Religia, de fapt catehizare, îndoctrinare, rămâne parte a trunchiului comun și se studiază 13 ani – ceea ce nu se întâmplă nici măcar cu Limba română și Matematica, semnalează fostul președinte ARACIP Șerban Iosifescu: Oricum nimeni nu se pune cu BOR, cea mai mare putere în stat

2.102 vizualizări
Șerban Iosifescu / Foto: AGERPRES – Angelo Brezoianu
Șerban Iosifescu, fost președinte al agenției care evaluează școlile – ARACIP, remarcă într-un articol publicat pe blogul său că „Religia (de fapt, catehizare, îndoctrinare) rămâne parte a trunchiului comun și se studiază 13 ani, ca disciplină de sine stătătoare, ceea ce nu se întâmplă cu nicio altă disciplină, nici măcar cu Limba română și Matematica. Ce se face la Religie contrazice ce se face la Științe”. Reacția sa vine după punerea în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu, până pe 6 martie, documente nereformate din 2009, după care ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în 2026.
  • Religia, materie la care elevii pot alege să nu participe, are de două ori mai multe ore în trunchiul comun decât Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia, în proiectul de planuri-cadru pentru liceu, potrivit unei analize Edupedu.ro.

Expertul în Educație Șerban Iosifescu remarcă faptul că religia pe care o consideră „de fapt îndoctrinare” rămâne parte a trunchiului comun în noile planuri cadru pentru liceu, propuse de Ministerul Educației și Cercetării, iar elevii o studiază mai mult decât orice altă materie, timp de 13 ani.

„Religia (de fapt, catehizare, îndoctrinare) rămâne parte a trunchiului comun și se studiază 13 ani, ca disciplină de sine stătătoare, ceea ce nu se întâmplă cu nicio altă disciplină, nici măcar cu Limba Română și Matematica. Și ce se face la Religie contrazice ce se face la Științe. Ce se va întâmpla cu mintea elevului în fața acestei contradicții? Și ne vom mira, în continuare, că sunt votați Aberant Bibirescu și Lunatica Boboloacă (personaje imaginare) pentru că votanții «simt» și «cred» (dar nu gândesc). Oricum nimeni nu se pune cu BOR, cea mai mare putere în stat”, scrie Iosifescu, expert în educație, fost președinte al Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), pe blogul său, într-o reacție despre planurile-cadru pentru liceu puse în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 31 ianuarie.

