Sindicatul FSLI anunță proteste, dacă nu se amână scăderea orelor de școală. Cere, în premieră, să fie redus numărul elevilor din clase și implementat programul Școală după școală pentru toți copiii

Sindicatele din educație conduse de Simion Hăncescu amenință cu proteste, dacă viitorul executiv nu dă Ordonanță de Urgență care să amâne aplicarea legii prin care se reduc orele de școală. FSLI cere, în premieră, să fie redus și numărul de elevi la clasă, precum și să fie implementat programul Școală după școală pentru toți copiii, după ce Parlamentul a votat pentru a doua oară eliminarea a 5 ore pe săptămână din orarul elevilor de gimnaziu și liceu. FSLI este una dintre cele două mari federații sindicale din învățământul preuniversitar, alături de FSE Spiru Haret.

“Modificarea numărului de ore din planurile cadru va afecta aproximativ 25.000 de cadre didactice, dar și pe elevi”, anunță Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) – mișcare sindicală care a obișnuit cu reacții care apără catedrele din învățământ, mai puțin reformele cu impact asupra elevilor.

“Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că, după promulgarea acestei legi de către Președintele României, trebuie emisă o Ordonanță de Urgență prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii. În caz contrar, avertizăm că există riscul major de declașare a unui conflict de amploare în învățământul preuniversitar”, se arată într-un comunicat remis Edupedu.ro.

Măsurile suplimentare pe care FSLI le cere, înainte de reducerea efectivă a orelor de școală:
  • modificarea programele școlare; “altfel vom asista la un proces de epuizare a elevilor, prin comprimarea actualei materii școlare și așa sufocantă, într-un număr mai mic de ore la clasă”;
  • reducerea numărului de elevi la clasă
  • implementarea programului “Școală după școală” de care să beneficieze toți elevii, “pentru a fi sprijiniți la realizarea temelor și, totodată, supravegheați, în condițiile în care cunoaștem faptul că tot mai multe familii nu mai au timpul necesar pentru aceste activități oferite copiilor. Acest program trebuie să aibă menirea de a pune în centrul atenției nevoile reale ale elevilor. Aceste măsuri sunt absolut necesare și pentru a putea asigura posturi pentru cele aproximativ 25.000 de cadre didactice afectate de această reducere a numărului de ore”;
  • introducerea programului gratuit “O masa caldă”
Comunicatul integral al FSLI:

“FSLI: Modificarea numărului de ore din planurile cadru va afecta aproximativ 25.000 de cadre didactice, dar și pe elevi

Modificarea de către Senatul României a art. 66 din Legea Educației Naționale, în sensul reducerii numărului de ore din planurile cadru pentru învățământul preuniveritar este o măsură care, aparent, va aduce beneficii elevilor, cu prețul concedierii a aproximativ 25.000 de cadre didactice. Această măsură poate fi utilă sistemului de învățământ numai dacă va fi însoțită de alte măsuri absolut obligatorii.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că, după promulgarea acestei legi de către Președintele României, trebuie emisă o Ordonanță de Urgență prin care să fie prorogat termenul de aplicare al acestei legi până când vor putea fi luate acele măsuri suplimentare obligatorii. În caz contrar, avertizăm că există riscul major de declașare a unui conflict de amploare în învățământul preuniversitar.

Aplicarea acestei legi nu poate să aibă loc fără o serie de măsuri suplimentare absolut necesare. Deși scăderea numărului de ore din planurile cadru a fost prezentată ca o măsură benefică, pentru că elevii vor sta mai puțin la școală, în realitate ei vor fi afectați de acest lucru, la fel cum vor fi afectate multe cadre didactice. Mai mulți specialiști din zona de educație consideră că este în avantajul elevilor să stea cât mai mult la școală, dar lucrurile trebuie astfel gândite, încât această perioadă petrecută în spațiul școlar să nu fie o corvoadă pentru elevi, ci sa fie utilă și nestresantă.

Considerăm că acele măsuri suplimentare care trebuie luate, pentru ca reducerea numărului de ore din planurile cadru să nu aibă efecte negative asupra elevilor și cadrelor didactice, ci să fie benefice lor, sunt:

  • modificarea programele școlare; altfel vom asista la un proces de epuizare a elevilor, prin comprimarea actualei materii școlare și așa sufocantă, într-un număr mai mic de ore la clasă;
  • reducerea numărului de elevi la clasă, pentru îmbunătățirea calității actului educațional,
  • precum și implementarea programului “Școală după școală” de care să beneficieze toți elevii, pentru a fi sprijiniți la realizarea temelor și, totodată, supravegheați, în condițiile în care cunoaștem faptul că tot mai multe familii nu mai au timpul necesar pentru aceste activități oferite copiilor. Acest program trebuie să aibă menirea de a pune în centrul atenției nevoile reale ale elevilor. Aceste măsuri sunt absolut necesare și pentru a putea asigura posturi pentru cele aproximativ 25.000 de cadre didactice afectate de această reducere a numărului de ore;
  • introducerea programului gratuit “O masa caldă” care va asigura elevilor confortul de care au nevoie pentru a face față provocărilor din timpul zilei.

