Rezolvarea subiectului la Istorie – Bacalaureat 2023, făcută de profesorul Cosmin Florea: Subiectul a fost de nivel mediu, la fel ca cel de anul trecut

3.017 vizualizări
Foto: Arhiva personală
Subiectele pe care elevii le-au primit la Bacalaureat 2023, la proba scrisă de Istorie, au fost rezolvate de profesorul Cosmin Florea, inițiatorul platformei oradeistorie.ro, unde elevii și profesorii pot găsi resurse educaționale gratuite pentru clasele IV-XII.

”Subiectul de anul acesta a fost de nivel mediu, la fel ca cel de anul trecut”, spune profesorul, pentru Edupedu.ro.

Subiectele extrase au fost cele din varianta numărul 1. Baremul de corectare pentru proba de Istorie de la Bacalaureat 2023 a fost publicat ieri după-amiază de Ministerul Educației.

Cosmin Florea este profesor de istorie la Școala Gimnazială „Constantin Popovici” din Buhoci și la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Buhuși. A lansat în mediul online platforma oradeistorie.ro pentru a oferi elevilor, cadrelor didactice și celor pasionați de istorie o gamă variată de resurse educaționale, potrivit descrierii acestuia.

Rezolvarea profesorului Florea, mai jos:

„Subiectul I

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „De la jumătatea secolului al XVI-lea […] suzeranitatea otomană devine mai apăsătoare, iar obligațiile față de sultan sporesc. […] Controlul Imperiului Otoman, extins în toată Peninsula Balcanică până la Dunărea Mijlocie, sporea sentimentul de nesiguranță al popoarelor din această regiune. Totuși, românii, conștienți de soarta grea a grecilor, bulgarilor, albanezilor, sârbilor, croaților, ungurilor etc. ocupați de otomani, au continuat rezistența și au menținut statutul de autonomie a țărilor lor. Deși au plătit tribut și alte dări turcilor, deși li s-a îngrădit politica externă, trebuind să cedeze sultanului unele dintre teritoriile lor, românii și-au menținut statele cu domni proprii, turcilor fiindu-le interzis să se așeze stabil în ele și să aibă pământuri acolo, să facă politică de atragere la islam a creștinilor și să clădească moschei […]

În primele decenii ale secolului al XVI-lea, domnii Țării Românești și Moldovei au dus o politică de alianțe antiotomane, deși continuau lungi perioade de timp să plătească tribut turcilor […] Domnii Moldovei, de la Petru Rareș până la Ion Vodă și Aron Vodă […] au avut o politică antiotomană activă cu rezistențe armate și cu bătălii sângeroase.
(I.A. Pop, Istoria ilustrată a românilor pentru tineri)”

B. „Transformarea Transilvaniei în Principat autonom sub suzeranitatea Porții, [Imperiul Otoman] a însemnat o grea lovitură dată Habsburgilor, pentru care potențialul economic al acestei provincii reprezenta o puternică atracție. În același context, poziția Principatului între otomani și Habsburgi conferea din punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl controla. Prin urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a politicii externe a celor două imperii. În timpul principelui Ioan Sigismund, Transilvania a devenit teatrul unor confruntări acerbe, care s-au redeschis după moartea sultanului Suleyman Magnificul (1566). Habsburgii vor relua disputa, mai ales datorită faptului că, după epoca sultanului Suleyman, Imperiul Otoman a intrat într-o fază staționară. […] Pacea încheiată la 21 februarie 1568, cu o durată de 8 ani, confirmă slăbiciunile otomane. Împăratul păstra în stăpânirea sa Ungaria apuseană, Dalmația, Croația și Slovenia, în timp ce Ioan Sigismund și domnitorii Țării Românești și Moldovei își mențineau controlul asupra teritoriilor aflate efectiv în posesia lor.
(I. A. Pop, T. Nagler, M. Andras, Istoria Transilvaniei)”

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți Principatul autonom precizat în sursa B.
Transilvania

2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la politica externă a domnilor români.
„deși au plătit tribut și alte dări turcilor”
„domnii Țării Românești și Moldovei au dus o politică de alianțe antiotomane”

3. Menționați două spații istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
Țara Românească, Moldova, Imperiul Otoman

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că popoarele balcanice sunt ocupate de otomani.
A

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Cauză: „poziția Principatului între otomani și Habsburgi conferea, din punct de vedere militar și strategic, un considerabil avantaj pentru cel care îl controla”
Efect: „Prin urmare, stăpânirea noului Principat autonom a constituit o preocupare constantă a politicii externe a celor două imperii”

Cauză: „după epoca sultanului Suleyman, Imperiul Otoman a intrat într-o fază staționară”
Efect: „Habsburgii vor relua disputa”

6. Prezentați alte două fapte istorice la care participă românii în secolul al XVI-lea, în afara celor precizate în sursele A și B.

În timpul domniei lui Mihai Viteazul, românii au întreprins atât acțiuni militare, cât și acțiuni diplomatice, cu caracter antiotoman.

La 20 mai 1595, o delegație alcătuită din 12 boieri a încheiat, în numele lui Mihai Viteazul, un tratat antiotoman la Alba Iulia cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Conform acestui tratat, Mihai Viteazul recunoștea suzeranitatea lui Sigismund Bathory, iar Biserica Ortodoxă din Transilvania intra sub jurisdicția mitropolitului Țării Românești.

În iunie 1598 a fost semnat tratatul antiotoman de la mănăstirea Dealu, între Mihai Viteazul și Rudolf al II-lea, împăratul Imperiului Habsburgic. Prin acest tratat, domnul muntean devenea vasalul împăratului habsburg, în schimbul ajutorului militar contra otomanilor. Acest tratat a dus la anularea actului diplomatic încheiat cu Sigismund Bathory în 1595.

7. Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

Între secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, românii au desfășurat atât acțiuni militare, cât și acțiuni diplomatice, cu caracter antiotoman.

În aprilie 1711, Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, a încheiat un tratat antiotoman cu Rusia, la Luțk. În vara aceluiași an, Dimitrie Cantemir a participat, alături de oastea rusă, la bătălia de la Stănilești contra Imperiului Otoman, încheiată cu înfrângerea creștinilor.

Subiectul al II-lea

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„În august 1857, la Osborne, Napoleon al III-lea și regina Victoria au acceptat un compromis în problema românească. Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin, iar Anglia și-a dat acordul pentru anularea alegerilor falsificate din Moldova și organizarea altora noi. […]

În luna octombrie 1857, s-au deschis la București și Iași cele două Adunări ad-hoc, care […] aveau însă prerogative limitate. Ele au fost create de marile puteri doar pentru a afla opinia poporului român față de unire. Totuși, Adunările ad-hoc au votat cu entuziasm declarații de unire a Moldovei cu Țara Românească, avansând și numele viitorului stat suveran (România), precum și dorința de instaurare a unei monarhii ereditare străine. […]

După negocieri și compromisuri, […] în 1858 a fost semnată Convenția de la Paris […] Convenția prevedea că noul stat se va numi Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, va avea doi domni pământeni, două capitale, două guverne și două foruri legislative distincte […] Armatele celor două țări erau puse sub comandă unică, iar la Focșani se înființau o Comisie Centrală și o Înaltă Curte de Casație care să elaboreze legi comune, să conducă în viitor la o uniformizare legislativă și administrativă. Convenția nu interzicea în mod expres unirea deplină, lăsând pe seama poporului român, să găsească soluția cea mai potrivită […] În conformitate cu prevederile Convenției de la Paris, în Principate au fost constituite comisii provizorii […] având sarcina de a asigura formarea adunărilor elective, care urmau să desemneze cei doi domnitori. […] La Iași, capitala Moldovei, a fost ales domnitor Al. I. Cuza, cu unanimitatea deputaților prezenți. […] La București […] ideea alegerii aceluiași domnitor – și ca urmare a lipsei de precizie a Convenției de la Paris, care nu interzicea explicit alegerea aceleiași persoane ca domnitor în cele două Principate – a căpătat susținere […]. Urmarea a fost alegerea lui Al. I. Cuza cu unanimitate de voturi.”
(I. Bolovan, I. A. Pop, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți domnitorul român precizat în sursa dată.
Al. I. Cuza

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Secolul al XIX-lea

3. Menționați un stat participant la evenimentul de la Osborne și o decizie adoptată în cadrul acestui eveniment precizate în sursa dată.
Franța / Anglia
„Franța renunța să mai susțină unirea deplină a Principatelor sub un prinț străin”
„Anglia și-a dat acordul pentru anularea alegerilor falsificate din Moldova și organizarea altora noi”.

Citește rezolvarea completă a subiectului de la istorie pe oradeistorie.ro.

Marți, candidații la Bacalaureat 2023 au susținut proba obligatorie în funcție de profil –Matematică sau Istorie. Miercuri, aceștia susțin proba la alegere în funcție de profil și specializare. Urmează ca, joi, candidații care aparțin minorităților naționale, să susțină examenul la Limba maternă.

Primele rezultate de la BAC 2023 ar urma să vină pe 3 iulie. Între 4 și 6 iulie are loc rezolvarea contestațiilor, iar pe 7 iulie afișarea rezultatelor finale, conform calendarului de BAC 2023.

Citește și:
Rezolvarea subiectelor de la Matematică, Bacalaureat 2023, profil real, specializarea Matematică-info, făcută de profesoara Florentina Pavăl: Au fost subiecte de nivel mediu și cu enunțuri previzibile
Rezolvarea subiectelor de la Matematică, Bacalaureat 2023, profil real, specializarea Științe ale naturii, făcută de profesoara Florentina Pavăl – FOTO
Rezolvarea subiectelor de la Matematică, Bacalaureat 2023, filiera Tehnologică, făcută de profesoara Florentina Pavăl: Subiecte asemănătoare testelor de antrenament, nimic din ce s-a reintrodus anul acesta în programă
Rezolvarea subiectelor la Limba română, BAC 2023. Profesoara Genoveva Cerchez: Probabil că majoritatea candidaților vor scrie eseuri învățate, eventual pe de rost, ceea ce e complet frustrant pentru toată lumea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Lista celor peste 540 de programe de formare continuă pentru profesori a fost publicată de Ministerul Educației. Educația emoțională, strategiile didactice de predare și managementul clasei de elevi, printre domeniile vizate

Lista celor peste 540 de programe pentru formarea continuă a profesorilor a fost publică de Ministerul Educației. Este vorba despre Registrul naţional al programelor pentru dezvoltare profesională continuă acreditate, actualizat…
Vezi articolul

Liceele tehnologice în care elevii vor susține examenul de certificare sunt stabilite până pe 31 ianuarie / Elevii cu deficiențe pot beneficia de mărirea cu 15 minute a timpului destinat susținerii proiectului, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial

Unitățile de învățământ în care absolvenții învățământului liceal, filiera tehnologică, vor susține examenul de certificare a calificării, sunt stabilite până cel târziu la data de 31 ianuarie, potrivit unui ordin…
Vezi articolul

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, după ce Comisia de Etică a UBB a spus că teza de doctorat a lui Bode este “profund viciată”: “Premierul României cere respectarea legii. În cazul punctual, este o situație care se tranșează în cadrul unui proces”

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat miercuri despre plagiatul lui Lucian Bode, în urma anunţului Universităţii Babeş Bolyai, că la fel ca şi în orice alte cazuri,…
Vezi articolul