Programa școlară de religie în vigoare; Religia ar urma să fie în trunchiul comun cu o oră pe săptămână, la toate clasele de liceu (sursa: cititori Edupedu.ro)
Clasa a IX-aClasa a X-aClasa a XI-aClasa a XII-a
I. Învăţătura de credinţă 1. Relaţia omului cu Dumnezeu – Adorarea lui Dumnezeu – Preacinstirea Maicii Domnului – Cinstirea sfinţilor II. Trăirea învăţăturii creştine 1. Responsabilitatea creştină – Datorii faţă de Dumnezeu – Datorii faţă de sine – Datorii faţă de aproapele III. Exprimarea învăţăturii creştine 1. Pregătirea credinciosului pentru participarea la sfintele slujbe IV. Spiritualitate şi viaţă creştină 1. Chemarea omului spre asemănarea cu Dumnezeu 2. Eu şi duhovnicul meu 3. Bucurie şi responsabilitate în relaţiile dintre tineri 4. Monahismul – formă a spiritualităţii creştine V. Religiile lumii 1. Religii în antichitate: în Mesopotamia şi în Egipt 2. Religii în antichitate: în Grecia şi la Roma VI. Ortodoxie şi cultură naţională 1. Viaţa religioasă oglindită în creaţii populare, în datini şi în obiceiuri. 2. Contribuţia Bisericii Ortodoxe la apariţia şi dezvoltarea învăţământului românesc (Veniamin Costachi, Andrei Şaguna). VII. Creştinismul şi provocările lumii contemporane 1. Muzica în viaţa tinerilor 2. Pericolul drogurilor 3. Tineretul şi mass-media 4. Tinerii şi viaţa intimăI. Învăţătura de credinţă 1. Relaţia omului cu Dumnezeu – Cinstirea sfintelor moaşte – Cinstirea sfintelor icoane – Cinstirea sfintei cruci – Respectul faţă de cele sfinte II. Trăirea învăţăturii creştine 1. Responsabilitatea creştină – Legea morală a Vechiului Testament (Decalogul) – Legea morală a Noului Testament (Predica de pe munte) 2. Libertate şi opţiune – Virtute şi păcat – Conştiinţa morală – glasul lui Dumnezeu în om III. Exprimarea învăţăturii creştine 1. Locaşurile de cult ale creştinilor – apariţie şi dezvoltare în contextul culturii universale 2. Stiluri arhitecturale reprezentative (în lume şi în ţară) IV. Spiritualitate şi viaţă creştină 1. Iubire şi dreptate 2. Rugăciune şi reconciliere V. Religiile lumii 1. Religii orientale (hinduismul, budismul, confucianismul) VI. Ortodoxie şi cultură naţională 1. Contributia mitropoliţilor români la dezvoltarea culturii naţionale (Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul) VII. Creştinismul şi provocările lumii contemporane  1. Superstiţia 2. Magia 3. Astrologia, NumerologiaI. Învăţătura de credinţă 1. Descoperirea lui Dumnezeu 2. Iisus Hristos – Mântuitorul lumii – Întruparea Fiului lui Dumnezeu – Jertfa pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos Religie – Cultul ortodox, clasele a IX-a – a XII-a , Liceu şi Şcoala de arte şi meserii 21 – Adeverirea morţii şi realitatea Învierii Mântuitorului 3. Lucrarea Sfântului Duh în lume II. Trăirea învăţăturii creştine 1. Familia creştină – azi 2. Rolul creştinilor în promovarea valorilor religioase 3. Forme de denaturare a persoanei (corupţia, minciuna, înşelătoria) III. Exprimarea învăţăturii creştine 1. Elemente de iconografie 2. Semnificaţia aşezării sfintelor icoane în biserică IV. Spiritualitate şi viaţă creştină 1. Jertfa euharistică şi iubirea jertfelnică 2. Respectul faţă de lumea creată (ecologie creştină) V. Religiile lumii 1. Iudaismul 2. Creştinismul – Neînţelegerile din 1054 – Reforma – Uniaţia. Şcoala Ardeleană 3. Islamul VI. Ortodoxie şi cultură naţională 1. Contribuţia voievozilor români la formarea şi dezvoltarea culturii naţionale (Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Neagoe Basarab) VII. Creştinismul şi provocările lumii contemporane 1. Minuni şi false minuni, fenomene normale şi paranormaleI. Învăţătura de credinţă 1. Credinţa în înviere şi viaţa veşnică 2. Rugăciunile pentru cei adormiţi în Domnul II. Trăirea învăţăturii creştine 1. Rolul tinerilor în apărarea vieţii (combaterea violenţei, a suicidului, a eutanasiei şi a degradării demnităţii umane) III. Exprimarea învăţăturii creştine 1. Monumente reprezentative de artă religioasă din Europa şi din România IV. Spiritualitate şi viaţă creştină 1. Asceza creştină (post, rugăciune, milostenie) 2. Rolul dialogului ecumenic şi inter-religios V. Confesiuni creştine în Romania 1. Ortodoxia 2. Catolicismul 3. Protestantismul şi Neoprotestantismul. VI. Ortodoxie şi cultură naţională 1. Oameni de cultură români – promotori ai credinţei creştine (Nicolae Iorga, Nichifor Crainic, Vasile Voiculescu, Nicolae Steinhardt, Petre Ţuţea, Dumitru Stăniloae, Mircea Eliade, Constantin Brâncuşi etc.) VII. Creştinismul şi provocările lumii contemporane 1. Dialogul între credinţă şi ştiinţă 2. Rolul creştinismului în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene
