Rușinea de pe obrazul educației, mândria de pe fruntea goală a politicii / Op Ed Profesoara Oana Șerban, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București

1.165 de vizualizări
Foto: Oana Șerban / arhiva personală
Cum am ajuns ca cei care nu au doctoratul să taie sporul de doctorat celor care îl au, și de când rectorii agreează măsuri împotriva propriului sistem?

Nu mi se pare ceva mai umilitor decât să îți pună cineva vorbe în gură și să îți ia și bani din buzunar pentru asta. Dacă e adevărat că propunerea pentru reducerea sporului de doctorat a fost agreată în Consiliul Rectorilor – deocamdată un singur rector a ieșit public și a spus că nu s-a pus problema de așa ceva, anume rectorul Univ. „Al.I.Cuza” din Iași, chapeau! – sau în grupul de lucru format de CNR – din care fac parte profesori și rectori – și de Bolojan, atunci suntem într-o mare mascaradă, în care „sistemul” lucrează împotriva propriilor oameni. 

Într-o societate normală, azi dimineață toți rectorii anunțau public că nu au avut nimic de a face cu măsurile privind reducerea sporului de doctorat ca o măsură „optimă” în „condiții de austeritate”, așa cum apare în răspunsul Ministerului Educației la solicitarea Edupedu.ro, și îi cereau lui Bolojan demisia. Asta doar pentru că e o insultă la adresa propriei inteligențe să te guverneze un mitoman. Faptul că nu s-a întâmplat însă asta, mă face să cred că, fie avem un premier care minte, fie avem niște rectori și profesori care tac, lucrând împotriva celor care fac excelență în timp ce alții fac doar management. Într-o asemenea situație, nu acorzi prezumția de nevinovăție pentru toți actorii implicați, ci cugeți la posibilitatea ca toată lumea să fie vinovată, sau măcar unii mai mult decât alții. 

Ce trăim acum e o situație de un teatru absurd: indivizi, care nu au doctoratul, decid să reducă sporul de doctorat celor care îl au; indivizi care lucrează în educație agreează tacit sau explicit măsuri prin care domeniul este subfinanțat, în vreme ce munca profesorilor și a studenților, respectiv a elevilor, e progresiv dezumanizată și deprofesionalizată; „Ministerul Educației” emite comunicate într-o formulă foarte impersonală și birocrată, când, de fapt, nu are un ministru și e condus de un interimar absolut incompetent în domeniul acesta, care se întâmplă să fie și premier; școlile sunt confundate cu primării, universitățile cu consilii locale, profesorii cu funcționari, studenții cu mână de lucru ieftină. Ah, să nu uit: toate acestea se întâmplă în aceeași lume în care un profesor așa-zis disperat rupe în semn de protest copia legalizată a doctoratului său. Adevărata parrhesia începe când jertfești tot ce e mai important pentru tine; altfel, există alte sporuri care ar trebui tăiate pentru isterie, poate le taie mândria dreptei liberale și pe acelea. 

Se invocă faptul că în Occident nu se acordă spor de doctorat. Dar ați văzut în Occident salarii ca ale universitarilor din România? Dar burse ca ale studenților doctoranzi din România, care abia de curând fuseseră și ei „dignificați” și aduși la un nivel financiar decent? Dar în Occident, ați văzut să fugă profesioniștii ca dracu’ de tămâie de portofoliul de ministru al Educației? Sau ministerul Educației să fie vitregit de un ministru desemnat, atâtea luni? Dar ați văzut în Occident, de acolo de unde vine briza marilor schimbări, făcute aici forme fără fond, ceva țări care nu au în prag de primăvară bugetul pe anul în curs aprobat? Dar tot în Occident, unde vă place, chit că n-ați face nimic să fiți asemenea, ați văzut profesori și studenți care să înghită atâta umilință? N-ați văzut, că nu aveați unde. 

