Situație paradoxală în noile direcții județene de învățământ, foste inspectorate școlare, de la 1 noiembrie: angajații nu vor mai face niciun fel de inspecție școlară, dar funcțiile lor rămân de inspectori / Care sunt atribuțiile noilor DJÎP – surse

38.937 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Noile inspectorate școlare, adică viitoarele direcții județene de învățământ preuniversitar, rămân fără inspecții școlare în atribuții, potrivit proiectului de Regulament-cadru de organizare şi funcţionare a direcţiilor judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţiei Municipiului Bucureşti, document obținut de Edupedu.ro. Vezi mai jos, în articol, care sunt atribuțiile direcțiilor județene de învățământ preuniversitar.

Săptămâna trecută, inspectorii școlari generali au fost convocați de către Ligia Deca, ministrul Educației. Documentul privind reorganizarea direcțiilor județene de învățământ preuniversitar nu a fost pus încă în dezbatere publică, dar a fost discutat de Ligia Deca în prezența inspectorilor școlari.

„ART. 1 Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, finanţate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei, care se organizează la nivelul fiecărui județ/municipiului București și care acționează pentru realizarea obiectivelor sistemului de învăţământ, prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, în domeniul învăţământului preuniversitar”, prevede proiectul de mai sus.

În proiect se arată că la direcțiile județene de învățământ preuniversitar rămâne doar evaluarea directorilor de școli: „realizează evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi a inspectorilor şcolari din cadrul DJIP/DMBIP, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei.”

Cu alte cuvinte, inspecția școlară generală, cea tematică și inspecția de specialitate trec la ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red)), nu mai rămân la inspectoratele școlare. În acest caz, nu este clar cine va plăti aceste inspecții, în condițiile în care ARACIIP este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, precum și din venituri proprii, conform legii.

Regulamentul-cadru din 5 octombrie 2011 prevede inspecția școlară la secțiunea de atribuții ale inspectoratului școlar: „controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi respectarea standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară.”

Foto: Regulament-cadru din 5 octombrie 2011 de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare / legislatie.just

Conform proiectului consultat de Edupedu.ro, direcțiile județene de învățământ preuniversitar au următoarele atribuții:

„a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, precum şi politicile naţionale la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti;

b) monitorizează aplicarea legislaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ;

c) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor de învăţământ;

d) sprijină Ministerul Educaţiei în activitatea de coordonare a CJRAE/CMBRAE;

e) coordonează şi controlează activităţile unităţilor de educaţie extraşcolară din aria judeţului/municipiului Bucureşti;

f)  realizează evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi a inspectorilor şcolari din cadrul DJIP/DMBIP, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei;

g) monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale îşi îndeplinesc atribuţiile privind asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar;

h) colaborează cu instituţia prefectului în vederea asigurării implementării la nivel local a politicilor guvernamentale din domeniu;

i) coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale, examenele de certificare a calificărilor profesionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi din municipiul Bucureşti;

j) propune cifrele de şcolarizare Ministerul Educaţiei care le înaintează Guvernului, spre aprobare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei;

k) emit avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale în vederea organizării rețelei școlare pentru unităţile de învăţământ de stat, particular şi confesional preuniversitar, potrivit prevederilor legale;

l) înaintează Ministerului Educaţiei reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar organizată de către autorităţile administraţiei publice locale din raza lor teritorială, în vederea publicării acesteia;

m) emit deciziile privind arondarea circumscripțiilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează nivelurile de învăţământ preşcolar şi primar, potrivit legii;

n) asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea preşcolarilor şi elevilor şi monitorizează participarea la actul educaţional a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;

o) emit avizul de oportunitate unităţilor de învăţământ preuniversitar care doresc să constituie un consorţiu şcolar, la solicitarea acestora;

p) monitorizează situaţia abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a sistemului de învăţământ la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din raza sa teritorială;