Programa școlară de geografie în vigoare; Geografia ar urma să fie în trunchiul comun, cu o oră pe săptămână, doar la clasele a IX-a și a X-a (sursa: cititori Edupedu.ro)
Clasa a IX-aClasa a X-aClasa a XI-aClasa a XII-a
PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI Universul şi sistemul solar Evoluţia Universului şi a Terrei Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAŢIULUI TERESTRU Coordonatele geografice Reprezentări cartografice Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi geografice şi în orizontul local Reprezentările cartografice şi societatea omenească RELIEFUL TERESTRU Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică Unităţile majore ale reliefului terestru Agenţi, procese şi forme de relief Tipuri şi unităţi de relief Analiza şi interpretarea reliefului Relieful şi societatea omenească Relieful orizontului local Aplicaţii practice în orizontul local ATMOSFERA TERESTRĂ Alcătuirea şi structura atmosferei Factorii genetici ai climei Climatele Terrei Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei Hărţile climatice şi harta sinoptică. Analiza şi interpretarea datelor. Clima şi societatea omenească Clima orizontului local APELE TERREI Componentele hidrosferei Apele continentale şi oceanice Analiza şi interpretarea unor date hidrologice Hidrosfera şi societatea omenească Hidrografia orizontului local Aplicaţii practice în orizontul local VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA Biosfera şi organizarea ei. Evoluţia vieţii pe Terra Pedosfera Zonele biopedoclimatice Biosfera, solurile şi activitatea omenească Aplicaţii practice în orizontul local MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA OMENEASCĂ Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului Interacţiunile dintre om şi mediul terestru Peisajele naturale Factorii geoecologici naturali Tipurile de mediu natural Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti Mediul orizontului localI. GEOGRAFIE POLITICĂ – Statele şi grupările regionale de state – Evoluţia în timp a hărţii politice – Principalele probleme actuale de geografie politică II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI ŞI A AŞEZĂRILOR UMANE A. Geografia populaţiei – Dinamica populaţiei – Bilanţul natural al populaţiei – Mobilitatea teritorială a populaţiei – Bilanţul total al populaţiei – Evoluţia numerică a populaţiei – Tipuri de medii de viaţă – Răspândirea geografică a populaţiei – Structuri demografice (rasială, confesională, etnolingvistică, pe grupe de vârstă şi sexe, socioeconomică, pe medii) – Populaţia, protecţia mediului înconjurător şi dezvoltarea durabilă B. Geografia aşezărilor umane – Habitatul uman: definire şi componente – Urbanizarea – Dinamica urbană şi explozia urbană – Funcţiile şi structura funcţională a aşezărilor omeneşti – Forme de aglomerare umană – Metropole – megalopolisuri – Peisaje rurale – Organizarea spaţiului urban şi rural. Planul oraşului – Amenajarea locală şi regională III. GEOGRAFIE ECONOMICĂ A. Resursele naturale – Resursele extraatmosferice şi ale atmosferei – Resursele litosferei – Resursele hidrosferei – Resursele biosferei B. Agricultura – Evoluţia în timp şi spaţiu a practicilor agricole – Tipuri şi structuri teritoriale agricole – Regiuni şi peisaje agricole C. Industria – Evoluţia activităţilor industriale – Industria energiei electrice – Regiunile industriale – Studiu de caz: analiza a două regiuni industriale (o regiune din Europa şi o regiune din continentele extraeuropene) D. Serviciile – Definire şi tipuri – Căi de comunicaţie şi transporturi – Comerţ, turism  IV. ANSAMBLURILE ECONOMICE ŞI GEOPOLITICE ALE LUMII – Marile ansambluri economice şi geopolitice ale lumii – Uniunea Europeană şi un ansamblu extraeuropeanI. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMII CONTEMPORANE Mediul înconjurător – aspecte generale *Modificări recente ale mediului terestru Factorii geoecologici – aspecte generale Geosistemul, ecosistemul şi peisajul geografic *Factori geoecologici – caracteristici şi funcţionalitate Tipurile de medii geografice Tipurile de peisaje geografice *Mediile zonei temperate Hazarde naturale şi antropice Despăduririle, deşertificarea şi poluarea – efecte ale activităţilor umane asupra mediului *Scenarii despre evoluţia mediului Protecţia, conservarea şi ocrotirea mediului Managementul mediului înconjurător II. REGIONALIZAREA ŞI GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE Dimensiunile şi domeniile regionalizării şi globalizării *Spaţiul geografic şi globalizarea Identitatea, uniformizarea şi diversitatea lumii contemporane  III. POPULAŢIA, RESURSELE NATURALE ŞI DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE Evoluţii geodemografice contemporane. Diferenţieri regionale Resursele umane şi dezvoltarea Raportul dintre aşezări şi dezvoltare. Tendinţe ale evoluţiei aşezărilor umane Resursele naturale şi agricole. Impactul exploatării şi valorificării resurselor asupra mediului. Gestionarea resurselor, dezvoltarea economică şi dezvoltarea durabilă IV. SISTEMUL ECONOMIC ŞI SISTEMUL GEOPOLITIC Evoluţia economiei mondiale şi sistemul economic mondial Sistemul geopolitic mondial actual Ansambluri economice şi geopolitice mondiale actuale (Uniunea Europeană, APEC etc.) – aspecte generale Rolul unor state în sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia, China, India, Brazilia. *Alte state: Republica Africa de Sud, Israel, Australia Organizarea spaţiului mondial (ţări în dezvoltare, ţări dezvoltate, alte categorii de ţări). Raportul Nord – Sud *Spaţiul mediteranean la interfaţa Nord – Sud De la lumea unipolară la lumea multipolară *V. ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALĂ ŞI CULTURALĂ *Viaţa socială şi organizarea spaţiului umanizat *Spaţiul geografic şi civilizaţia *Mobilitatea geografică a populaţiei şi spaţiul social *Structuri de bază ale vieţii sociale *Raportul dintre rasă, etnie, religie, cultură şi viaţa socială *Elemente de geografie culturală: originea, geneza şi evoluţia ariilor culturale *Mondializarea, occidentalizarea şi impactul acestora asupra vieţii socialeEUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ (tratare comparativă şi succesivă, de la Europa la România)  SpaȚiul românesc şi spaȚiul european.  Elemente fizico – geografice definitorii ale Europei şi ale României: – relieful major (trepte, tipuri şi unităȚi majore de relief); – clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică); harta sinoptică a Europei şi a României; – hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră; – învelişul biopedogeografic; – resursele naturale.  Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României: – harta politică a Europei; România ca stat al Europei; – populaȚia şi caracteristicile ei geodemografice; – sistemul de oraşe al Europei; analiza geografică a unor oraşe (patru oraşe europene, oraşul Bucureşti şi două oraşe din România); – activităȚile economice – caracteristici generale; analiza unei ramuri industriale (la nivel european şi în România); – sisteme de transport.  Mediu înconjurător şi peisaje.  Regiuni geografice în Europa şi în România: – caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România* ; – CarpaȚii – studiu de caz al unei regiuni geografice.  łările vecine României (caracterizare geografică succintă). ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ  Formarea Uniunii Europene şi evoluȚia integrării europene.  Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale U.E.  Statele Uniunii Europene: – privire generală şi sintetică; – studii de caz: FranȚa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria; – celelalte Țări ale U.E*.  Diviziuni regionale şi organizarea spaȚiului geografic în U.E.*.  România ca parte a Uniunii Europene: – OportunităȚi geografice ale României cu semnificaȚie pentru U.E. – România şi Țările U.E. – interdependenȚe geografice, economice şi culturale. – Organizarea şi amenajarea spaȚiului geografic în U.E. şi în România*. – Problema energiei în U.E. şi în România. – Alte probleme comune – la alegere, două studii de caz dintre: mediu înconjurător, dezvoltare economică, migraȚia populaȚiei şi a forȚei de muncă, organizare teritorială, disparități regionale, evoluȚii geodemografice, agricultură, dezvoltare urbană* EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ  Problemele fundamentale ale lumii contemporane (prezentare sintetică).  Rolul Europei în construirea lumii contemporane.  U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane – privire comparativă.  Mondializare, internaționalizare şi globalizare din perspectivă europeană.  Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluție a lumii contemporane în următoarele decenii.
Informații de context