E credința mea fermă că, în timpul în care Bolojan reduce deficitul artificial, din pix, cu marile economii din domeniul educației, sciziunea dintre Vest și Rest devine tot mai profundă. Eu sper ca în 24 de ore toți cei care sunt pomeniți din mediul educațional ca fiind responsabili pentru aceste măsuri, să iasă public, nu pentru mândria lor, ci pentru rușinea noastră, și să miște un gest uman: să schițeze o revoltă, o indignare, un dispreț, să asume o complicitate sau o neputință, ceva care să îi facă să pară oameni și intelectuali, nu niște băieți amețiți strânși la un cenaclu de yesmeni. Au puține scenarii la dispoziție: să îi reproșeze lui Bolojan că minte în privința lor, să declare că au fost de acord cu măsurile lui Bolojan ca fiind cele mai puțin nocive pentru sistem – curioase ar fi și argumentele pentru aceasta – ; să recunoască faptul că, pentru unii dintre ei, loialitatea politică bate credința în unele idei sau colegialitatea, sau să spună, cu smerenie, că au ridicat mâna pentru ceva ce n-au înțeles. Și-atunci, da, poate în cazul unora ar trebui tăiate și funcțiile, nu doar sporurile, măcar așa am avea o cale pentru puțin spor în dezvoltarea instituțională. De altfel, singurul lucru care ne lipsește, pe lângă decență.

__________

Despre autor:

Lect. univ. dr. Oana Șerban este doctor în Filosofie al Universității din București din 2018 cu o teză la intersecția dintre estetică și istoria filosofiei, dedicată analizei structurii revoluţiilor artistice în modernitate („The Structure of Artistic Revolutions in Modernity. A Political Theory of Aesthetic Validity”). Este Director executive al CCIIF-Centrului de cercetare a istoriei şi circulaţiei ideilor filosofice. A primit distincția de Profesor Bologna de două ori, în 2018 și în 2021. Din 2025 este membră în Young Academy of Europe.

Nota redacției: Opinia profesorului este esențială pentru școala din România, pentru viitorul ei și al copiilor. Încurajăm și susținem cadrele didactice să-și exprime părerea, să analizeze sistemul actual, să propună soluții la problemele pe care le întâmpină și să popularizeze exemplele de bună-practică. Publicarea opiniilor cadrelor didactice pe Edupedu.ro nu înseamnă automat că publicația susține aceste idei sau propuneri. Trimiteți opiniile pe redactie@edupedu.ro.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Attila Simo, prodecan, Universitatea Politehnica din Timișoara: Universitățile trebuie să-i echipeze pe studenți și cu cunoștințe umaniste, nu doar cunoștințe tehnice solide, pentru a deveni un nucleu de dezvoltare internațională

Universitățile tehnice trebuie să își conștientizeze responsabilitatea socială și să îi echipeze pe studenți cu cunoștințe solide nu doar tehnice, ci și umaniste. Îndemnul vine de la profesorul Attila Simo,…
Vezi articolul

CLASAMENT Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai, ASE București și Universitatea Lucian Blaga – primele dintre cele 17 universități românești incluse în Times Higher Education Impact Ranking 2023

Universitatea din București este prima dintre cele 17 instituții românești de învățământ superior incluse în ediția din acest an a clasamentului global Times Higher Education Impact Ranking. Publicat joi, acesta…
Vezi articolul

Ce lipsește din argumentația despre burse a ministrului Cîmpeanu? Adevărul: Scade cu 185 de mii numărul elevilor care au primit în acest an bursă de merit, după ridicarea pragului la 9,50 / Bugetul pentru bursele de merit este tăiat cu 35%

Numărul elevilor care iau burse de merit scade cu 185 de mii, iar bugetul pentru bursele de merit scade cu 35%, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro pe baza datelor oficiale…
Vezi articolul
Codrut Olaru si Tudorel Toader / Foto: Inquam Photos - Octav Ganea

Titlul de doctor al procurorului Codruț Olaru, retras de CNATDCU pentru „plagiat grosier” – PressOne / Olaru: Ar fi descalificant pentru Consiliu ca, după o verificare de 28 luni în urma căreia mi-a fost emisă o decizie de neplagiat, să emită un verdict contrar

Procurorul Codruț Olaru, unul dintre membrii cei mai influenți ai CSM, rămâne fără titlul de doctor în drept, după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare…
Vezi articolul