Elevii au la dispoziție explicații pentru pregătirea examenului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, publicate de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT). Exemplele arată ce cuvinte de legătură sunt potrivite atunci când au de redactat un text, în funcție de diferite contexte sau structuri.
Redăm mai jos explicațiile despre cuvintele de legătură și importanța lor în redactarea unui text:
Circumstanțialul de cauză indică motivul, cauza, care generează un proces (De teamă, nu
a putut rosti niciun cuvânt.), iar prin intermediul unui conector specializat se stabilește un raport logico-semantic într-o frază. Ce mai frecvent, probabil, este pentru că: A întârziat pentru că a întârziat tramvaiul. Pentru a nu repeta, pentru a face dovada unui vocabular bogat, mai ales într-un text amplu, este indicat să apelăm la sinonime. Astfel, în locul lui pentru că pot fi folosite următoarele elemente cu rol de conector: fiindcă, deoarece, căci, întrucât, din cauză că, din pricină că, de vreme ce, din moment ce, pe motiv că.
Ca să – conjuncție asociată ideii de scop (Te-am chemat ca să mă ajuți. → Te-am chemat
cu scopul de a mă ajuta) poate fi și ea evitată atunci când vrem să avem un text nuanțat și bogat în structuri: A călătorit mult pentru a scrie această carte.; S-au sacrificat întru păstrarea familiei unite.; În vederea publicării primelor poezii, le-a cerut bani apropiaților.
Conjuncția discontinuă ca … să, care introduce propoziții necircumstanțiale, este diferită de conjuncția compusă ca să, care introduce circumstanțiale de scop. Ca … să se folosește în aceleași tipuri de propoziții cu să atunci când în fața lui să apare un alt cuvânt/grup de cuvinte.
Lucrurile sunt așezate astfel: Vreau ca tu să mă asculți pe mine. Prin urmare, conjuncția nedisociată ca să este folosită greșit pentru a introduce propoziții necircumstanțiale: *Vreau ca să mă asculți., de exemplu. De fapt, exemplul, modelul, este: Vreau să pleci. Substituția să – ca să este posibilă numai în cazul circumstanțialelor de scop și consecutive: Am venit să/ca să te învăț ceva.; Este destul de atent să/ca să rețină câte ceva. În limba veche, conectorul să apărea frecvent cu valoare condițională, alta decât cea pe care o întâlnim astăzi. Era mai frecventă și – foarte interesant – coexista cu forma de indicativ, astfel că asocierile că să nu reprezentau nimic excepțional, nicidecum bizar. În alți termeni, norma veche accepta astfel de construcții, iar exemple se pot găsi la scriitorii secolului al XIX-lea. Astăzi însă ca să și ca … să sunt actualizate diferit. Tot astăzi este respinsă de norma literară, de limba română normată, așadar, și alăturarea că să din construcții precum: *Mi-a spus că să îi respect alegerea.; *Ni s-a cerut că să scriem un text. Explicația: folosim doar să, fără sprijinul lui că, în trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă.
Importante și ele pentru construcția unor sintagme ori fraze, ori și or au roluri diferite, pentru că au sensuri diferite: or este sinonim cu dar, iar, însă, ci, în vreme ce ori este echivalentul semantic al lui sau. Or exprimă un raport adversativ, iar ori are funcție disjunctivă. Pe ori este foarte ușor să-l actualizăm într-un context: Ori tu, ori eu!, or poate ridica probleme și este adesea lăsat deoparte, în favoarea lui ori, element folosit greșit într-un astfel de context: Toată lumea a plecat, or eu am ales să rămân aici.
Pentru redactarea textului, avem nevoie și de conjuncțiile copulative, care indică
asocierea dintre două sau mai multe elemente. Atenție la corelațiile: atât…, cât și; nu numai…, ci și; nu numai…, dar și; nu numai că…, ci și; nu numai că…, dar și. Atenție la nuanțe: folosim precum și pentru a asocia elemente care au o anumită legătură: Am luat de acasă mâncare, precum și apă pentru câteva zile, iar dar și este mai adecvat pentru a sublinia și o anumită diferențiere: Profesorii, dar și studenții au susținut campania de informare.
DOCUMENT DESCARCĂ Ghidul UVT – cuvintele de legătură și importanța lor în redactarea textului – BAC 2025:
Calendarul examenului național de bacalaureat – Sesiunea iunie 2025:
- 27-29 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
- 29-31 ianuarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
- 3-5 februarie 2025: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
- 5-7 februarie 2025: Evaluarea competențelor digitale – proba D
- 30 mai – 4 iunie 2025: Susținerea probelor A, B, C, D pentru elevii beneficiari ai unor burse de studiu în străinătate
- 10 iunie 2025: Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
- 11 iunie 2025: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
- 13 iunie 2025: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
- 16 iunie 2025: Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
- 20 iunie 2025: Afișarea rezultatelor la probele scrise, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 23-24 iunie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 30 iunie 2025: Afișarea rezultatelor finale
Foto: © Mikhail Davidovich | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Mihai Peticilă
Ș.L.