Ministrul Educației spune că va rămâne în guvern doar dacă raportul său de diagnoză QX va fi acceptat și susținut financiar. „Eu văd acest raport ca o încheiere a unei prime etape din mandatul de ministru și a doua etapă depinde de susținerea Guvernului. Dacă nu există acest suport, n-am să mai fiu eu ministru, va fi altcineva”, a spus Daniel David, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă în care răspunde jurnaliștilor la întrebări legate de Raportul QX de diagnostic în educație și cercetare, pe care l-a prezentat în premieră luni, 19 mai.
- Aici poti urmări declarațiile live ale ministrului Educației și Cercetării
- Nu este prima oară când ministrul Daniel David spune că dacă cineva îşi va asuma politicile educaţionale voi mai fi ministru, dacă nu, nu
„Eu văd acest raport ca o încheiere a unei prime etape din mandatul de ministru. Dacă va fi o a doua etapă sau nu, nu știu. A doua etapă va depinde foarte mult de modul în care noul Guvern se va uita la acest raport, la măsurile pe care le-am propus și la susținerea lui, inclusiv financiar. Dacă nu există acest suport, n-am să mai fiu eu ministru, va fi altcineva.
Dar am spus că orice ministru vine, nu cred că poate ignora componenta de diagnostic, cred că poate să aibă alte idei, alte idei de măsuri de implementare, diagnostic în general, nu cred că o să poată să fie major răsturnat, poate nuanțat pe aici, pe acolo. Da, e drept, poate să aibă alte păreri în ceea ce privește politicile care trebuiesc implementate”, a spus Daniel David, miercuri.
Context: Raportul de diagnoză QX a fost anunțat de ministrul Educației în urmă cu cinci luni, de la începutul mandatului său după sărbătorile de iarnă 2024. În urmă cu o săptămână și jumătate Daniel David a spus că va fi prezentat pe 19 mai, în ziua imediat următoare celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale 2025. Raportul poate fi consultat aici
Raportul se numește „QX” pentru că țintește să propună un sistem de educație-cercetare, prin care, prin problematizări adecvate (Questions), țara să poată să confrunte necunoscutele (X) viitorului, potrivit ministerului.
Redacția
Adriana Vișean
R.P.
6 comments
Sa ne fereasca Dumnezeu…
Raportul QX ( YZK…)
Un fel de ghiveci intelectual, afonism juridic, un mixaj de idei vechi cu mici concesii politice care par noi.
Concluzii simple…
Ținta pe angajarea si demiterea profesorilor si pe admiterea la liceu.
Efecte?
Profesorii tot nu au statut si nici nu vor avea.(pleava societății in ochii politicienilor încă supărați pe grevă)
In Romania încă poți fi admis la liceu cu medie sub 5.
Du-te și lasă-ne, ne-ai lămurit. Mare dreptate au oamenii când spun că la pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
1. BUTONUL ROȘU.
Pornesc, în rândurile următoare, de la constatarea că au trecut numai două zile de când românii s-au eliberat de un stres uriaș, indus de magul coborât din stele cu programul său „hrană, apă și energie” (mistică), devenite „metafore”, nici mai mult, nici mai puțin, decât program de guvernare. Apărea pe toate canalele, obsesiv și pătruns de ideea marii schimbări, însușită, din nefericire, de aproape jumătate din populație, care voia nu se știe ce, numai să fie „schimbare” cu orice preț. Profesorii înșiși au fost bulversați, în școli, de aberațiile puse în circulație la scară națională, împărțindu-se în tabere, pe față sau în mod discret, unii dintre ei manifestându-se agresiv, de genul „te văd, te văd, te trec pe listă”. Aceștia se pare că vor avea acum și facilitatea de a se introduce în unitățile de învățământ celebrul „buton roșu”, anunțat cu mult tam-tam, ca o victorie a eficientizării educației, chiar de la nivelul ministerului, o adresă de e-mail, gestionată de un „coleg” profesor, la care să se trimită și să se ia în considerare anonime, celebrele anonime, asemănătoare cu acelea din decenii trecute, de tristă amintire. Ce fericire ar fi fost pentru „organe”, pe vremuri, să fi avut un astfel de „buton roșu”! Pentru democrația actuală, câtă mai e, a vorbi de un „buton roșu”, alături de camere de supraveghere, este de-a dreptul înfricoșător.
2. DE LA SINDROMUL „PETER PAN” LA METAFORA ȚINTĂ „PROMETEU”.
Profesorii totuși, din nefericire, nu s-au eliberat de stres. Încă de acum 2 – 3 luni s-a deschis o amplă dezbatere despre planurile de învățământ, unde au fost diminuate drastic orele pentru disciplinele umaniste, în primul rând de limba și literatura română, istorie, geografie, limbi străine. Necunoașterea istoriei, neînțelegerea mesajelor, manipularea ca efect al analfabetismului funcțional, toate acestea puteau să ne coste mult ca direcție geopolitică, Promotorii acestor modificări de planuri cadru, secretari de stat, nu mai sunt în minister, dar se pare că ideea unei schimbări radicale cu orice preț persistă, cu efecte imediate asupra siguranței profesionale a cadrelor și catedrelor didactice, pe care unii profesori le vor pierde. Și, cu toate acestea, nu există nicio garanție că aceste modificări, prin împrăștierea orelor, care se înscriu în linia populară „vrem o schimbare”, vor consolida știința de carte și competențele elevilor români. Sistemele de învățământ din preajmă și din lume se orientează către disciplinele fundamentale, limba și literatura națională, științele, limbile străine, istoria, geografia, tehnologiile moderne, la care elevii români au tot mai mult acces, cu rezultate și pe plan internațional.
