Raportul privind Evaluarea Națională pentru Matematică și Științe, clasa a VI-a 2022, a fost publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație. Documentul a urmărit performanțele unor elevi de la oraș care în anul 2018 erau înscriși în clasa a II-a și s-au transferat la școli de la sate. Din cauza școlilor în care au ajuns, rezultatele Evaluărilor Naționale elevii au avut performanțe reduse după 4 ani. Raportul analizează în paralel, din aceeași perspectivă, și evoluția generației de elevi care în 2018 era în clasa a IV-a și a terminat clasa a VIII-a în 2022.
1200 de elevi care în anul 2018 erau în clasa a II-a și au dat Evaluarea Națională fiind înscriși la o școală din mediul urban, s-au transferat apoi la școli din mediul rural, iar performanțele lor au scăzut atunci când au dat Evaluarea Națională 4 ani mai târziu, la clasa a VI-a, în anul 2022. Sunt elevi care aveau rezultate mai slabe în clasă, la oraș, la Evaluarea Națională din clasa a II-a.
Raportul de Evaluare Națională pentru generația de elevi care în 2022 a terminat clasa a VI-a urmărește rezultatele acestor elevi și le compară cu cele pe care le-au obținut aceștia la Evaluarea Națională din 2018, când erau în clasa a II-a.
Spre deosebire de anii precedenți, nu s-au putut face o analiză a rezultatele acestor elevi la clasa a IV-a la Evaluarea Națională, deoarece în 2020 nu s-a susținut această evaluare din cauza pandemiei de COVID 19.
La nivel național s-a folosit un eșantion de 112.032 de perechi de rezultate obținute de aceiași elevi, care au susținut proba de Matematică și Științe de la Evaluarea Națională atât în 2018 când erau în clasa a II-a, cât și în 2022, când erau în clasa a VI-a.
La proba de matematică și știință, cel mai mare procent mediu de rezolvare corectă a itemilor la clasa a II-a, de 83,22%, l-au avut elevii care au dat ambele evaluări în școli de la orașe – un punctaj de 525.
Un procent aproape similar și un punctaj de 507 au înregistrat elevii care au început școala în mediul rural și au dat Evaluarea Națională într-o școală de la sat, dar s-au mutat la o școală din mediul urban, unde au susținut Evaluarea Națională la clasa a VI-a.
Cel mai mic procent mediu de rezolvare corectă a itemilor, 70,22% au fost înregistrat în cazul elevilor care au susținut Evaluarea Națională atât la clasa a II-a în mediul rural și apoi au dat Evaluarea Națională de clasa a VI-a, în mediul urban.
Au fost făcute două corelații pe această generație de elevi, care în 2018 a susținut Evaluarea Națională:
- Elevi înscriși la școli din mediul urban care s-au transferat la școli din mediul rural
- Elevi înscriși la școli din mediul rural care s-au transferat la școli din mediul urban
În prima situație, s-au analizat rezultatele obținute de 1200 de elevi care în intervalul de patru ani scurși între cele două Evaluări Naționale (a II-a și a VI-a) s-au transferat de la școli din mediul urban la școli din mediul rural. Vorbim despre elevi care aveau rezultate mai slabe în clasă, la oraș, la Evaluarea Națională din clasa a II-a.
Rezultatele arată că, după ce s-au transferat la școli din mediul rural, performanțele acestor elevi au scăzut, comparativ cu cele ale colegilor care au rămas la școli din mediul urban și au susținut ambele Evaluări Naționale de clasa a II-a și a VI, acolo.
În cea de-a doua situație, elevi din mediul rural cu rezultate bune la Evaluarea Națională din clasa a II-a, după ce s-au mutat la școli din mediul urban, au avut rezultate mai bune la Evaluarea Națională din clasa a VI-a decât ale colegilor rămași în mediul rural, dar nu au atins nivelul celor de la școlile din mediul urban.
Asta înseamnă că indiferent de nivelul de pregătire al elevului, în școlile din mediul rural elevii riscă să piardă din cunoștințe pe parcursul anilor de școală, în loc să evolueze.
Corelarea între rezultatele elevilor care în 2018 au dat Evaluarea Națională de clasa a IV-a și Evaluarea Națională de clasa a VIII-a în 2022
Raportul prezintă în paralel și evoluția rezultatelor Evaluărilor Naționale pentru generația de elevi care în 2018 a susținut Evaluarea Națională de clasa a IV-a. Ca și în cazul generației prezentate mai sus, elevii de clasa a IV-a în 2018 nu au dat Evaluare Națională în 2020 din cauza pandemiei, motiv pentru care acest raport analizează rezultatelor acestor elevi, la final de gimnaziu, în 2022.
