România – printre țările europene unde procentul tinerilor fără ocupație a crescut cel mai mult în pandemie, arată un raport al Parlamentului European. Fetele sunt cele mai afectate

1.049 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Ponderea persoanelor cu vârste între 15-29 de ani fără loc de muncă sau care nu merg la școală (NEET) a crescut cu peste 5% în România, în pandemie, ceea ce plasează România printre țările europene cu cea mai mare creștere a șomajului în rândul tinerilor, după primul an marcat de criza Covid-19, arată datele Eurostat prezentate într-un raport realizat pentru Parlamentul European. 
  • Raportul “Tinerii în Europa: Efectele Covid-19 asupra situației lor economice și sociale”, prezentat săptămâna aceasta, a fost realizat la solicitarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul PE. Documentul evaluează impactul crizei Covid-19 asupra tinerilor din Europa, pe teme precum munca, educația, instruirea și bunăstarea emoțională, arătând că această categorie este afectată mai mult decât altele, la nivelul întregii Uniuni Europene.

Potrivit raportului, la nivelul UE, pe parcursul anului 2020 numărul persoanelor NEET a crescut cu peste 720.000, creștere substanțială, chiar dacă ponderea tinerilor care nu muncesc sau nu participă la programe educaționale este mult sub nivelul celor din timpul crizei financiare globale de acum un deceniu.

Dar creșterea ratei NEET este considerabil mai mare în România, decât media europeană. Astfel, dacă la nivelul UE rata NEET a crescut cu 1,3 puncte procentuale de la sfârșitul anului 2019 până în primul trimestru din 2021, România se află pe locul 2, după Letonia, în topul țărilor cu cea mai mare creștere a acestei rate, având o diferență de patru ori mai mare decât media europeană.

Cele mai mari creșteri a ratei tinerilor de 15-29 de ani care nu muncesc și nu studiază (NEET) în Europa, între T4 2019-T1 2021:

  • Letonia: +6,9 puncte procentuale
  • România: +5,3 puncte procentuale
  • Cipru: + 3,3 puncte procentuale
  • Grecia: +3,2 puncte procentuale
Evoluția ratei NEET, T4 2019-T1 2021 – Raport al Parlamentului European

Același raport arată că rata NEET este considerabil mai mare în rândul fetelor decât al băieților, situație valabilă la nivelul întregii UE, dar în cazul căreia România se află din nou în top, alături de Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Polonia și Italia.

Impactul crizei asupra NEET – diferențe de gen / Sursa: Raport PE

Potrivit documentului, majoritatea persoanelor NEET din aceste țări sunt femei mai ales din cauza responsabilităților familiale pe care le au acestea: mai multe femei își petrec timpul având grijă de copii, comparativ cu alți membri ai familiei, iar femeile tinere petrec de aproape trei ori mai mult timp cu munca neplătită de îngrijire a copiilor sau din gospodărie, comparativ cu bărbații.

Analiza pe baza datelor Eurostat mai arată că, la nivel european, rata NEET a crescut pentru toate nivelurile de educație, cea mai mare creștere înregistrându-se la nivelul absolvenților de postliceale și licee profesionale.

Principalele concluzii ale raportului PE:
  • Tinerii europeni au fost afectați în mod aparte de reducerea programului de lucru și de creșterea perioadelor inactive. 
  • O caracteristică a acestei crize, pentru toate categoriile de vârstă, este faptul că datele șomajului reflectă doar o mică proporție din totalul de locuri de muncă pierdute: a crescut mai degrabă inactivitatea, decât șomajul.
  • Deși s-a simțit un reviriment în ocuparea forței de muncă în primul trimestru al acestui an, acest reviriment a fost mai lent în cazul ratei de angajare a tinerilor, iar rata șomajului a rămas superioară celei dinaintea crizei.
  • Lipsa locurilor de muncă i-a afectat în special pe tinerii aflați pe punctul să înceapă o carieră (15-24 de ani).
  • Consecințele negative ale crizei Covid-19 asupra ocupării forței de muncă ar putea fi mai puțin aspre decât cele ale crizei financiare globale de acum un deceniu, dar, cu cât durează mai mult criza actuală, cu atât mai mult crește riscul adâncirii șomajului pe termen mai lung.

Pe tema acestui raport, Dragoș Pâslaru, europarlamentar Renew Europe (USR-Plus) și fost ministru al Muncii, membru în Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul PE, a comentat:

  • “Ei sunt cei care, spun unii, ‘ar trebui să ne plătească pensiile’. Haideți să le și creăm această posibilitate. Este responsabilitatea noastră ca țară să le creăm oportunități!”

Raportul poate fi consultat integral aici.

_____

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.

Citește și:
Aproape o treime dintre tinerele femei (20-34 de ani) din România nu sunt nici angajate, nici nu urmează o formă de educație. În cazul bărbaților, rata este de doar 11%, sub media europeană
România are înregistrați, oficial, 105.000 tineri ieșiți din școală și fără loc de muncă, în pofida sutelor de milioane de euro alocați pentru ei din fonduri europene. Valorile reale, considerabil mai mari – europarlamentarul Cristian Ghinea
Cum ratează România fondurile pentru sprijinirea tinerilor care nici nu învață, nici nu muncesc / 2 milioane de euro investiți în 4 ani, din aproape jumătate de miliard disponibili – raport CE


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

LISTĂ Salariile de bază ale cadrelor didactice, de la învățământul preșcolar, școala primară, gimnaziu și până la liceu în 22 de țări europene – raport OECD. Variații considerabile între țările din Est și Vest

Un profesor din Uniunea Europeană, exceptând România și alte câteva țări, câștigă în medie, anual, un salariu de bază echivalând cu 32.000 de dolari dacă se află la început de…
Vezi articolul

Amânarea finalizării noilor planuri-cadru înseamnă ratarea unor ferestre de oportunitate pentru copii. Nu poți „lăsa pe mai târziu” ceea ce ar fi trebuit să deprinzi în clasa a IX-a sau a X-a – Centrul de Evaluare și Analize Educaționale

Implementarea noilor planuri-cadru pentru liceu reprezintă o urgență pentru învățământul românesc, mai ales după ce programele la gimnaziu s-au schimbat în 2017, scriu reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale…
Vezi articolul