3. DIAGNOSTICE.
Circulă acum pe canale de comunicare, mai ales pe acelea dedicate procesului de învățământ, un „Raport de diagnostic al educației și cercetării din România” (Raportul QX). Desigur, la nivel teoretic și mito-poetic domnul prof. univ. dr. psih. excelează, folosind sigle, CDI, INCE, QX, și mai ales nenumărate metafore-sindrom, „Pasărea Dodo” și „Pasărea Phoenix”, sindromul „Frankenstein” și metafora țintă „Odiseu”.
Avem aici o serie de termeni care, cu dicționarul alături, trebuie explicați. Mai întâi cuvântul „diagnostic”, chiar din titlul acestui raport: „DIAGNOSTIC, diagnostice, s. n. Determinarea precisă a bolii de care suferă cineva, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator; diagnoză. [Pr.: di-ag-] – Din fr. diagnostic.” (DEX); „diagnostic s.n. [At: MN (1836), 912/47 / V: (înv) ~ă sf / P: di-ag~ / Pl: ~ice, (rar) ~uri / E: fr diagnostic] 1. Determinare precisă a unei boli după manifestările pe care le prezintă și a examenelor de laborator Si: (liv) diagnoză (1). 2. (Fig.) Previziune. 3. Metodă folosită în cibernetică pentru depistarea și eventual corijarea erorilor unui program sau a efectului slăbiciunilor în circuitul unui ordinator.” MDA2 (2010).
Fără îndoială, acest cuvânt are și sensuri secundare, conexe, dar, aplicat unui extins segment al societății noastre, de aproximativ 2 875 944 de elevi și 215 614 profesori, conform datelor din acest raport, se confirmă sensul de bază al acestei noțiuni, folosit și din perspectiva psihologiei clinice și a psihoterapiei, sens devenit indezirabil și jignitor, scoțând din sfera unei considerații și evaluări obiective, bazate pe minimă empatie a autorilor față de un esențial sector social.
Această metaforizare a demersului evaluativ, metodă folosită în abia încheiata campanie electorală și de personajele angajate în programul electoral „hrană, apă și energie”, nu reprezintă o atitudine pozitivă față de colegii din învățământul preuniversitar, care brusc, după numai câteva ore de atenuare a stresului enorm generat de alegerea noului președinte, se trezesc asaltați din nou de insecuritatea statutului profesional și a climatului precar în care își desfășoară activitatea.
4. SINDROMUL FRANKESTEIN (!)
Iar sindromul Frankenstein, aplicat învățământului preuniversitar românesc, după atâtea eforturi totuși de eficientizare din ultimii doi ani, proiectează totul într-o apreciere horror. Nu știu, nu am aflat, oricât m-am documentat, dacă aceste sindroame și metafore constituie chiar noțiuni psihopedagogice în lucrări românești și internaționale, dar a defini „Sindromul actual „Frankenstein” – un sistem creat cu intenții bune, afectat negativ prin componente tributare unor reforme și viziuni multiple și diferite”(p.20) reprezintă o formulare ce întrece orice măsură.
Ce să înțelegem de aici? Că suntem componente ale unei creații monstruoase, că ne-am mișcat, generații întregi, elevi, părinți și profesori, în corpul unui monstru, din cauza „unor reforme și viziuni multiple și diferite” și că abia acum ni se oferă o viziune unică, ideală, salvatoare?
5. IARĂȘI DETITULARIZAREA?
Ieri credeam că ne-am eliberat de astfel de premoniții. Astăzi chiar deasupra școlii se adună din nou nori negri, întunecați ca în lumea lui Frankenstein. Și nu atât din cauza primei părți a analizei învățământului preuniversitar, redactată în stilul atâtor rapoarte, asemănător de câteva decenii, asupra rezultatelor și neajunsurilor școlii românești (puncte tari, puncte slabe, cauze etc.), cât mai ales din pricina câtorva propuneri de modificare a cursului firesc al lucrurilor, care va avea ca urmare deteriorarea condiției și așa precare a dascălului în societatea românească.
Persistă confuzia asupra noțiunii de profesor titular. Licențierea (fostul definitivat să zicem) este propusă în Legea 198/2023, la art. 174, ca etapă, nedefinită însă ca vechime și perioadă pentru desfășurarea acesteia, dar nicăieri nu se spune că „au automat dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistem”.
Cum adică? Ocupă ei mai întâi posturile celor care se înscriu la concursul național?