Eșantionul de elevi a fost de 134.507 de perechi de rezultate obținute de aceiași elevi la probele din cadrul Evaluării naționale la finalul clasei a IV-a în anul 2018, respectiv la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a în 2022.
A fost analizată aceeași perspectivă a elevilor care s-au mutat fie de la școli de la sate la oraș sau viceversa.
Ca și în situația generației prezentate deja, cel mai ridicat procent de rezolvare medie a itemilor la Evaluarea Națională din 2018 a fost înregistrat de elevii care au susținut ambele Evaluări Naționale, în clasa a IV-a și a VI-a, la școli din mediul urban, 83,05 la sută. Aceștia au avut și cea mai mare valoare medie a mediei la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a: 7,51.
În schimb, cel mai mic procent mediu de rezolvare corectă a itemilor de la proba de matematică la clasa a IV-a în 2018, a fost în cazul elevilor care au susținut ambele Evaluări în școli de la sate.
De exemplu, elevii din mediul rural care aveau rezultate bune la Evaluarea Națională de clasa a IV-a, după ce s-au transferat la școli din mediul urban, valoarea medie a mediei de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a în 2022 a fost 6,80, în timp ce elevii care au continuat să învețe la școlile din mediul rural au obținut rezultate mai slabe, valoare medie a mediei de 6,07. În aceeași serie, colegii din mediul urban aveau o valoare a mediei la Evaluarea Națională, de 7,51.
În raport este remarcată o altă corelare: 1039 de elevi care au dat Evaluarea Națională în clasa a IV-a în mediul urban și aveau rezultate mai slabe în clasă, la proba de Matematică și Științe, după ce s-au transferat la școli din mediul rural, acești elevi, au obținut rezultate mai slabe decât cei care erau la o școală din mediul rural, la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, în 2022. Au obținut o valoare medie a mediei de 6,16, la mică distanță de elevii care au învățat la școli din mediul rural (6,07).
În schimb, elevii care au terminat gimnaziul la o școală din mediul urban au obținut în medie, 7,51 la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, medie în funcție de care se intră la liceu.
Recomandări ale Raportului Național: intervenții “țintite, pe baza evaluărilor curente, prin dezvoltarea de programe de educație remedială pentru elevii cu dificultăți
“Rezultatele Evaluărilor Naționale obținute de elevi din generații diferite, în funcție de transferul elevilor de la un mediu de învățare la altul, adică din mediul urban și rural, arată în mod cert că elevul nu are control asupra rezultatelor învățării”, subliniază documentul.
“Analiza rezultatelor elevilor la proba de Matematică și Științe din cadrul ENVI a evidențiat, în fiecare an, diferențe semnificative între rezultatele elevilor din școlile din mediul urban și rezultatele elevilor din școlile din mediul rural. Aceste diferențe, mai mult accentuate de la un an la altul, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea societății de a asigura un învățământ în care performanțele elevilor să fie independente de mediul de proveniență”, potrivit raportului.
Documentul subliniază și corelația dintre scorul mediul al elevilor la nivel de județ și venitul salarial mediu în județul respectiv. Sunt amintite și două studii internaționale, în acest sens. Spre exemplu, în studiul TIMSS s-a evidențiat: cu cât statutul socio-economic al familiilor este mai ridicat, cu atât mai bune sunt și rezultatele elevilor.
- TIMSS este un studiu comparativ la nivel internațional, realizat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație și care măsoară performanțele la matematică și științe. Studiul este derulat de către Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor în Educație (International Association for the Evaluation of Educational Achievement, IEA). În România, evaluarea a fost implementată de către Facultatea de Psihologie și Științele Educației din Cadrul Universității din București, cu finanțare de la Ministerul Educației.
În raportul național PISA 2018, publicat în 30 septembrie 2021, s-a arătat că performanțele elevilor la Științe au fost influențate de factorii socio-economici. Diferența între scorurile medii la Științe ale celor 25% cei mai avantajați băieți și scorurile medii ale celor 25% cei mai dezavantajați băieți este de 92 de puncte, iar în cazul fetelor este de 97 de puncte. Mai multe despre rezultatele PISA 2018 puteți citi aici.