Religia, materie la care elevii pot alege să nu participe, are de două ori mai multe ore în trunchiul comun decât Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia, în proiectul de planuri-cadru pentru liceu 2025, reiese dintr-o analiză Edupedu.ro.

O serie de materii au rămas în trunchiul comun doar la nivelul claselor a IX-a și a X-a, pentru clasele a XI-a și a XII-a ele fiind incluse în curriculumul de specialitate la profil real/umanist. În timp ce Istoria (fără noile componente referitoare strict la Holocaust și comunism), Geografia, Fizica, Chimia și Biologia au prevăzute, în total, câte 72 de ore în trunchiul-comun la nivel de liceu, Religia are 142 de ore. Nivelul este similar cu cel al Matematicii (144 de ore), Limba modernă 2 (142 de ore) sau Tehnologia informației și a comunicațiilor (142 de ore).

Acest lucru se face simțit în condițiile în care legislația include prevederi speciale privind predarea Religiei în școală, dar formulările nu sunt pe deplin clare. Citește aici care sunt prevederile din legea Educației.

Edupedu.ro l-a întrebat pe Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii de teologie, dacă deschiderea publicului român la manipularea online este și un eșec al modului în care se predă Religia în școala românească, având în vedere că mulți tineri au fost manipulați, în special în mediul online, prin mesajele de tip mesianic ale candidatului la prezidențiale în decembrie 2024, Cătălin Georgescu.

„N-aș lega modul în care se predă religia de rezultatul alegerilor. Pentru că religia are acest statut de materie, să spunem, cvasi-opțională, în sensul în care părinții trebuie să opteze pentru a studia religia, dacă doresc. În practică, într-adevăr, se întâmplă ca majoritatea elevilor să opteze pentru acest lucru. Acum, religia în școala românească cred că nu se predă nici mai bine, nici mai prost decât celelalte materii, pentru că este o oră organizată tot de Ministerul Educației, cu resursele lui de profesori, resurse financiare, resurse de curricule. Cred că mai degrabă răspunsul la întrebare, dacă deschiderea publicului la manipularea online este legată de religie, e mai degrabă negativ, într-un sens instituționalizat. Adică nu avem de-a face cu linii directoare transmise de biserică prin profesorii de religie elevilor care studiază religie, cum să îmbrățișeze o oarecare doctină sau orientare politică care ar fi neolegionară. Exclus acest lucru, însă, și asta mi se pare mie cel puțin tema momentului în România, dincolo de personajele politice”, a spus Raiu.

Noile reguli de predare a Religiei și de participare la aceste ore urmau să fie gata până pe 31 decembrie 2024, cu o întârziere de peste 10 luni față de termenul inițial.

În urma unei anchete a publicației Recorder, profesorul de religie Aurelian Damian de la Colegiul Național „B.P. Hasdeu” din Buzău a fost acuzat că face propagandă legionară la ore și de susținere a candidatului pro-rus la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu. Procurorii au început cercetări în acest caz, iar conducerea liceului o anchetă disciplinară, în paralel.

Ca reacție, ministru Educației și Cercetări, Daniel David a spus că profesorul trebuie să urmeze o programă, nu poate face orice şi cu siguranţă nu poate să violeze reguli şi legi care spun că nu faci prozelitism politic în școli.

Citește și:
Religia, materie la care elevii pot alege să nu participe, are de două ori mai multe ore în trunchiul comun decât Istoria, Chimia, Fizica, Biologia sau Geografia, în proiectul de planuri-cadru pentru liceu
INTERVIU Cătălin Raiu, lector universitar în Științe Politice, cu studii în teologie: Este o problemă modul în care e predată teologia în Facultățile de teologie. Se creează un fel de analfabetism în privința culturii politice și ai preoți care desconsideră virtuțile democrației / Ideea mea de reformă: cursuri pentru studenții teologi despre modul în care funcționează democrația, ce este libertatea religioasă, dialogul inter-religios

14 comments
  1. Religia nu are rost sa fie studiata decat pana la terminarea gimnaziului. La liceu este timp pierdut, pentru ca nu mai are nici un efect asupra comportamentului elevulor. Insa liderii politici nu vor sa se puna rau cu liderii religiosi, care ii sprijina pe cei de la putere si ordona politrucilor din educatie sa nu se atinga de orele de religie din scoli.

    1. Dacă ar fi adevărat, elevii nu ar mai opta să studieze religia la gimnaziu și la liceu. Ei își doresc, majoritatea optează pentru studiul acestei frumoase discipline. Nu poți să le interzici acest drept, ca doar nu suntem în comunism. Cei care nu vor să studieze, sunt liberi să nu o facă.

    1. Le periază edupedu, ca să nu mai fie interesați oamenii să se întoarcă și să discute cu alții despre subiect.

      Așa fac la toate – cică vor să curețe comentariile de injurii și altele. Vorbă să fie.

      Hai să vedem cât le ia să-l publice pe ăsta.

