În Capitală, graficul de inspecții pentru anul școlar 2025-2026 a fost modificat prin adăugarea inspecției tematice privind „Respectarea cadrului legal şi aplicarea corectă a măsurilor de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale”, potrivit unei note a Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Vezi mai jos, în articol, ce aspecte vor fi urmărite în cadrul acestor inspecții.
„În conformitate cu hotărârea Consiliului de Administrație al ISMB din data de 2.12.2025, în perioada decembrie 2025-aprilie 2026, Graficul Unic de Monitorizare și Control al ISMB pentru anul școlar 2025-2026 se amendează prin adăugarea inspecției tematice privind „Respectarea cadrului legal și aplicarea corectă a măsurilor de sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale”, conform notei ISMB.
Un aspect urmărit în cadrul inspecțiilor se referă la analiza repartizării elevilor cu CES în clase, în conformitate cu prevederile OME nr. 3945/2024 privind aprobarea Procedurii de distribuire aleatorie a antepreșolarilor/ preșcolarilor/ elevilor în formațiunile de studiu:
- Existenţa echilibrului numeric și functional în alcătuirea claselor;
- Respectarea principiului integrării și evitarea segregării.
Clasele în care sunt înscriși elevi cu cerințe educaționale speciale orientați pentru învățământul de masă se constituie de regulă cu maximum 3 elevi cu CES/clasă în anul școlar 2026-2027, conform proiectului de metodologie privind fundamentarea cifrei de școlarizare. Astfel, avem 3 elevi cu CES într-o clasă, iar pentru fiecare elev cu CES numărul maxim de elevi din clasă se diminuează cu 3 elevi, conform legii și proiectului de metodologie.
Conform notei ISMB, se va verifica respectarea prevederilor Ordinului comun al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Speciale şi Persoanelor Vârstnice, Minsterului Sănătății și al Ministerului Educației Nationale și Cercetării Științifice nr. 1985/1305/5805/2016 privind aprobarea Metodologiei pentru evaluarea si intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum si în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerinte educationale speciale.
Inspecțiile o să vizeze și existenţa/completarea documentelor de lucru pentru specialiștii implicați în oferirea serviciilor psihoeducaționale elevilor cu CES (profesori consilieri şcolari, profesori logopezi, profesori itineranti și de sprijin, învățători de sprijin, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți etc.)
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, le-a transmis profesorilor care au elevi cu cerințe educaționale speciale „să solicitați resurse acolo unde aveți nevoie, inclusiv în ceea ce privește limitele de copii la nivelul clasei”. Acesta a afirmat că „vom veni în curând cu o strategie”. Declarațiile au fost făcute, miercuri, 19 noiembrie, la prezentarea raportului săptămânal.
Pe 5 noiembrie, ministrul Daniel David a vorbit despre profesorii de sprijin: „Este important când vom gândi bugetul pe anul viitor să luăm în calcul ceea ce eu spuneam că ar fi trebuit să facem de mai mulți ani, să punem la dispoziție bani pentru a angaja profesori de sprijin, pentru angaja ajutorul de care are nevoie profesorul la clasă.”
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Informații de context despre integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale
Profesorii din România spun că cel mai mult au nevoie să fie învățați cum să predea la elevii cu CES, potrivit studiului internațional TALIS 2024.
Învățarea diferențiată și individualizată nu poate fi asigurată în învățământul de masa, cel de stat, cu 33 de elevi în clasă, dintre care 3 sunt cu CES. Statul nu a angajat pe nimeni să ne ajute și noi rămânem responsabili de toți, a declarat profesoara Dorica Boltașu.
Edupedu.ro a publicat pe 28 aprilie o analiză a reformei educației speciale, prevăzută de legea învățământului preuniversitar, care nu a mai avut loc. Din 2023, aproape toate prevederile din legea educației au fost amânate, iar legislația subsecventă nu există.
