Secretarul de stat Bogdan Cristescu, despre profesorii care au corectat greșit la BAC 2022: Scopul nu este să-i pedepsim, sunt colegii noștri. Ei evaluează zi de zi elevi, nu evaluează o dată pe an la bacalaureat

2.512 vizualizări
Foto: Inquam Photos / George Călin
„Una dintre soluțiile pentru profesorii care au greșit este de a-i ajuta să evalueze și să identificăm ce nu au știut, ce au greșit și de unde apărut eroarea, pentru că scopul nu este să-i pedepsim, sunt colegii noștri, poate majoritatea vor rămâne în sistem”, a declarat secretarul de stat Bogdan Cristescu, despre situația profesorilor care au corectat greșit la Bacalaureat 2022, în cadrul unei conferințe de presă.

Ministrul Cîmpeanu a menționat în cadrul conferinței că „deja cei care au generat diferențe mari la contestații anul trecut nu am mai fost incluși în rândul evaluatorilor care au corectat anul acesta. (…) Mizez foarte mult pe formarea acestor profesori, avem nevoie de acești profesori, avem nevoie să înțeleagă că au greșit, avem nevoie să înțeleagă faptul că trebuie să fie mult mai dedicați activităților elevului, inclusiv în procesul de evaluare a lucrărilor elevilor”.

Sorin Cîmpeanu a subliniat importanța unor evaluatori formați: „Dacă ne propunem anul viitor să generalizăm evaluarea digitalizată, ne propunem în egală măsură să folosim exclusiv evaluatori formați, iar pentru partea de diferențe mari să fie folosiți experții CNPEE (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educației – n.red)”.

„Atrag atenția colegilor inspectori generali că aceste examene naționale sunt de importanță deosebită și atunci când selectează profesorii atât în comisiile de organizare, cât și în comisiile de evaluare să fie mai atenți”, a transmis secretarul de stat Florian Lixandru.

Secretarul de stat Bogdan Cristescu a spus că important este să fie identificate cauzele care conduc la greșeli de corectare din partea cadrelor didactice: „Mă bucur că pot întări ceea ce a spus domnul ministru, legat de ce vor păți profesorii care au greșit. Vă dați seama, important este să identifici cauzele și să identifici soluții”.

„Ei evaluează zi de zi elevi, nu evaluează o dată pe an la bacalaureat, deci este foarte important felul în care evaluează ei lucrări scrise, testări zi de zi. Și atunci intervenția are loc la nivelul fiecărui profesor, sigur cu ajutorul colegilor din inspectorat.”, a precizat secretarul de stat.

În legătură cu subiectele pe care le-au avut de rezolvat elevii la examenul de Bacalaureat 2022, Bogdan Cristescu a menționat că nu au fost capcane și că au fost „concepute astfel încât să fie mai multe modalități de rezolvare și să dea șansa fiecăruia, prin transferul cunoștințelor, ceea ce nu este o competență de nivel cognitiv scăzut, să poată rezolva”.

”Examenul de bacalaureat este un examen de certificare, subiectele au trebuit să dea șansa fiecărui copil care a învățat să poată demonstra acest lucru. În aceeași măsură, la fiecare dintre discipline au fost și itemi, cerințe care i-au pus în valoare pe cei care au depus un efort suplimentar, dar subiectele, fiind pentru un examen național, adresat tuturor copiilor, nu au avut capcane, nu au avut interpretări, efectiv subiectele de bacalaureat sunt subiecte care dau șansa unui copil, unui elev să arate ce știe, nu îi pândește, mă iertați, cineva, pentru a vedea ce nu știu. Din acest motiv, subiectele au fost concepute astfel încât să fie mai multe modalități de rezolvare și să dea șansa fiecăruia, prin transferul cunoștințelor, ceea ce nu este o competență de nivel cognitiv scăzut, să poată rezolva.

Acesta, dacă vreți, este și un motiv pentru care uneori, nefiind o testare standardizată doar cu itemi digitali, pot apărea mici diferențe de notare, repet, mici, nu încerc să nicio formă să găsească explicații pentru diferențele mai mari de un punct, pentru că atunci când avem soluții parțiale ține de cadrul didactic să evalueze cât din soluție a scris elevul, raportat la cât ar fi trebuit să scrie pentru a o finaliza, dar diferențierea pe barem este suficient de rafinată pentru ca profesorii să aibă această susținere.”

Cine este Bogdan Cristescu

La începutul acestei săptămâni a apărut în Monitorul Oficial numirea lui Bogdan Cristescu pe postul de secretar de stat pentru proiecte cu fonduri europene.

Bogdan Cristescu vine astfel în locul Mariei Manea, cea care și-a dat demisia din funcție în urmă cu o lună și jumătate.

Cristescu a avut ieșiri publice foarte rare, cea mai recentă declarație notabilă fiind în iunie 2021, la prezentarea datelor testării internaționale TIMSS, când a demontat „mitul” foarte des invocat pentru slabele performanțe ale elevilor români la testările internaționale, cum sunt PISA sau TIMSS, conform căruia „noi nu am preda elevilor conținuturile pe care le evaluează acele teste”. „Dar 86% din conținuturile evaluate în studiul internațional se regăsesc în programa din România, față de 72% cât este media internațională și față de 46% cât este în Finlanda”, a declarat atunci acesta.