q) verifică modul de respectare de către părţi a prevederilor contractului educaţional semnat de directorul unităţii de învăţământ cu beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar prevăzuţi de lege sau cu elevul major;

r) emit avizul, la cererea unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru desfăşurarea activităţilor de predare, învăţare şi evaluare şi în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată, în situațiile prevăzute de lege;

s) colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară;

t) monitorizează respectarea prevederilor legale privind prevenirea segregării şcolare, în toate unităţile de învăţământ din raza teritorială, în vederea identificării şi combaterii fenomenelor de segregare şcolară, şi susţine participarea personalului didactic la cursuri de formare profesională pentru dobândirea de competenţe în educaţie incluzivă;

u) comunică Ministerului Educaţiei, până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind măsurile de combatere a segregării, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;

v) monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, precum şi a proiectelor derulate de unităţile de învăţământ în cadrul programelor UE în domeniul educaţiei; ş) sprijină unităţile de învăţământ în accesarea şi implementarea de proiecte din fonduri naţionale şi europene;

w) prezintă public un raport anual privind starea învăţământului la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti;

ț) mediază conflictele şi litigiile survenite între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ, la solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi;

x) monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat, monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi examenul naţional de licenţiere în cariera didactică;

y) validează concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat;

z) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane;

aa) elaborează şi gestionează baza de date privind personalul angajat în unităţile de învăţământ, în limitele competenţelor ce îi revin;

bb) realizează auditul periodic al resursei umane din învăţământul preuniversitar;

cc) colaborează cu centrele de carieră didactică pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor de formare continuă, asociate fiecărei inspecţii de specialitate;

dd) menţine, în baza principiului subsidiarităţii, legătura cu organizaţiile reprezentative ale elevilor, profesorilor şi părinţilor şi asigură participarea acestora în procesul de elaborare şi implementare a unor politici educaţionale la nivel judeţean şi la procesul de luare a deciziilor care vizează comunitatea şcolară;

ee) sprijină unităţile de învăţământ şi verifică acurateţea datelor raportate de către acestea în vederea sprijinirii elaborării de politici publice bazate pe date;

ff) asigură recunoaşterea şi echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevii români;

gg) susţine dezvoltarea şi administrarea resurselor educaţionale deschise şi a platformelor strategice din educaţie;

hh) colaborează cu birourile județene/Biroul Municipiului București ale Agenției Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar în vederea îndeplinirii condiţiilor de asigurare a calităţii de către unităților de învăţământ preuniversitar;

ii) realizează repartizarea pe unităţi de învăţământ a finanţării de bază, conform prevederilor legale în vigoare;

jj) verifică, pe baza raportului de audit, modul de angajare a cheltuielilor şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, după caz, şi după verifică corelarea numărului de personal cu numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi, după care aprobă redistribuirea sau repartizarea sumelor potrivit prevederilor legale;

kk) efectuează redistribuiri ale sumelor repartizate unităţilor de învăţământ în baza costului standard sau procedează la alocarea sumelor rămase nerepartizate, după caz, în situaţia în care, la nivelul unor unităţi de învăţământ, sumele repartizate în baza costului standard sunt insuficiente pentru plata drepturilor salariale;

ll) acordă asistenţa tehnică de specialitate direcţiilor generale regionale/administrațiilor financiare ale finanţelor publice care repartizează pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ finanţarea aprobată anual prin legea bugetului de stat; mm) îndeplinește orice alte atribuţii stabilite prin Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, regulamente, metodologii, ordine și instrucţiuni emise de Ministerului Educaţiei.”

Ce prevede Legea învățământului preuniversitar

Prin noua lege a învățământului preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial, inspectoratele școlare sunt înlocuite cu direcții județene aflate în subordinea Ministerului Educației. Articolul 116 prevede:

(1) Se înființează direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, finanțate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației.