Evaluarea elevilor cu cerințe educaționale speciale se face conform unui ordin comun din 2016 care include metodologia pentru încadrarea copiilor în grad de handicap și pentru orientarea școlară și profesională.
- Numărul elevilor cu CES din școlile din România aproape s-a triplat în ultimii 5 ani, ajungând la peste 50.000 în anul școlar 2023-2024, în timp ce numărul profesorilor de sprijin este ținut de Ministerul Educației cu mult sub standardul legal, a arătat Edupedu.ro într-o analiză din aprilie 2024 – grafic.
- În anul școlar 2023-2024 au fost 1852 de profesori de sprijin la 51.784 de elevi din învățământul de masă, adică un profesor de sprijin la 28 de elevi, în medie. Dacă raportăm numărul profesorilor de sprijin la numărul total al elevilor cu CES din învățământul de masă și cel special (71.324), avem 38 de elevi la un profesor de sprijin.
- În același timp, profesorii de la clasele unde sunt elevi cu CES au nevoie de ajutor și formare. „După ce un elev cu cerințe educaționale speciale obține certificatul de orientare școlară și profesională, ajunge în școala de masă, unde cadrele didactice întreabă: «Ok, eu acum ce fac? Am o hârtie, dar asta nu schimbă cu nimic situația; copilul este tot aici, cu mine și eu trebuie să găsesc metode pentru a continua»”, a declarat Lizetta Mihăilă, coordonator profesori itineranți și de sprijin, în cadrul unei conferințe organizate de de Casa Corpului Didactic București în parteneriat cu CMBRAE, în 2024.
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Maximum 3 elevi cu cerințe educaționale speciale la clasa în anul școlar 2026-2027 – proiect / Clasele cu trei elevi cu CES pot funcționa cu până la 9 elevi sub limita maximă din lege
Mesaj pentru profesorii care au copii cu CES în clase de la ministrul Educației: Vă încurajez să faceți apel și să solicitați resurse acolo unde aveți nevoie
Degeaba ducem copiii cu CES în școlile de masă, dacă profesorul nu are resurse, spune ministrul Daniel David: Să dăm bani pentru a angaja profesori de sprijin și ajutorul de care este nevoie la clasă, când vom face bugetul pe anul viitor
Ștefan Lefter
Redacția
7 comments
Profesorul de sprijin vine o data pe săptămână, o ora. În restul timpului, intr-o clasa cu 17 preșcolari + 2 cu CES…e supraveghere, supraviețuire sau orice altceva numai învățământ nu. Oare copiii tipici nu au drepturi? E normal ca ei sa nu aibă acces la jucarii ptr ca pot fi loviți cu ele, e normal sa fie loviți, sa aibă caiete sau lucrări rupte și mâzgălite, e normal sa fie dulapurile intoarse cu fata la perete ptr ca unul din copiii cu CES se baga in ele, se catara, sare…? Totul de dragul integrării.
Si apoi ni se reproșează analfabetismul funcțional… Nu, d-le ministru, nu e vina profesorilor ci a celor care prin deciziile luate, parca si-au făcut un scop din distrugerea a ceea ce a mai rămas din învățământ. Mai aveți un pic…
Nimeni nu vorbește de timpul care poate fi alocat într-o oră celorlalți copii „tipici”, dacă un profesor are în clasă trei copii cu CES. Și dacă ai unul sau doi, sau trei reduci în fapt timpul pentru ceilalți. Cum aplici principiul segregării și alte cele „celorlalți”?
Ce face un profesor de matematică la clasa a VIII -a cu un elev care știe să facă doar operații simple. 35 de săptămâni x 4 ore face adunări, scăderi, înmulțiri…
Cum argumentează un copil la Educație socială, să zicem, când el nu citește și nu înțelege un text simplu. Îl pui să transcrie text, pentru că ” trebuie” să lucrezi și cu copiii cu nevoi speciale?
Și așa mai departe
In fapt este un simultan, lucrezi pe un curriculum adaptat( sau două , sau trei ) și pe o planificare obișnuită și pe câți îi ajută? Socializarea e un cuvânt pe care cei ce-l folosesc nu-l înțeleg. Acceptare, integrare?