De remarcat că este printre puținele numiri de secretar de stat din poziția de expert al ministerului, fără implicare politica. Potrivit surselor Edupedu.ro, Bogdan Cristescu nu este membru al niciunui partid politic.

Informații de context

Contestațiile de la Bacalaureat 2022 au modificat 30.307 note. O rată de modificare uriașă, de 61,7%. Cu alte cuvinte, mai mult de 3 din 5 contestații au produs o nouă notă – lucru care înseamnă că peste 31 de mii de note au fost greșite la Bacalaureat 2022. – detalii aici

În urma contestațiilor aproape 2 mii de candidați au sărit peste pragul de promovare, de sub linie, reușind să ia diploma de Bac.

Potrivit datelor finale anunțate joi, la Evaluarea Națională 2022 au fost depuse 21.854 de contestații, dintre care cele mai multe – 13.324, la Limba Română. 8.265 de contestații au fost depuse la Matematică și 265 la Limba maternă.

  • Din totalul de 21.854 de contestații, 19.663 au determinat modificarea notei. Aceasta înseamnă că nu mai puțin de 89.97% dintre lucrările pentru care au fost depuse contestații au avut nota modificată. – detalii aici

Amintim că Sorin Cîmpeanu a declarat recent că în acest an a „impus” condiția ca cel puțin 70% dintre profesorii care corectează lucrările elevilor să fie evaluatori formați. Anul trecut, au fost situații în care evaluatorii formați nu au fost selectați de către inspectorate, potrivit ministrului: „Au fost eliminați acei profesori care au greșit grav la evaluare anul trecut, așa cum am promis. Doi, anul acesta am impus condiția de utilizare într-o pondere de cel puțin 70% a evaluatorilor formați. Anul trecut am avut evaluatori formați și n-au fost selectați de către inspectoratele școlare județene, ceea ce este absolut stupid: să ai evaluatori formați și să preferi să corecteze alți evaluatori care n-au fost formați, această eroare a fost corectată anul acesta. Sunt cele două motive pentru care, v-am spus, mă aștept la mult mai puține diferențe în procesul de soluționare a contestațiilor.

Citește și:
ANALIZĂ Cea mai mare rată de promovare la Bac din ultimii 13 ani, cu cea mai mică generație de participanți din ultimii 30 de ani / Peste 91 de mii de tineri au luat diploma după ce 30 de mii de note au fost modificate de contestații
Peste 19.000 de note greșite la Evaluarea Națională 2022: 9 din 10 contestații au dus la modificarea notei, în 70% dintre cazuri pe plus. Rata enormă de schimbare a notelor – o tendință existentă de mulți ani

9 comentarii
  1. Despre lucrari anulate nu se spune nimic. directoarea CN AL. PAPIU ILARIAN Tg Mures cred ca este implicata intr-o astfel de fapta. Nu cerceteaza nimeni ? Sau e protejata de politic ? C spuneti Doamna Dumitrita Gliga

  2. De toată jena! Este grav dacă astfel de profesori evalueaza zi de zi elevi. Cum este posibil sa existe asemenea erori dacă au în fata un barem? Dati-le teste grila și atunci aveți cheie, astfel poate nu mai apar atâtea erori, spun “astfel” pentru ca nu ne-ar mira sa fie aplicata invers cheia.

  3. De ce să nu fie pedepsiți? Este aberant ce spune “stimabilul” Cristescu. Trebuiesc dați afară din învățământ, acești profesori, deoarece au distrus încă o generație de tineri. Au corectat cumva la repezeală, de teamă că își vor pierde concediul? Și dacă îl pierd ce? Mare scofală! Aceștia nu trebuie să mai rămână o zi în învățământ, că nu știu decât să ceară salarii mari, să facă greve și în rest trai neneacă. Nu fac absolut nimic nici la clasă. Nu sunt capabili să corecteze niște lucrări. Trebuiesc concediați, fără a li se plăti nimic. Halal învățământ!

