Propuneri pentru regulamentul olimpiadelor, din partea unui centru de pregătire specializat: elevii de clasele primare să fie lăsați să participe, rezultatele să nu mai fie anonime, iar olimpiadele consacrate să-și păstreze statutul național – document

Trei instructori de informatică și robotică de la un club privat care pregătește elevi olimpici au transmis Ministerului Educației un document de feedback referitor la proiectul de Norme metodologice privind organizarea și desfășurarea competițiilor școlare, aflat în consultare publică până pe 3 noiembrie 2025. Cei trei semnatari – Cristian Frâncu, Cătălin Frâncu și Mihai Tuțu – formulează șase propuneri de modificare a textului elaborat de minister, argumentând că unele prevederi „limitează dezvoltarea elevilor” și „afectează spiritul olimpiadelor”, competiții care ar trebui să încurajeze performanța autentică încă de la vârste mici.

Prima observație transmisă ministerului de profesorii de la centrul Nerdvana vizează articolul din proiectul de regulament care interzice elevilor din clasele primare accesul la olimpiadele școlare. Autorii consideră că această prevedere contravine principiului nediscriminării, invocând în sprijin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, care interzice restricționarea accesului la sistemul de educație pe criterii de vârstă.

„Elevii din ciclul primar care doresc trebuie să poată participa la olimpiadele de clasa a V-a. Faptul că în anii trecuți acest lucru a fost posibil, iar noile Norme îl interzic, este un pas în direcția greșită”, se arată în scrisoare. Autorii subliniază că în practică nu ar exista o presiune majoră asupra sistemului, participarea acestor elevi fiind redusă, însă efectele pozitive asupra copiilor cu potențial excepțional ar fi semnificative.

Ei dau exemplul unui elev care a participat la Olimpiada Națională de Informatică în clasa a IV-a și a câștigat locul I pe țară, ajungând ulterior în lotul național de juniori. „Astfel de copii sunt rari și trebuie sprijiniți”, nu limitați „prin reguli artificiale”, au transmis instructorii.

Solicitare pentru redefinirea statutului olimpiadelor naționale

Un alt punct critic se referă la modul de clasificare a olimpiadelor ca „naționale” sau „interjudețene”. În varianta actuală, o competiție riscă să piardă statutul național dacă un singur județ nu organizează etapa pentru o anumită clasă, ceea ce implică automat reducerea numărului de locuri pentru participanți.

„Să reducem din pix aceste olimpiade la statutul de ‘interjudețene’ este o jignire și un neadevăr”, scriu autorii, arătând că olimpiadele consacrate – precum cele de matematică, fizică, chimie sau informatică – au adus României zeci de medalii internaționale și ar trebui tratate distinct. Ei propun un prag mai rezonabil pentru definirea unei olimpiade naționale – participarea a minimum 20-25 de județe – pentru a evita scăderea artificială a statutului acestor competiții.

Reguli mai flexibile pentru comisiile de evaluare

În document este criticată și prevederea care interzice participarea în comisiile de organizare sau evaluare a cadrelor didactice care au rude până la gradul al treilea în competiție. Instructorii consideră că această regulă este „excesivă” și îi exclude tocmai pe cei mai pasionați și competenți oameni din domeniu.

„Articolul îi pedepsește pe acei oameni care le-au insuflat elevilor pasiunea pentru disciplină. O asemenea interdicție poate scoate din sistem profesori valoroși pentru ani întregi, fără justificare”, se arată în scrisoare. Propunerea transmisă ministerului este ca restricția să se aplice doar la nivelul clasei la care participă elevul înrudit, nu la toate clasele și etapele.

Secretizarea numelor elevilor creează o cultură falsă a rușinii, susțin profesorii

Autorii cer eliminarea practicii de afișare a rezultatelor sub formă de coduri, în care doar numele premianților sunt publice, în timp ce restul participanților sunt anonimizate. Ei consideră că această măsură, justificată prin protejarea datelor cu caracter personal, este aplicată abuziv și „afectează spiritul competițiilor școlare”.

