Critică dură la adresa noii programe de Română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere de Ministerul Educației, lansată de consiliera de stat responsabilă cu educația la cancelaria premierului Ilie Bolojan. „Programa de limbă și literatură română, așa cum este concepută acum, pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de Litere, decât pe acela al adolescenților care, abia trecând pragul liceelor, vibrează în raport cu teme consonante cu preocupările și frământările specifice vârstei”, declară Luciana Antoci, profesoară de Limba și literatura română cu aproape trei decenii de experiență la catedră și fostă inspectoare școlară generală la Iași.
Într-o reacție publică pe contul său de Facebook la dezbaterile intense generate de proiectul noii programe de clasa a IX-a, Luciana Antoci spune că dialogul aprins din ultimele zile reprezintă „o stare de normalitate”, dar avertizează că documentul, în forma actuală, nu este adaptat nivelului real al elevilor care intră în liceu.
„Segmentul de vârstă căruia îi este adresată programa aflată în dezbatere se suprapune perfect peste cohorta de elevi care face obiectul testărilor internaționale PISA aplicate în clasa a IX-a, dar care evaluează competențele formate în anii de gimnaziu. Rezultatele acestor evaluări reflectă o realitate îngrijorătoare: analfabetismul funcțional a atins un nivel de alertă. Pe acest fond, școala trebuie să vină cu o reacție putenică și imediată de răspuns care să diminueze și, în timp, să controleze acest fenomen ale cărui efecte au tot mai multe reverberații și în plan social. Însă, așa cum este concepută acum, programa de limbă și literatură română pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere care debutează pe o rută de specializare aprofundată, decât pe acela al adolescenților care, abia trecând pragul liceelor, vibrează în raport cu teme care sunt consonante cu preocupările și frământările specifice vârstei și nivelului lor de dezvoltare psiho-cognitivă și afectivă”, atrage atenția consiliera de stat responsabilă cu domeniul educație în cadrul Cancelariei Prim-ministrului.
„Reperele la care ne-am raportat în ultimii ani și care pot suporta desigur recalibrări au permis profesorului să-i atragă pe elevi în lecturi captivante și în dezbateri interesante pe teme de interes precum Adolescența, Iubirea, Călătoria și aventura, Școala, Literatura și cinematografia sau Confruntări etice prin care s-a deschis perspectiva asupra studiului textelor unor autori din diferite epoci și curente literare, dar și explorarea unor tehnici de lectură prin care sunt consolidate veleitățile unor cititori avizați, capabili să facă exerciții de deconstrucție a textului și de recompunere a mesajelor și a sensurilor de profunzime din subtext, dar și să-și dezvolte cea mai înaltă abilitate cognitivă – gândirea critică”, a avertizat Luciana Antoci.
Oficialul pledează pentru o programă „modernă, vie, flexibilă”, orientată simultan spre „cultivarea gustului estetic și a plăcerii de a citi”, dar și spre formarea unor cunoștințe relevante, înțelese atât sincronic, în raport cu literaturi din alte spații culturale, cât și diacronic, fără a presupune însă aprofundarea de specialitate.
Miza principală a clasei a IX-a, spune aceasta, ar trebui să fie dezvoltarea curiozității intelectuale și a dorinței de a învăța cu sens: „Cred, cu tăria unei convingeri formate prin experiență pedagogică directă și îndelungată, că miza este pregătirea elevilor în spiritul curiozității de a descoperi lumea prin lectură și studiu temeinic, în spiritul unei culturi generale solide”.
Potrivit Lucianei Antoci, dacă această fundație este construită corect în clasa a IX-a, anii de liceu care urmează pot deschide „perspective consolidate” pentru studiul aprofundat nu doar al limbii și literaturii române, ci al tuturor disciplinelor.
Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, a stârnit critici în spațiul public. Este în consultare până pe 13 decembrie 2025.
- Profesorul Liviu Papadima a recomandat „refacerea” componentei de literatură integral.
Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi.
Poziția integrală a Lucianei Antoci:
„Am urmărit cu deosebit interes diversitatea punctelor de vedere și opiniile critice care s-au cristalizat pe fondul punerii în dezbatere publică a Programei de limba și literatura română pentru clasa a IX-a. M-a bucurat dinamica dialogului și febra dezbaterii care, pe fond, definesc o stare de normalitate și măsoară dimensiunea interesului real pe care atât mediul academic, cât și cel preuniversitar, îl acordă educației prin predarea limbii și literaturii române în școală.
De aproape trei decenii, și eu predau disciplina limba și literatura română liceenilor din Iași, pregătindu-i nu doar pentru a obține rezultate bune la examenele naționale, cât mai ales pentru o profundă și nuanțată înțelegere a vieții, plecând tocmai de la ceea ce poate fi explorat, prin lectură, în textul literar și, apoi, integrat în procesul complicat al descoperirii sinelui și a alterității deopotrivă.
Cunoscând temeinic, prin prisma experienței directe, profilul elevilor pe care îi avem astăzi în bănci, mă alătur și eu vocilor care pledează pentru o programă modernă, vie, flexibilă, orientată deopotrivă spre cultivarea gustului estetic și a plăcerii de a citi, dar și spre acumularea de cunoștințe relevante pe care elevii să le înțeleagă atât sincronic, prin comparație cu manifestări literare similare din alte spații culturale, cât și diacronic, prin înțelegerea, în linii generale, fără date de specialitate dezvoltate în profunzime, a procesului de evoluție a literaturii române.