    1. @ Oana
      Stati linisita, ca altii nu vor mai gasi. Sunt destui profesori buni care refuza sa faca parte din comisiile de evaluare sau supraveghere. Stiu ei bine de ce. Multi dintre ei se duc doar fiindca au fost pusi pe lista de inspectorat/director, de multe ori fara voia lor, ca altfel nu se duceau. Poate nu li s-a dat suficient timp pentru corectare, v-ati gandit la asta? Nu inteleg de naiba va asteptati la profesori de elita in sistemul de educatie romanesc, cand cred ca stiti si dvs. foarte bine ca majoritatea absolventilor buni fug de acest domeniu foarte stresant si prost platit. E cel mai dezavantajos domeniu dintre cele bugetare. Cei din justitie au salarii mari si ies la pensie la 40 si ceva de ani, cei din sistemul medical au si ei salarii mari, o asistenta medicala intrece la salariu un profesor cu toate gradele si cu multa vechime, cei din politie ies si ei la pensie pe la 40 de ani, cei din primarii au salarii chiar mai mari decat profesorii, multi dintre ei nu stiu sa scrie o simpla cerere, dar n-au nevoie fiindca i-au lipit afise primarului. Parlamentarii au pensii speciale foarte mari de 2 MILIARDE DE EURO pe an, iar asta de ani de zile. De banii astia se putea face un sistem de educatie foarte performant care sa-i atraga pe cei mai buni absolventi de facultati.
      Vreti un sistem de educatie ca afara? Nu se poate si nici nu se va putea vreodata (obisnuiti-va cu ideea) fiindca populatiei romanesti ii lipseste mentalitatea, iar guvernantilor le lipseste interesul. Nu va faceti iluzii, politicienii nu dau doi bani pe elevi, parinti sau profesori, fac doar ce stiu ei mai bine, mint cu nerusinare (doar sunt politicieni si asta e partea nescrisa din fisa postului) si se imbogatesc din banii statului pe multe generatii. Nu au si nu vor avea vreodata interesul ca in tara noastra (de fapt, a lor) sa existe o populatie educata, asta este impotriva interesului lor, asa ca intotdeauna arunca vina in alta parte si incearca sa ne asmuteasca pe unii impotriva celorlalti: stat contra privat, parinti contra profesori, etc. , iar noi ne certam intre noi in timp ce ei ne fura tot. Avea dreptare Petre Tutea cand ne-a spus ce fel de popor suntem.

  4. Repet! Daca rămânea valabilă regula de acum 5 ani aveam mai puține contestații și mai puține note modificate. O diferență de până la 50 de sutimi NU INSEAMNA nota greșită. Poate elevul a incercat să rezolve printr-o metoda care nu era în barem și a greșit. Un evaluator poate oferi 20 de sutimi, altul 30 și altul 40 de sutimi Nu poți acuza pe niciunul că a greșit.
    Domnul ministru HABAR nu are ce înseamnă să corectezi lucrări scanate.

    1. Atata vreme cat o diferenta de 50 de sutimi reprezinta 2.000 de locuri in ierarhie (la nivel de oras) si face diferenta intre elevi, atunci corectarea ar trebui sa se faca cu minutie. Sa fim seriosi, 50 de sutimi este o diferenta enorma in contextul in care exista 1 punct din oficiu si 5 puncte absolut obiective (grile). Diferentele nu ar putea exista decat pe 4 puncte din 10 – asta insemnand o rata de eroare aparenta de 12,5% – enorm in conditiile in care exista 2 corectori pentru ponderare, iar baremele au fost detaliate. Zic aparenta, pentru ca rata de eroare este mult mai mare, neluandu-se in calcul copii care nu fac contestatie de frica micsorarii notei (supracorectarea este mult mai stricta, pentru ca cei care corecteaza a doua oara stiu ca elevul nu a primit cat considera ca merita si solidaritatea de breasla cu corectorii de prima mana conteaza – nu spun ca sunt incorecti, ci ca sunt extrem de stricti, pentru a evita cercetarea mai departe a diferentei intre note) si elevii care au primit mai mult decat au rezolvat si nu fac contestatie ca n-ar avea de ce.
      Corectarea este (sau ar trebui sa fie) obiectiva, indiferent de preferintele profesorului asupra subiectului abordat sau de preferinta acestuia pentru vreo metoda.
      Nu neg ca munca la corectare este stahanovista, ca exista factori aberanti de stres – de ex graba cu care trebuie terminate lucrarile, suprapunerea fara cap cu probele de bacalaureat – dar astea nu pot fi rezolvate de elevi sau de parinti – sunt probleme care trebuie rezolvate de profesori, niste adulti responsabili si deja scoliti. Sa nedreptatesti elevul (un minor in cursul evolutiei) pentru ca tie, un adult responsabil, nu-ti convine relatia cu ministerul este abject si pueril in acelasi timp.
      PS: Majoritatea profesorilor de romana sunt varza la calculat punctaje – si in majoritate n-ar lua 6 daca ar da maine examenul de evaluare la mate. (Si la clasa calculeaza la fel, punctajele pe lucrari sunt praf, chiar daca profesorul e un profesor excelent si preda ireprosabil)

  5. Sa va fie rusine, va bateti joc de munca unor generatii de copii care ar putea schimba ceva in tara asta daca ar avea sanse egale/corecte.
    Va este frica sa nu ajunga sa va ocupe functiile prin valoarea lor.
    Dati-le in cap de mici sa nu creasca si aveti grija de copii vostrii si de copii rudelor voastre sa va urmeze

    1. Aveti perfecta dreptate.O declaratie aberanta.Nu poti gresi la corectare atunci cand exista un barem.Greselile vin in acest caz din nepasare,din ideea ca oricum merge si asa,sa terminam mai repede ca vine concediul, suntem cu gandul la mare deja.Tocmai,daca ar fi pedespsiti, nu si-ar mai bate joc la corectare!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like