cu drag de muncă, nu absentează, ceea ce pentru noi este de fapt un câștig, la fel cum este și pentru societate”, spune Daniela Semian.