Din punctul meu de vedere, demersul de creionare a unei astfel de programe ar trebui să plece, înainte de toate, de la datele de context. Segmentul de vârstă căruia îi este adresată programa aflată în dezbatere se suprapune perfect peste cohorta de elevi care face obiectul testărilor internaționale PISA aplicate în clasa a IX-a, dar care evaluează competențele formate în anii de gimnaziu. Rezultatele acestor evaluări reflectă o realitate îngrijorătoare: analfabetismul funcțional a atins un nivel de alertă.
Pe acest fond, școala trebuie să vină cu o reacție putenică și imediată de răspuns care să diminueze și, în timp, să controleze acest fenomen ale cărui efecte au tot mai multe reverberații și în plan social. Însă, așa cum este concepută acum, programa de limbă și literatură română pare mai degrabă croită pe orizontul de nevoi al studenților din anul întâi de la Facultatea de litere care debutează pe o rută de specializare aprofundată, decât pe acela al adolescenților care, abia trecând pragul liceelor, vibrează în raport cu teme care sunt consonante cu preocupările și frământările specifice vârstei și nivelului lor de dezvoltare psiho-cognitivă și afectivă.
Reperele la care ne-am raportat în ultimii ani și care pot suporta desigur recalibrări, au permis profesorului să-i atragă pe elevi în lecturi captivante și în dezbateri interesante pe teme de interes precum Adolescența, Iubirea, Călătoria și aventura, Școala, Literatura și cinematografia sau Confruntări etice prin care s-a deschis perspectiva asupra studiului textelor unor autori din diferite epoci și curente literare, dar și explorarea unor tehnici de lectură prin care sunt consolidate veleitățile unor cititori avizați, capabili să facă exerciții de deconstrucție a textului și de recompunere a mesajelor și a sensurilor de profunzime din subtext, dar și să-și dezvolte cea mai înaltă abilitate cognitivă – gândirea critică.
Mai mult decât atât, o perspectivă modernă de didactică a disciplinei poate corela, în mod consolidat, studiul limbii române cu explorarea textului literar, prin aplicații coerente și relevante de înțelegere a limbii ca element de exprimare a funcțiilor limbajului, pe de o parte, dar și ca instrument de expresivitate artistică, pe de altă parte.
Cred, cu tăria unei convingeri formate prin experiență pedagogică directă și îndelungată, că miza pricipală a studierii limbii și literarurii române în clasa a IX-a este, înainte de toate, pregătirea elevilor în spiritul curiozității de a descoperi lumea prin lectură și studiu temeinic, în spiritul unei culturi generale solide și al dorinței de a învăța continuu și cu sens.
Dacă toate acestea vor fi fost dezvoltate la timp, etapele de școlaritate ulterioare clasei a IX-a vor putea deschide perspective consolidate pentru studiul mai aprofundat nu doar al limbii și literaturii române, ci al tuturor disciplinelor și domeniilor cunoașterii”.
Citește și:
Elevi de la C.N. Iași, despre programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a pusă în dezbatere – Sara, elevă la filologie: Literatura e artă doar când elevul are șansa să descopere că îi aparține. Altfel, ne pierdeți ca viitori cititori / Dacă în clasa a IX-a am fi început cu cronicarii, poate că mulți dintre noi nu am mai fi continuat să citim
Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani
Profesoara Oana Chelaru-Murăruș: Este dezamăgitoare programa de limba și literatura română propusă la clasa a IX-a. Așa arăta programa în anii ’80 când eram profesoară de liceu și nu o prea respectam, făceam cum mă tăia capul
Lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi / Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana singurii autori contemporani recomandați
Scriitorul Radu Vancu, despre programa de literatură română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență: Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă
Profesorul Ștefan Baghiu, critici dure față de noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă
Nu aruncăm literatura în lada istoriei, spune profesoara Maria Manea despre noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a
Scriitorul Mircea Cărtărescu, ironic față de noua programă de Limba și literatura română propusă de Minister pentru clasa a IX-a: Unde sunt Învățăturile lui Neagoe Basarab? Lăsați-i pe triștii cronicari să se citească unii pe alții!
ANALIZĂ Noua programă de Limba română propusă pentru clasa a IX-a nu are absolut nicio mențiune despre Inteligența Artificială, deși programele altor discipline cer „imperativ” folosirea AI în predare-învățare / Studiu de caz OCDE legat de Scriere în curriculumurile școlare: Toate strategiile de învățare au în prezent alternative susținute de AI
Noile programe școlare propuse pentru liceu au mari probleme de formulare a competențelor, majoritatea fiind neevaluabile – avertizează Șerban Iosifescu, cercetător și expert educațional: Totul va depinde de profesori și de subiectele de examen
Scriitoarea Luminița Corneanu: Ideea de identitate apare de 12 ori în noua programă de română pentru clasa a IX-a. Spre comparație, în programa în vigoare apare o singură dată. Îți vine să întrebi „cine v-a lucrat aici”? Ce s-a întâmplat între 2009 și 2025?
„Programa retrogradă” propusă pentru elevii de liceu la Limba română de Ministerul Educației este criticată de consilierul ministrului, Radu Szekely: „Din Raportul QX se alege praful și pulberea…” – spune Szekely, care citează analiza profesorului Liviu Papadima
Adriana Vișean
Advertorial
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
2 comments
Pare un scenariu bine pus la punct:punem ceva greoi și greu de parcurs ca apoi sa oferim soluția. Și cu cine vreți sa înlocuiți?Surprize,surprize!
Știați ca lumea va face valuri,mai ales cei care nu au ce face și care nu iubesc literatura.
bun, și ne cerem scuze celor care n-au dat bacul în anii optzeci (să le zicem „optzeciști”!) ? că programa era cam aceeași. și ulterior (asumat) au avut de suferit.