Schimbare de atitudine a Ministrului Culturii, András Demeter față de impactul austerității asupra rețelei de biblioteci: Este nevoie de un plan național de redresare a bibliotecilor

Ministrul Culturii, Demeter András, a declarat duminică, la TVR INFO, în cadrul emisiunii Culoarele Puterii, că este nevoie de o schimbare de abordare și de „un plan național de redresare a bibliotecilor din mediul rural”, în contextul în care una din zece astfel de instituții a dispărut în ultimii trei ani, iar ele sunt primele afectate de măsurile de austeritate. Declarațiile vin după ce, anterior, tema reorganizării instituțiilor culturale, chiar și cea a bibliotecilor a fost asociată cu măsuri de reducere a cheltuielilor în cadrul reformei bugetare a guvernului Bolojan.

• Edupedu.ro a semnalat în septembrie 2025, că una din zece biblioteci din mediul rural a dispărut în doar trei ani, potrivit unui raport privind evoluția accesului la carte în comunitățile mici, potrivit unui raport privind starea bibliotecilor din România.
• „Asta am propus [n.red. proiect de țară privind cultura] colegilor din executiv, am propus premierului, voi propune și Parlamentului, ca în schimbul exceptării culturii de la măsurile de acum, să ne angajăm la un proiect de țară care este bazat pe legea-cadru a culturii și cele trei coduri care o întregesc într-un pachet întreg, astfel încât să nu mai repetăm greșelile istoriei din ultimele trei decenii”, a declarat Ministrul Culturii, András Demeter, în cadrul emisiunii.

Redăm declarațiile pe acest subiect:

Prezentator TVR: „Domnule ministru, această austeritate cu tăierile pe care sunt nevoite autoritățile să le facă, au pus pe butuci deja multe biblioteci de la țară. Practic 1.500 de bibliotecari, 100 de biblioteci din mediul rural ar urma să dispară, 1.500 de bibliotecari să-și piardă locul de muncă. Asta vedem dintr-un document al Ministerului Culturii publicat de Edupedu.ro. Una din 10 biblioteci deja a dispărut din mediul rural în ultimii 3 ani și vom vedea din ce în ce mai puține biblioteci exact în sate, în localități, unde e complicat să ajungă să pună mâna pe o carte. A fost calculat și impactul bugetar. Câte economie s-ar face? Toate salariile celor care lucrează acum în biblioteci înseamnă 0,00048% din PIB. 821 de milioane de lei la un PIB de 1678 de miliarde de lei. Care este planul, nu știu, de țară, dacă vreți, și cu bibliotecile noastre? Ce plan avem?  

Ministrului Culturii, András Demeter: M-am uitat și eu la aceste cifre pe care le-ați menționat din acest articol care este bazat pe niște indicatori puși la dispoziție publică de către NECFC, inclusiv pe intermediul Barometrului Cultural. În primul și în primul rând, ceea ce este învederat în acel articol este ceva cu care nu sunt, nu pot și nu voi fi de acord. Nu am cum, dimpotrivă. Consider că acum, mai mult ca oricând, este necesar o altă abordare. O abordare bazată pe investiții în aceste instituții, în aceste mici oaze, care au ajuns la limita existenței, subzistenței, atât din punct de vedere a resurselor, cât și al numărului de personal, atât din punct de vedere al investiției în fondul de carte, pentru că legea, din păcate, cel mai adesea, nu se respectă atunci când vorbim de procentul necesar a fi alocat pentru reînnoirea fondului de carte și atunci când se respectă, din păcate, titlurile achiziționate sunt mai degrabă în alt scop decât pentru a le pune la curent cu cele mai noi și mai interesante lecturi în oricare domeniu. 

Este nevoie acum, mai mult ca oricând, de abordarea serioasă a acestei probleme, de un plan național de redresare, de schimbarea de abordare, pentru că dacă în orașe mari, dacă în marile comunități, să spunem, găsim alternativă – Astăzi este ziua lecturii. În general, astăzi, librăriile sunt închise, dar totuși, în marile aglomerări urbane, mallurile au librării care sunt deschise și astăzi, chiar dacă Ziua lecturii a picat într-o zi de duminică. Dar în micul urban și în rural, nu există nimic. Este întuneric. Este întunericul acelei românii profunzi pe care, cred că avem datoria să o schimbăm. Pe care aveam datoria să o fi schimbat în ultimii 30 de ani. Dar, cum spuneam, adineauri, nimeni nu s-a preocupat de ceea ce puteam să fi făcut. 

Acum însă, există acest risc de care vorbiți doar astăzi și de care vorbește articolul. Anume că în acest iureș al tăierilor, cel mai ușor sacrificat să fie cultura. Cel mai ușor de tăiat sau de economisit procente infime să fie în această zonă, în această sferă, fără să ne dăm seama că, totuși, prin aceste măsuri pripite de altfel,  nu facem decât, iertați-mă, mă repet, nu să amanetăm și să sacrificăm viitorul. Pentru că dacă noi nu reușim, din contră, să investim și să gândim, nu vreau să folosesc termenul de parteneriat public-privat, dar totuși mă văd nevoit. Ar putea reprezenta o alternativă. 

În toată această poveste de succes al ultimilor trei decenii, am trăit de nenumărate ori eșecul ideii de parteneriat public-privat. Măcar acum, poate ar trebui să ne apucăm serios de politici publice în acest sens. Eu, unul, asta am propus. Asta am propus șefilor de coaliție, într-o scrisoare pe care am trimis-o în cursul săptămânii trecute, după ce am avut două întrevederi, cum am spus, una la Guvern și una la Ministerul Finanțelor. Asta am propus colegilor din executiv. Asta am propus premierului. Și asta voi propune la și Parlamentului.  Ca, în schimbul exceptării culturii de la măsurile de acum, să ne angajăm la un proiect de țară care este bazat pe legea cadrul a culturii și cele trei coduri care o întregesc într-un pachet întreg, astfel încât să nu mai repetăm greșelile istoriei din ultimele trei decenii.”

Context

Angajații din muzee, biblioteci și alte instituții de cultură au protestat zile la rând în urmă cu două săptămâni, în fața Ministerului Culturii. Aceștia erau nemulțumiți de subfinanțarea sistemului, de lipsa personalului, dar și de faptul că vor fi afectați de tăierile de 10% din cheltuielile de personal, prin pachetul de măsuri anunțat de Guvern pe care urmează să-și asume răspunderea. Angajații din muzee și biblioteci cer salarii mai mari pentru că au cele mai mici salarii din sistemul public sunt angajați de la muzee și bibliotecari.

De asemenea, zeci de actori au protestat la Teatrul Național din București față de propunerea Ministerului Culturii de pontare a muncii artistice. Protestul a fost organizat după ce Ministerul Culturii a transmis instituțiilor de spectacole un program pilot, elaborat ca urmare a unei directive a Curții de Conturi, care impunea raportarea timpului de muncă al artiștilor și personalului din teatrele naționale.

Ministrul Culturii a anunțat apoi că retrage proiectul-pilot care urma să normeze munca artiștilor și să impună pontajul zilnic pentru actori. „Retragem propunerea colegilor și le mulțumim pentru întreg efortul prin care, după 2 luni de muncă, le-au elaborat. O să spunem: mulțumim frumos, mai lucrăm încă o dată, și încă o dată până găsim o formă aplicabilă”, a anunțat ministrul András Demeter, după ce a fost huiduit de actorii care protestau în fața Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București.