„După un meci de fotbal, ziarele nu titrează ‘echipa RO2715 a învins echipa RO1234’. Nu este nicio rușine să te clasezi mai jos la un asemenea nivel de excelență. În schimb, ascunderea rezultatelor creează așteptarea falsă că doar câștigul merită vizibilitate”, se precizează în scrisoare.

Instructorii atrag atenția că profesorii nu mai pot evalua progresul elevilor proprii, iar copiii sunt privați de posibilitatea de a se mândri cu rezultatele lor, chiar și atunci când nu se află printre premianți.

Propunere pentru arhivarea publică a subiectelor și soluțiilor

Scrisoarea conține și o propunere pentru crearea unei arhive publice online care să includă toate subiectele, baremele și soluțiile olimpiadelor, administrată de Ministerul Educației. Autorii arată că în prezent astfel de colecții sunt păstrate prin eforturi voluntare ale comunităților de specialitate, precum Infoarena sau Kilonova, dar aceste inițiative nu acoperă toate disciplinele și anii.

„Subiectele olimpiadelor reprezintă o parte valoroasă a culturii educaționale românești. Ele permit elevilor să se pregătească mai bine și oferă un instrument de analiză a evoluției nivelului de dificultate în timp”, susțin semnatarii, cerând ca arhivarea să devină o obligație instituțională a ministerului.

• Amintim că Edupedu.ro a solicitat constant în ultimii ani și a obținut de la ministerul Educației publicarea transparentă a subiectelor și baremelor de la olimpiadele naționale etapele județene, resurse publice care au fost ținute sub lacăt ani la rând. Detalii aici

Autonomie pentru societățile de excelență

În final, instructorii propun ca societățile de excelență cu tradiție, precum Societatea de Științe Matematice din România sau Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică, să primească autonomie în elaborarea regulamentelor specifice ale olimpiadelor, sub supravegherea ministerului. Ei susțin că aceste organizații, care reunesc specialiști și foști olimpici, au competența de a adapta regulamentele la nevoile reale ale disciplinelor, asigurând o organizare mai eficientă și o jurizare mai transparentă.

DOCUMENT Propunerile trimise Ministerului Educației și Cercetării:

Ministerul Educației va organiza luni, 3 noiembrie 2025, o dezbatere publică online privind Normele metodologice pentru organizarea competițiilor școlare și Regulamentul pentru întocmirea calendarelor proiectelor educaționale extrașcolare, documente aflate în consultare publică din 20 octombrie.

Edupedu.ro a publicat anterior mai multe analize despre prevederile celor două proiecte, între care interzicerea participării elevilor din clasele primare la olimpiade, introducerea unui prag mai strict pentru calificarea la etapa națională și obligativitatea publicării subiectelor după fiecare probă:

• PROIECT Reguli noi pentru concursurile extrașcolare 2026: profesorii, școlile sau asociațiile au voie să propună doar proiecte fără taxe pentru elevi, cu etape de calificare și din afara ariilor curriculare – model regulament

• Elevii de clasele primare să nu poată participa la etapele naționale ale concursurilor extrașcolare, propune Ministerul Educației, indiferent cine le organizează – document

• Regulament calendar proiecte educative 2026. Inspectorii de educație extrașcolară trebuie să creeze platforme online de înscriere, să publice datele despre concursuri și pot oferi consiliere profesorilor – proiect

• Elevii de clasele primare sunt excluși explicit de la orice olimpiade și concursuri școlare, prin proiectul de regulament-cadru, de către Ministerul Educației

• Părinții să participe obligatoriu la ședințe cu elevii și profesorii înainte de etapa națională – proiect regulament olimpiade 2026 / Elevii care încalcă regulile de conduită vor fi eliminați din competiții și nu vor mai putea participa nici anul următor

• Regulamentul olimpiadelor și concursurilor școlare a fost rescris de Ministerul Educației după 13 ani: instituția propune prag de calificare la etapa națională cu 50% mai dificil / Subiectele vor fi publicate obligatoriu după probe, iar acestea pot fi și online, doar pe platforme aprobate de minister – proiect