Peste jumătate dintre români consideră slaba pregătire a unor profesori drept o problemă principală a sistemului de educație – sondaj INSCOP / Alte probleme majore – abandonul școlar, lipsa de disciplină a elevilor

1.865 de vizualizări
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com
Peste jumătate dintre români apreciază că slaba pregătire și dezinteresul unora dintre profesori este o problemă principală a sistemului de educație, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în parteneriat cu mai multe universități, relatează Agerpres. Alte probleme majore invocate de respondenți – abandonul școlar și lipsa de disciplină a elevilor.

Este vorba despre un al doilea sondaj realizat de INSCOP în cadrul proiectului “România Agenda 2050”, după unul similar realizat în mai-iunie a.c.. Sondajele urmăresc să afle opinia populației în privința unor multitudini de probleme, de la calitatea vieții la securitate, educație sau sănătate. Parteneri în cadrul acestui proiect sunt Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi.

  • Al doilea sondaj a fost realizat în perioada 26 septembrie – 4 octombrie 2022, pe un eşantion de 1.200 de persoane. Eşantionul e declarat a fi reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă este de +/-2,53%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit sondajului din toamnă, chestionați în privința principalelor trei probleme ale sistemului de educaţie românesc, 53,6% dintre cei intervievaţi au făcut referire la slaba pregătire şi dezinteresul unora dintre profesori. 45,1% au menționat abandonul şcolar în rândul copiilor din medii defavorizate, iar 41% la lipsa de disciplină a elevilor.

Peste jumătate dintre respondenți (aproape 62%) sunt de părere că părinţii nu acordă suficientă atenţie copiilor la şcoală

Aproape 9 din 10 participanți (88%) cred că educaţia şcolară este cel mai bun mijloc de a reuşi în viaţă.

În cadrul sondajului din mai-iunie, nevoia de îmbunătățire a calitatea angajaților din educație a fost invocată de un număr similar cu cel care acum consideră slaba pregătire a acestora drept una dintre principalele probleme: 53,7% au spus că aceasta e cea mai bună soluție pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice de educație

Tot atunci, 21,9% menționau, ca soluție, bani mai mulți alocați pentru acest sector, 16,4% – reglementări mai bune și aplicate corespunzător.

Potrivit analizei socio-demografice pe rezultatele sondajului inițial:

  • Persoanele de 45-59 de ani, cu educație medie și superioară sunt cele care cred cu precădere că îmbunătățirea oamenilor implicați în serviciile publice de educație este cea mai bună soluție
  • Mai mulți bani, ca soluție de îmbunătățire a acestor servicii, este invocată în special de persoane cu vârste de peste 60 de ani, de cele cu nivel de educație mai scăzut, respondenți “inactivi pasivi” și de locuitorii din urban
  • Tinerii sub 30 de ani, oamenii cu educație superioară și locuitorii din București sunt cei care invocă preponderent reglementări mai bune și aplicate corespunzător.

Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


8 comments
  1. Cati bani dati atata calitate primiti!
    Nu am vazut parinti in strada sa manifesteze pentru perfectionarea profesorilor, pentru clase cu numar mic de elevi, pentru salarii decente in invatamant!
    Orice costa, implicit calitatea in educatie! Altfel raman slogane goale, precum “Romania Educata…”!

  2. Exista si profesori slab pregatiti pentru ca nu este un sistem atractiv. Fara acesti profesori slabi, cel putin o treime din scolile rurale si-ar inchide portile. In urban e ceva mai bine. Aici profesorii slab pregatiti sunt intrati in sistem prin pile si relatii. Am si eu cativa colegi asa. Nu citesc nici macar o carte in 5 ani, dar se inscriu la cursuri prin CCD fara sa invete ceva de acolo. Acele cursuri sunt adevarate orori intelectuale. Cel mai slab cadru din scoala cumnatei mele e persoana laureata Merito. Zero la clasa dar cu un curcubeu de osanale in presa locala. Pomul laudat e un cu crengile incarcate de roadele pilelor de partid.