Știe un deștept din minister cum se simte un copil cu CES de clasa a VII-a care nu are ce împărtăși cu alți colegi…că adolescență…nu poți să i obligi pe ceilalți să se îndrăgostească de un copil cu CES. Ei nu sunt adulți, vor co vârstnici cu care sa aibă același interese.
Verificarea hârtiilor nu ajută la integrare. Sunt motive pentru unii de hârtii și bani.
Romanii sunt specialiști în fabricat hârtii.
Ar trebui schimbată legea ( pentru că acum e o minciună instituționalizată) și să nu mai viseze unii, alții la Finlanda, Danemarca sau alte țări cu un sistem de învățământ mai frumos conturat.
Avem un sistem prost în care unii vor să meargă ceva perfect. Mda!
Adica, dirigintele, directorul au competente in actul didactic al colegului lor? omul e bolnav.
Profesorii ar trebui să învețe să predea pentru întreaga clasă, nu doar pentru „elevul tipic”. Nu li se cere să predea exclusiv pentru un copil sau trei copii cu CES, ci să își adapteze metoda astfel încât toți elevii să poată participa. Cererea unor cadre didactice ca „profesorul de sprijin să-i învețe cum să predea elevilor cu CES” devine adesea doar o scuză pentru a evita responsabilitatea și pentru a justifica ideea greșită că „elevii cu CES nu ar avea ce căuta în școala de masă”.
Realitatea este alta:
Profesorii știu să predea. Doar că, în multe situații, nu își doresc să lucreze cu elevii cu CES.
Aceasta este o formă gravă de segregare, manifestată nu doar prin atitudini, ci și prin comportamente și micro-excluderi din clasă. În plus, profesorii itineranți nu sunt integrați în comunitatea școlară, fiind tratați ca „externi”, deși sunt parte profesională a procesului educațional.
La nivel sistemic, situația este agravată de ambiguitatea și lipsa de coerență din partea Ministerului. Vin doar cu cerințe, impuneri și obligații birocratice, fără să ofere documente, instrumente și proceduri standardizate aplicabile în toate școlile. Iar apoi tot profesorul de sprijin este supraîncărcat: i se atribuie peste 30 de elevi cu CES, plus un volum exagerat de hârtii, rapoarte și documentație, care depășește orice posibilitate reală de intervenție eficientă.
În concluzie, sistemul nu sprijină integrarea – o îngreunează. Profesorilor de sprijin li se cere imposibilul, iar elevilor cu CES li se refuză, de fapt, dreptul la o educație incluzivă reală.
Carmen
Ai lucrat tu vreodata cu un elev cu CES, in sistem „simultan,” intr-o clasa cu 20 de elevi? Sau macar ai lucrat vreodata cu un elev cu CES fie si in sistem unu-la-unu?? Daca ai facut-o, atunci spune aici cum e si cum faci asta, ca sa ia si altii exemplu, sa lucreze ca Carmen!!
Dar, dupa cum vorbesti, sigur nu ai lucrat in viata ta cu vreun elev (cu sau fara CES)!
Ce usor e sa critici si sa dai cu pietre, fara sa stii despre ce e vorba!
Cum ar fi că inspectoratul sa vina să vadă câți elevi sunt in clasa, cate laboratoare exista, ce dotare exista…și în urma inspecției să facă cerere de necesar la inspectorat, minister, primărie?
Sa scrie inspectorii, nu sunt suficiente spatii, rugam direcțiunea și inspectoratul să propună proiecte pe fonduri europene astfel încât să existe spatiu suficient.
Sau în urma inspecției să propună primăriei să construiască .
Simpla curiozitate
inspectorii nu ajuta cu nimic, nu indruma , doar vin sa controleze teancuri de bibliorafturi. E ușor sa ieși din birouri și sa vii sa inspectezi oamenii care chiar muncesc