  2. Nimeni nu contesta contributia majora a crestinismului la cultura si civilizatia europeana, de care si noi apartinem. Numai ca in prezent orele de religie prevazute in programa scolara, se rezuma doar la studiul ortodoxiei. De aceea, in multe cazuri la orele de religie se practica un discurs adesea intolerant, fie la adresa altor culte crestine,fie la adresa unor minoritati. Uneori li se preda copiilor o versiune de ortodoxism primitiv, pe care nu o intalnesti la prelati sau laici ortodocsi moderni. Asadar, chiar daca studierea religiei, in scoli devine optionala ar trebui revizuita radical programa cu privire la predarea orelor de religie. Un model poate fi cel din Marea Britanie, unde educatia religioasa se concentreaza pe aspectele morale si filosofice ale credintelor religioase si in niciun caz nu incearca sa faca prozelitism pentru o religie sau alta.

  3. E interesant cum toată lumea se învârte in jurul lui Kremlin Georgescu deși se susține că este doar ,,o fantomă ”

    Cu toate acestea sunt unii, ziși intelectuali, care ar vrea să modeleze planul cadru in funcție de această efemeră apariție in spațiul politic românesc.

    Din programa școlară din articol rezultă ca se studiază inclusiv istoria religiilor, incluziunea, toleranța, alcătuirea limbii române in spațiul monastic…
    Cu toate acestea unii afirmă sec si semidoct ,, îndoctrinare ”

    Pe de altă parte învrăjbirea si încurajarea atacului asupra unor discipline care sunt esențiale in păstrarea identității poate fi un semnal ascuns ca se vrea, poate neintenționat, topirea întru -un sincretism globa prin excluderea Istoriei românilor, Geografia României sau a unei identități spirituale creștine.
    De asemenea reducerea orelor de știință sau transformarea in CDEOS fragmentare, subiectiviste, temporare e in contradicție flagrantă cu ideea că s-a mărit apetitul pt pseudoștiință.

    In ceea ce privește ,,degringolada” de la MEC pare că se comunică haotic, nestructurat și fragmentat și nu se reușește explicarea transformării dorite cu aceste modificări, termenul, mijloacele si mai ales detaliile atât de esențiale.

  4. Edupedu, cam multă campanie anti-religie! Știu ca unii nu vroiau, elevi fiind, sa facă religie, dar acum exagerează cu atacurile!

  5. Mereu este prezentat doar punctul de vedere al unei singure parti! Pentru echilibru, punctul de vedere al partii adverse?

  6. Nu cred ca o persoana care a fost demisă din cel puțin 10 motive majore de la conducerea ARACIP are “dreptul” sa dea cu piatra in disciplina Religie, precum și în nicio altă disciplină. Mai mult decât atât, s-a anunțat clar cum ca programa la religie, la liceu, va fi revizuită.

  7. Exact așa spuneau și comuniștii…tocmai ca religia se împletește armonios cu știința…dar comuniștii au inventat dictonul “crede și nu cerceta”, care nu se regăsește niciunde în Sfânta Scriptură…

  8. Atât timp cât nu stăpâniți subiectul, domnule Iosifescu, ar fi recomandat să vă abțineți ori să vă documentați în prealabil…..
    ați uitat ce ați făcut la ARACIP???!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rezultatele simulării Evaluării Naționale și Bacalaureat 2022: 59,73% dintre elevii de casa a XII-a au luat notă de promovare la matematică și istorie, 70,2% au promovat la română. La Evaluarea Națională, la română au luat peste 5 un total de 70,53% din elevi

Rezultatele de la simularea examenului de Bacalaureat sunt încă procesate de către Ministerul Educației, dar Sorin Cîmpeanu a dat câteva cifre pentru Edupedu.ro, în cadrul conferinței online „Educația financiară în școală…
Vezi articolul

Avem nevoie de o intervenție pe trei paliere, investiția în profesori, infrastructură, ajutor dat elevilor și studenților, replica Ligiei Deca la studiul Erste, potrivit căruia un copil născut astăzi în România își atinge doar 58% din potențialul productiv

Un copil născut astăzi în România este de așteptat să atingă doar 58% din potențialul său productiv ca adult, față de 100% la sută dacă ar primi o educație și…
Vezi articolul