  3. Formarea continua a profilor ar trebui facuta intr-un mod profesionist. Acum nu se tine cont de nevoi. Nevoile ar trebui sa rezulte dintr-o evaluare continua. Evaluarea nu se face nici ea cum trebuie. Fiecare prof completeaza un tabel in vacanta de vara ca sa-i iasa un calificativ foarte bine. Daca ai FB nu te mai deranjeaza nimeni cu nimic si e foarte greu sa nu obtii FB.
    Fiecare prof face ce curs vrea ca sa stranga niste credite si sa puna niste hartii la dosar. Daca a strans atatea hartii cate trebuie si are numarul de credite nu-l mai deranjeaza nimeni cu nimic.

    De formarea initiala ce sa mai vorbesc … aici e afacerea baietilor destepti din universitati.

  4. Personal cred că educația e legată de nevoile unei națiuni. Este ca o haină care poate fi purtată doar de persoana căreia i se potrivește. A încerca să aduci modele din afară și să le aplici în țară e ca și cum ai îmbrăca un uriaș cu haina unui pitic sau invers. Un sistem de educație este bun și eficient dacă îl aduce pe fiecare participant pe locul care se potrivește cu nivelul cunoștințelor, a deprinderilor, competențelor și aptitudinilor sale, iar, la absolvirea unui ciclu de învățământ, documentele oferite, acestuia, oferă garanția nivelului pregătirii.
    Ar fi posibil acest lucru introducând, în învățământul liceal, nivelul A și nivel B de pregătire, la aceeași programă școlară și la aceeași materie. Elevii din nivelul A vor fi aceia care obțin media generală peste opt, iar cei din nivelul B, media generală sub opt. Toți vor învăța în aceeași clasă (și cei de nivel A și cei de nivel B), nefiind nevoie să fie separați. Doar rezultatele îi diferențiază. La finalul ciclului de învățământ, absolvenții din nivelul A pot susține examenul de bacalaureat tip A, cu subiecte mai complexe, iar cei din nivel B, vor susține doar bacalaureatul tip B, cu subiecte de nivel mai scăzut.
    Absolvenții cu bacalaureat de tip A vor avea acces în învățământul academic, iar cei cu bacalaureat de tip B vor merge numai în învățământul post liceal. Această formă de învățământ (postliceal) trebuie să fie desfășurată doar în instituțiile de învățământ superior, care au bază didactică complexă și specialiști cu înaltă pregătire. Nimeni nu ar pierde nimic; s-ar face dreptate din perspectiva nivelului de pregătire în care sunt certificați absolvenții, fiecare fiind pe locul potrivit.

  5. Educația se referă la arta de a fi fericiți!
    Omul este fericit, când este liber și este liber când scapă de griji (de frică)!
    Care va să zică, nivelul educației, este măsura lipsei de griji, deci a libertății și, în consecință, a fericirii individului!
    Prin actul de educație nevolnicul este susținut să găsească un sens pentru viața lui (să înțeleagă de ce trăiește și cum este firesc să trăiască în raport cu limitele sale), să afle căile cele mai potrivite pentru a deveni ceea ce e posibil să fie (fără griji, liber, fericit)!
    Cinci reguli legate de educație: a) educația trebuie să fie în consonanță cu nevoile (aspirațiile) celui educat și cu posibilitățile sale; b) se realizează prin implicarea conștientă și interesată a expertului în educație și a aspirantului, cei doi stabilind, împreună, cele mai potrivite căi de atingere a țintelor spre care este orientată acțiunea lor; c) dacă aspirantul (elevul) est dezinteresat, expertul în educație trebuie să conceapă un cadru favorabil ”motivării” celui aflat în derivă (care să fie unica alternativă referitoare la opțiunile lui de tipul insulei invadate cu crocodili); d) cine fuge de educație, fuge de fericire și va fi povara pentru semeni! e) să nu uităm că suntem aici în trecere și că ceea ce devenim, vom fi în eternitate! Dacă eul nostru va fi plin de balast, dincolo vom purta povara acestei sărăcii!