Implementarea acestor măsuri înseamnă creșterea calității actului educational, dar și o politică socială responsabilă. Să dai afară 25.000 de oameni înseamnă nu doar o lovitură pentru sistemul de învățământ, dar și pentru bugetul asigurărilor de șomaj, cât și pentru ceea ce înseamnă nivelul de productivitate sănătos într-o țară care nu are nevoie să bată pasul pe loc.

Ipoteza că această măsură a reducerii numărului de ore din planurile cadru va conduce și la dispariția celor 3.800 de necalificați din sistem nu se va pune în practică, având în vedere că acește cadre didactice necalificate se regăsesc, în general, în unități de învățământ din zone izolate, decât dacă cei care guvernează această țară vor acorda facilități pentru a atrage cadre didactice calificate.

Punerea în practică a acestei legi, fără să se ia măsurile propuse, va fi evenimentul cu cel mai mare impact social negativ din istoria post-decembristă a României. Noi susținem că aceste posturi didactice nu se vor pierde dacă vom avea mai multe clase, cu mai puțini elevi și un program “Școală după școală” implementat la nivel național.

Transpunerea în practică a acestei legi va însemna o diminuare a cheltuielilor de personal la nivelul Ministerului Educației Naționale cu aproximativ 10%. Refuzăm să credem că și acest argument a stat la baza apariției acestei legi.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ este pregătită să lucreze, prin intermediul specialiștilor pe care îi are, alături de responsabili din Ministerul Educației Naționale la o reformă reală a sistemului de învățământ, prin care să fie puse în aplicare toate măsurile prin care să creștem calitatea educației și să păstrăm cadrele didactice care își fac meseria în sistem. Această lege prin care se vrea reducerea numărului de ore din planurile cadru, fără a se lua măsurile suplimentare propuse, va fi o mai mare lovitură dată învățământului preuniversitar. De aceea este absolut necesar să fie prorogat termenul de aplicare a legii, până când se vor pune în practică și aceste măsuri suplimentare, pentru că este imposibil ca acestea să fie implementate până la 1 septembrie 2020, data la care ar trebui să intre în vigoare această lege. Altfel, există riscul major să fie declanșat un conflict de amploare în învățământul preuniversitar”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.”

Informații de background

Senatul României, în calitate de cameră decizională, a votat luni, 21 octombrie 2019, un proiect al parlamentarului PSD Liviu Pop care scade, începând de anul școlar viitor, numărul de ore pentru cele trei cicluri din învățământul preuniversitar.

Proiectul de lege votat luni prevede “în medie” 20 de ore pe săptămână în clasele I-IV (față de 19-22 ore în prezent), 25 de ore la gimnaziu (față de 26-34 în prezent) și 30 la liceu. De precizat că proiectul lui Pop nu stabilește un număr maxim de ore, așa cum prevedea Legea 1 din 2011, ci o “medie”.

Cum va arăta de acum înainte articolul 66 din Legea educației, după ce va fi modificat de proiectul de lege inițiat de Liviu Pop și adoptat luni, la vot final:

Legea educației nr.1/2011 prevedea de la bun început 20 de ore pentru ciclul primar, 25 pentru gimnaziu și 30 pentru liceu.

Cum arăta varianta inițială a Legii nr. 1/2011:

 

La un an și jumătate de la adoptarea Legii educației nr. 1/2011, Ecaterina Andronescu a modificat-o printr-un OUG, trecând din lege în pixul ministrului decizia privitoare la numărul orelor.

Cum arată în prezent articolul 66 din Legea educației, ca urmare a modificării aduse de Andronescu:

Legea votată luni a fost respinsă în ianuarie 2019 de la promulgare de președintele Klaus Iohannis, care a susținut atunci că aplicarea ei ar aduce “un val de concedieri în sistemul de învățământ” (Detalii aici). Acum, președintele este obligat să promulge proiectul de lege.

Concret, proiectul votat luni care modifică Legea 1/2011 a Educației arată că numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este:

  • în medie 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar (4 ore/zi),
  • în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial (5 ore/zi)
  • în medie 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal (6 ore/zi).

Proiectul votat de Senat e acum trimis la promulgare la președintele Iohannis.

Citește și:

 

 

Total
303
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Funeriu, către rectori, după clasificarea care scutură universitățile românești: Nu i-am văzut oprind pierderea celor buni care pleacă pentru că în România nu au loc de rubedenii, amante sau de mediocri

“Lumea avansează înspre excelență, iar noi stăm”, avertizează Daniel Funeriu, fost ministru al Educației. Într-o analiză pentru Edupedu.ro pe marginea scăderii dramatice înregistrate de învățământul superior din România în clasamentul…
Vezi articolul