Iar „admiterea în cariera didactică se face o singura dată”? Definitivatul se putea da însă, în toate legile dinainte, de la 1900 încoace, de trei ori.
Iar „licențiații pot participa ulterior, în orice moment al carierei, la concursurile pentru posturile disponibile, ORGANIZATE DE UNITĂȚILE ȘCOLARE”. (!!)
DECI ACEST COLECTIV DE REDACTARE A RAPORTULUI QX, ÎN DISPREȚUL LEGII, A HOTĂRÂT: NU SE MAI ORGANIZEAZĂ CONCURS NAȚIONAL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR VACANTE!
În perioada 1999-2001, când concursurile s-au desfășurat la discreția unităților școlare și a directorilor, s-au făcut cele mai mari aranjamente cu titularizarea în învățământ! Ministerul chiar dorește să provoace bulversarea generală a sistemului.
6. LIPSĂ DE CULTURĂ JURIDICĂ ȘI DE RESPECT FAȚĂ DE LEGE.
La începutul acestui Raport QX sunt menționați consultanții și autorii lui:
„Materialul a fost elaborat de Daniel David, prin discuții și analize ale tuturor membrilor cabinetului ministrului (https://www.edu.ro/cabinet_ministru), inclusiv prin discuții cu alți experți naționali/internaționali.”
Să fie toți aceștia mari inovatori în aplicarea legilor fundamentale ale dreptului muncii și ale drepturilor omului, încălcând și prevederile constituționale? Fiind vorba de măsuri legislative, nu-și supun textele unui control juridic? Aici nu este vorba de metafore și sindroame, cu efecte punitive asupra cadrelor didactice? Credeam că pe 18 mai ne-am despovărat tocmai de metafore și amenințări:
„Cei angajați pe perioadă nedeterminată (titulari) sunt evaluați pe baza unor standarde minimale la fiecare 5 ani. Un calificativ nesatisfăcător pentru cadrul didactic va conduce la parcurgerea unor formări obligatorii gratuite, finalizate cu o evaluare riguroasă – dacă această evaluare nu este trecută în timp de doi ani, contractul nu va mai fi pe perioadă nedeterminată.” (QX, p. 28)
Așa să fie?! Se anulează un act chiar al Ministerului Educației, emis cu 20 – 30 de ani în urmă? Diplomele de studii nu se anulează? Propunerile acestea anulează retroactiv drepturi cu efecte juridice deja obținute?
Aceste prevederi se aplică și în alte sectoare de activitate? Se modifică și Codul muncii, încât angajaților să li se înceteze încadrarea pe durată nedeterminată din 4 în 4 ani? Nu apasă greu toate aceste însăilări numai pe umerii cadrelor didactice, discriminate obsesiv de angajați din forumul superior care au luat mai mereu măsuri care a dus învățământul românesc la starea actuală?
7. DEPOLITIZAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI.
Nu mai insist. Mai peste tot, în acest text, QX, care se vrea și program de guvernare, dăm peste minunății:
„Trebuie asumate numirile politice ale inspectorilor/directorilor generali (1) și adjuncți (cu număr redus la 1-2), pentru a fi actorii locali/regionali de implementare a programului de guvernare.”(p.29) Distinși domni, parcă vorbeați peste tot, chiar și în acest Raport QX, despre depolitizare?! Sigur, „Adevărat vorbeam…/Că voi egalitate, dar pentru …” . Politicul se oprește la poarta școlii!” Parcă aveați chiar un paragraf cu titlul „Reforme transversale”. Nu sunt chiar „transversale”?
„Activitățile asociate celor opt (8) ore zilnice trebuie să se desfășoare în școală – pentru a crea medii educaționale active între profesori și elevi, între profesori și colegii lor profesori și între profesori și părinți – sau, ca excepții, în alte condiții similare (ex. bibliotecă) aprobate de școală.” (p. 26). Uluitor, să-ți aprobe școala să te duci la bibliotecă!
Felicitări, d-nă Gâdea! Puneți deja câteva observații de bun-simț privind extraordinarul raport ”chix” al d-lui ministru, păstrat frumos la sertar până s-a simțit domnia sa cu sacii în căruță, și aruncat acum în spațiul public (între două interviuri) spre încetarea ”armistițiului” în războiul politicieni-școală și reînceperea cursei înarmării reciproce.
D-l ministru este odihnit și cu chef de lucru (în a distruge ce a mai rămas de distrus), iar noi suntem din nou prinși în corzi, desemnați ca anti-reformiști când ce se propune n-are sens, nu este dorit de nimeni, nu va schimba nimic în bine, dar va da bine la portofoliul ministrului…
Mai sunt două săptămâni și începe bacalaureatul în mijlocul anului școlar, am 7 colegi care s-au înscris pentru participarea în comisii dar au încă ore (și vor mai avea ore încă o săptămână după bacalaureat), ni se cere să-i suplinim colegial pe respectivii și tot rămânem cu ore descoperite – e o debandadă TOTALĂ în sistem, dar d-l David vrea să mai dea câteva interviuri… Mi-e lehamite.
Superba analiza.
Chiar nu vede nimeni, din zona politicului, cât rău va face acest individ?