  6. Care jumatate? Pai nu stabilisem ca peste jumatate dintre ei sunt analfabeti functional fix din cauza noastra? Ce facem? Sondaje pe pareri de analfabeti?Jumatatea de la sparanghel care nu ar invata nici cu cutitul la gat? Hai, va rog! Pentru cautatorii in cWr ai votantilor pentru sondaje, lasati-ma sa va spun doar atat, o vorba de duh de la un profesor puturos si nepregatit: Sic-tir! Macar eu stiu cum se desparte in silabe. Jumatatea din sondaj nu.

  7. Numirile inspectorilor cu delegație……
    Aceiași inspectori de multi ani in ISJ. Gorj,
    Scoli nedotate….
    Inadmisibil violența în școli!
    O școală în care elevii se bat,nu este școala….

  8. Sistemul e facut ca sa puna la dispozitia clasei politice o “masa imensa de mase” de manevra. Exista profesori care se adreseaza la ora actuala ca in preistorie … “Daca nu iti place poti sa te arunci pe fereastra” (la un liceu de top din Bucuresti). Ce face ministurul? (sede in cotetz si se bucura) HUA!!!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Scandalul” subiectelor la evaluarea de la clasa a IV-a. Profesorul Dragoș Iliescu, expert OECD în testare educațională: Putem face un astfel de exercițiu de ”framing” cu orice text din manuale. Moromete abuzator, în scena iconică în care Paraschiv se frige cu fasolea fierbinte. La anul, la evaluarea de clasa a IV-a: Vine, vine, primăvara (dar, atenție, fără ruptul florilor!)

Subiectele la Limba română de la evaluarea națională la clasa a IV-a sunt sau nu adecvate scopului acestei testări de verificare a literației? Este textul propus copiilor traumatizant? Este lungimea…
Vezi articolul

GRAFIC Pandemia adâncește criza natalității: românii n-au făcut mai mulți copii cât au stat închiși în case, în primele luni de pandemie, arată datele INS. La fel s-a întâmplat în Franța, Italia sau Spania. Specialist în demografie: De fapt unora le este greu să stea împreună tot timpul

Începutul perioadei de lockdown dur din primăvara anului trecut a fost singurul moment asociat unei creșteri a natalității, în pofida așteptărilor că retragerea oamenilor în case, din cauza pandemiei, urma…
Vezi articolul
Harta psihologică a României

Harta psihologică a României și răspunsul pe județe la restricțiile din starea de urgență. Daniel David: Au respectat regulile oamenii din zone foarte tradiționale și cei cu nivel mare de autonomie. Din cauza alegerilor, astăzi autoritățile vorbesc pe limbi diferite

Răspunsul românilor la restricțiile de circulație impuse în timpul stării de urgență a fost influențat de profilul psihocultural al zonei țării, susține un studiu derulat de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.…
Vezi articolul

Premieră în educație: Cine sunt cei 2 secretari de stat oficial în concediu pentru a-și face campanie electorală / Debut de școală cu licitații ratate pentru tablete și manuale și promisiuni neonorate după 3 luni de vacanță

Decizie fără precedent a Guvernului Orban, pentru prima zi de școală organizată în pandemia COVID-19: doi secretari de stat din Ministerul Educației, dintre care unul chiar secretarul responsabil cu învățământul…
Vezi articolul
Programa școlară

Cât de mare e riscul redeschiderii școlilor în context Covid-19? Rolul copiilor și tinerilor în răspândirea bolii, așa cum rezultă din ultimele experiențe și studii internaționale

Autoritățile române discută, în prezent, cele trei opțiuni pentru începerea școlii: toți copiii vin la școală, învățământul hibrid (la școală și online, varianta preferată pe moment), respectiv continuarea școlii online.…
Vezi articolul