Mai este semnalat și o concluzie din studiul TALIS, aceea că la nivelul școlii, printre factorii care pot influența rezultatele învățării se numără: resursele materiale și umane, atmosfera din școală, colaborarea dintre profesori, nivelul de satisfacție profesională a cadrelor didactice, participarea profesorilor la activități de formare continuă relevante.
Rezultatele procesului de învățare, realizările elevilor și motivarea acestora sunt influențate, în cele din urmă, de practicile pedagogice ale profesorilor, concluzionează Raportul Evaluărilor Naționale pentru clasa a VI-a. Pentru ca aceste lucruri să se realizeze, se “impune colaborarea între inspectoratele școlare pentru ca bunele practici din județele în care rezultatele au fost peste media la nivel național”, să poată fi generalizate.
O altă concluzie a raportului este faptul că sunt necesare intervenții “atât la nivelul sistemului educațional, cât și la nivel de comunitate, respectiv la nivel de clasă, cu scopul compensării diferențelor apărute în parcursul școlar al elevilor ca urmare a apartenenței la un mediu socio-economic dezavantajat. Rezultatul ar trebui să fie un sistem educațional care să aibă capacitatea de a produce educație de calitate pentru fiecare elev”, subliniază raportul.
Foarte importată este competența de a citi informații prezentate în formă tabelară sau în formă grafică. Această abilitate intră în domeniul “alfabetizării”, în contextul tehnologiei din ziua azi, remarcă documentul. Datele din cadrul probei de Matematică și Științe, Evaluarea Națională clasa a VI-a, 2022, sunt însă “îngrijorătoare”: la nivel național, 4,36% dintre elevi au răspuns corect și complet la cel mult un item, iar 14,33% dintre elevi au răspuns complet și corect la cel mult trei itemi.
Capacitatea de a citi aceste informații reprezintă o bază pentru învățarea ulterioară. “Această abilitate nu este necesară numai oamenilor de știință, ci oricărui membru al societății actuale. După cum s-a văzut și în timpul pandemiei de COVID 19, capacitatea de a recepta și înțelege informația științifică, de către întreaga populație, poate salva vieți. Cei care au capacitatea de a interpreta corect informațiile disponibile din diverse surse pot înțelege intențiile și acțiunile altora și anticipează pe termen scurt și lung consecințele a ceea ce fac, inclusiv impactul acțiunilor lor asupra propriei persoane și asupra mediului înconjurător”, se remarcă în document.
Raportul privind rezultatele Evaluării Naționale citează și proiectul OECD „Future of Education and Skills 2030”, în care se vorbește despre modul în care societatea se schimbă rapid. “Elevii care au susținut acum ENVI vor fi la început de carieră în 2030. Școala trebuie să îi pregătească pentru tehnologii care nu au fost încă inventate, pentru rezolvarea unor probleme care încă nu pot fi anticipate. Motivația acțiunilor lor va trebui să fie mai mult decât obținerea unei slujbe bune și a unui venit ridicat; ei vor trebui să aibă grijă de bunăstarea comunității și a planetei”.
Informații de context
De remarcat, Rapoartele privind Evaluarea Națională pentru Matematică și Științe, clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, sunt publicate mereu la un an după elevii au susținut aceste examene. Dacă în cazul elevilor de clasele a II-a și a IV-a ar mai fi timp pentru remedierea dificultăților descoperite la evaluări, în cazul celor de clasa a VI-a acest lucru nu mai este posibil, deoarece acești elevi care în 2022 erau în clasa a VI-a, tocmai au terminat clasa a VII-a și la toamnă intră în anul terminal de gimnaziu când deja se pregătesc de Evaluarea Națională care determină intrarea lor la liceu.
Mai mult, aceste rapoarte, deși publice, nu sunt afișate la vedere pe site-ul CNPEE, și nici nu sunt semnalate de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație sau de ministerul Educației.
Primele Evaluări Naționale pentru elevii de clasele a II-a, a IV-a și a VI-a s-au susținut în 2014, fiind introduse în legea Educației în 2011.
Încă de la primul Raport privind Evaluările Naționale de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a, din 2014, fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, (n. red singurul ministru al Educației care și-a dat demisia pentru că nu s-au aacordat 6% PIB Educației) remarca: diferențele dintre învațământul rural și cel urban sunt majore și se accentuează, iar învățământul românesc conservă inegalitățile.
