Premiul Nobel pentru Pace 2022: Lupta pentru drepturile omului a dus distincția la Ales Bialiatski din Belarus și la două organizații pentru democrație. Cei 918.000 de euro se împart în mod egal

Premiul Nobel pentru Pace pentru anul 2022 este acordat avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului Memorial și organizației ucrainene pentru drepturile omului Center for Civil Liberties, după cum s-a anunțat în urmă cu puțin timp pe nobelprize.org.

“Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Aceștia promovează de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Aceștia au depus un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile de putere. Împreună, ei demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație”, se arată în comunicatul de presă al celor de la Comitetul Norvegian pentru Premiul Nobel care acordă anual distincția pentru pace.

Premiul de 10 milioane de coroane suedeze, adică circa 918.000 de euro după cursul valutar de astăzi, 7 octombrie, este împărțit în mod egal de cei trei laureați, mai informează instituția coordonatoare din Oslo.

„Sezonul” Nobel, deschis luni, l-a distins deja pe paleogeneticianul suedez Svante Pääbo, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, precum și pe fizicianul cuantic francez Alain Aspect, americanul John F. Clauser și austriacul Anton Zeilinger, care au primit marți Premiul Nobel pentru Fizică.

Miercuri, Nobelul pentru Chimie 2022 a fost acordat lui Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și K. Barry Sharpless care au dezvoltat chimia de tip “clic” prin care blocurile de molecule “se îmbină rapid și eficient”. Ieri, joi, 6 octombrie, a fost decernat premiul Nobel pentru Literatură lui Annie Ernaux, urmând ca luni să fie anunțat cel pentru științe economice.

Care sunt poveștile lor

“Ales Bialiatski a fost unul dintre inițiatorii mișcării pentru democrație care a apărut în Belarus la mijlocul anilor 1980. Și-a dedicat viața promovării democrației și dezvoltării pașnice în țara sa natală. Printre altele, a fondat organizația Viasna (Primăvara) în 1996, ca răspuns la controversatele amendamente constituționale care au conferit președintelui puteri dictatoriale și care au declanșat demonstrații de amploare. Viasna a oferit sprijin pentru demonstranții încarcerați și pentru familiile acestora. În anii care au urmat, Viasna s-a transformat într-o organizație pentru drepturile omului cu o bază largă, care a documentat și a protestat împotriva folosirii torturii de către autorități împotriva prizonierilor politici.

Autoritățile guvernamentale au încercat în mod repetat să-l reducă la tăcere pe Ales Bialiatski. Acesta a fost încarcerat din 2011 până în 2014. În urma unor demonstrații de amploare împotriva regimului în 2020, a fost din nou arestat. El este în continuare deținut fără proces. În ciuda greutăților personale enorme, dl Bialiatski nu a cedat niciun centimetru în lupta sa pentru drepturile omului și democrație în Belarus”, scrie în comunicatul de presă de pe nobelprize.org.

Aceeași sursă notează că “organizația pentru drepturile omului Memorial a fost înființată în 1987 de către activiști pentru drepturile omului din fosta Uniune Sovietică, care doreau să se asigure că victimele opresiunii regimului comunist nu vor fi niciodată uitate. Printre fondatori s-au numărat Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (n. red. în 1975 – sursa), și Svetlana Gannushkina, militantă pentru drepturile omului. Memorialul se bazează pe ideea că confruntarea crimelor din trecut este esențială pentru prevenirea altora noi.

După prăbușirea Uniunii Sovietice, Memorial a crescut și a devenit cea mai mare organizație pentru drepturile omului din Rusia. Pe lângă înființarea unui centru de documentare privind victimele epocii staliniste, Memorial a compilat și sistematizat informații privind opresiunea politică și încălcările drepturilor omului în Rusia. Memorial a devenit cea mai autorizată sursă de informații despre prizonierii politici din centrele de detenție din Rusia. De asemenea, organizația s-a aflat în prima linie a eforturilor de combatere a militarismului și de promovare a drepturilor omului și a guvernării bazate pe statul de drept.

Atunci când societatea civilă trebuie să cedeze în fața autocrației și a dictaturii, pacea este adesea următoarea victimă. În timpul războaielor din Cecenia, Memorial a adunat și a verificat informații despre abuzurile și crimele de război comise asupra populației civile de către forțele rusești și pro-rusești. În 2009, șefa filialei Memorial din Cecenia, Natalia Estemirova, a fost ucisă din cauza acestei activități.

Actorii societății civile din Rusia sunt supuși de mulți ani la amenințări, încarcerări, dispariții și asasinate. Ca parte a hărțuirii guvernamentale a organizației Memorial, organizația a fost catalogată de timpuriu drept “agent străin”. În decembrie 2021, autoritățile au decis ca Memorial să fie lichidat cu forța, iar centrul de documentare să fie închis definitiv. Închiderile au devenit efective în lunile următoare, dar oamenii din spatele Memorial refuză să fie închiși. Într-un comentariu cu privire la dizolvarea forțată, președintele Yan Rachinsky a declarat: “Nimeni nu intenționează să renunțe””, potrivit aceleiași surse.

Organizatorii mai transmit că “Centrul pentru Libertăți Civile a fost înființat la Kiev în 2007 cu scopul de a promova drepturile omului și democrația în Ucraina. Centrul a luat poziție pentru a consolida societatea civilă ucraineană și a exercitat presiuni asupra autorităților pentru a face din Ucraina o democrație cu drepturi depline. Pentru a transforma Ucraina într-un stat de drept, Centrul pentru Libertăți Civile a militat activ pentru ca Ucraina să se afilieze la Curtea Penală Internațională.

După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Centrul pentru Libertăți Civile s-a angajat în eforturile de identificare și documentare a crimelor de război comise de Rusia împotriva populației civile ucrainene. În colaborare cu parteneri internaționali, centrul joacă un rol de pionierat în vederea tragerii la răspundere a părților vinovate pentru crimele lor”.

Anunțul de astăzi în format video:

Prin acordarea Premiului Nobel pentru Pace pentru anul 2022 lui Ales Bialiatski, Memorial și Centrului pentru Libertăți Civile, Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni remarcabili ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina. Prin eforturile lor consecvente în favoarea valorilor umaniste, a antimilitarismului și a principiilor de drept, laureații din acest an au revitalizat și onorat viziunea lui Alfred Nobel privind pacea și fraternitatea între națiuni – o viziune de care lumea are cea mai mare nevoie în prezent, mai remarcă cei din comitetul norvegian.