“Dacă analizăm datele, vedem că diferențele dintre elevii din mediul rural și cei din mediul urban rămân nemodificate din clasa a II-a până în clasa a VI-a. La fel se întâmplă cu procentul celor care nu fac față cerințelor programei școlare: procentul celor care răspund incorect e același, ba chiar crește usor, de la a II-a la a VI-a. În loc să ajute la reducerea inegalităților, școala le conservă! Avem o școală care rămâne repetentă la una dintre misiunile ei sociale fundamentale: aceea de a contribui la egalizarea șanselor de reușită în viață”, sublinia Mircea Miclea în 2015.
Raportul Național Evaluarea Națională Mate-Științe clasa a VI-a poate fi consultat mai jos
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
G4Media.ro
Matei Pop
Redacția
4 comments
Corelația nu înseamnă cauzalitate. În raport nu există “din cauza”. Urmează ca instituțiile, care or fi ele, să determine și cauzele și să ia măsuri. Dacă se vor deranja să facă și altceva decât statistici.
Elevii de la scoala mea mi-au spus in fata ca nu au scris ca le era lene si oricum nu se trec notele. Efectiv au lasat foaia goala.Chiar si elevi buni de 7-8-9. Explicatia lor a fost in principal ca nu au avut tump pentru rezolvarea tuturor sarcinilor sau ca nu au avut chef. Ce putem astepta de la cei cu rezultate proaste daca cei mai buni sunt dezinteresati. Semn ca aceste evaluari ori se scot, ori se noteaza si ierarhizeaza cumva. Altfel sunt doar maculatura si munca inutila pentru profesori.
Trebuie să remarc faptul că ați pus ghilimele la o frază care nu se află în raport, ci vă apartine: “Rezultatele Evaluărilor Naționale obținute de elevi din generații diferite, în funcție de transferul elevilor de la un mediu de învățare la altul, adică din mediul urban și rural, arată în mod cert că elevul nu are control asupra rezultatelor învățării”, subliniază documentul.
Fraza din Raport este: “Valorile numerice ale coeficienților de corelație între rezultatele obținute de elevi din generații diferite, prezentate anterior, precum și evoluția acestor valori în trecerea de la un nivel de grupare a rezultatelor la altul (școală, județ), arată în mod cert influența exercitată asupra rezultatelor învățării de către factori care nu se află sub controlul beneficiarului direct al educației, elevul.”
Frazele nu sunt echivalente ca semnificație.
Referitor la cei 1200 elevi amintiți în titlu: tabelul citat arată următoarele: când erau în clasa a II-a în scoli din urban, au obținut în medie rezultate mai slabe decât colegii de la școlile din rural. După transfer, au obținut rezultate mai bune decât colegii care au studiat numai in rural. Si atunci, de unde afirmația din titlu? Ea nu apare în Raport și nu e susținută în niciun fel de date. De relație de cauzalitate nici nu poate fi vorba.
Comparați mere cu pere în funcție de gemul produs.
La clasa a II-a se testează scris, citit și calcule simple (evident pentru nivel clasa a II-a). Teste care nu durează mai mult de jumătate de oră fiecare, evident cu subiecte foarte, foarte simple.
La clasa a VI-a se testează limbă română+limbă engleză și matematică+biologie+fizică. Evident cu subiecte la nivelul clasei a VI-a, testele durează o oră, cele 13-15 întrebări fiind din domenii diferite.
Nici la a II-a nici la a VI-a nu se dau note, părinții și elevii nu sunt interesați în niciun fel de rezultatele acestor teste, iar ele nu arată nimănui, efectiv, nimic, ci sunt doar folosite pentru a justifica prejudecățile celor din minister.
Iar pentru generațiile despre care se face vorbire, apare la mijloc o perioadă de 2 ani de școală ”online”, unde progresul a depins STRICT de starea materială a familiei, de acoperirea și funcționarea rețelelor locale de internet (din școală și din casa copilului) și de participarea părinților la studiu – măcar prin verificarea activității copiilor.
Așa că luați-vă ”studiul” și băgați-vi-l acolo unde nu răsare soarele.
Concluziile erau cunoscute pentru că nu apare nicio noutate: mediile sărace sunt întotdeauna dezavantajate. Soluțiile ar trebui să le aveți, că doar pentru aia faceți atâta discuție. Doar că n-am văzut nicio soluție de 34 de ani. Și nici acum nu veți veni cu altceva decât cuvinte goale.