Foto: Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 – legislatie.just

Aceeași lege prevede la art. 117 alin. (10) lit. (w) că ARACIIP (Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar – n.red) propune ministrului educației regulamentul de inspecție școlară generală, tematică și inspecție de specialitate a unităților de învățământ preuniversitar.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că la nivelul ARACIIP va funcționa Comisia Națională pentru Inspecție Școlară, având rolul de a verificara respectarea normelor de etică și deontologie de către personalul didactic de predare și personalul de conducere, de îndrumare și control de la nivelul sistemului național de învățământ.

Foto: Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 – legislatie.just

Art. 117 – „(11) Inspecția generală a unităților de învățământ preuniversitar este realizată de structura centrală a ARACIIP, cu inspectorii județeni/ai municipiului București și cu membrii CEEMC, dacă este cazul, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w). În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ.

(12) Inspecția tematică, prin birourile județene, reprezintă o activitate de evaluare sau control al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau al personalului care deservește aceste instituții, în principal, al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w), cu colaborarea membrilor CEEMC din județul de proveniență”, conform Legii învățământului preuniversitar.

Despre inspecțiile școlare

Tipuri de inspectie școlară și cine le realizează, potrivit normelor în vigoare, adică regulamentului de inspecție inspecție a unităților de învățământ preuniversitar din decembrie 2020.

„Inspecția unităților de învățământ preuniversitar se poate realiza de către:

  • Ministerul Educației și Cercetării;
  • inspectoratele școlare.

După conținutul/obiectul principal al inspecției, se disting trei tipuri fundamentale de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar: inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, inspecția tematică și inspecția de specialitate.

  1. Inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar reprezintă o activitate de evaluare generală a performanțelor diferitelor categorii de unități de învățământ, prin raportare explicită la politicile educaționale, scopurile și obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcționarea acestora. 
  2. Inspecția tematică este o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare al/ale activității unităților de învățământ preuniversitar sau a/al personalului care deservește aceste instituții, în principal, a/al activității cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecție se realizează inclusiv activități de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în direcția îmbunătățirii continue a activității unității de învățământ.
  3. Inspecția de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competențelor profesionale/activității profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu predate sau activităților educaționale pe care acestea le susțin. Inspecția de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităților didactice în raport cu beneficiarii primari ai educației, respectiv antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.

Tipurile de inspecție de specialitate sunt:

  • inspecția de specialitate curentă;
  • inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii definitivării în învățământ;
  • inspecția de specialitate realizată în vederea obținerii gradelor didactice II și I sau inspecția școlară specială;
  • orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activității cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MEC sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activității didactice (modul de aplicare a curriculumului național, modul de realizare a evaluării curente etc.) sau inspecția de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activității cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiții, reclamații”.

Foto: © La Fabrika Pixel S.l. | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE
EXCLUSIV Critici dure pentru „reforma” Deca-Iohannis din educație, într-un raport-cheie al OCDE, organizația la care România dorește să adere: România nu are o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, bugetul pentru educație nu ține cont de obiectivele pe termen lung, iar sistemul rămâne foarte birocratic, cu un nivel ridicat de risipă
ARACIP, agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele, primește noi puteri, în proiectul legii Deca. Va face toate inspecțiile generale și tematice, va avea birouri teritoriale în fiecare județ și de cel puțin patru ori mai mulți angajați ca în prezent / Inspecțiile de specialitate nu mai apar în atribuțiile inspectoratelor

9 comments
  1. minciuni! este 15.11.2023 si inca ne vin oficial documente de la ”inspectori”. sunt programate inspectii, cercuri pedagogice etc, toate de catre inspectorii fantomatici.
    Astia chiar ies doar ,, cu picioarele -nainte” din functii?!
    Rusinos!!

  2. La noi în școală vor veni în inspectie după 14 noiembrie. Parcā nu mai au aceastā atribuție în fişa postului.

  3. Gafe, peste gafe și deasupra….
    1. ARACIP (cu actuala conducere….) să preia inspecția școlară??!! vai, vai! Unde ești dl Iosifescu să vezi ce ai sădit….
    2. Desființarea inspectoratelor școlare ți înlocuirea cu „direcții județene …” servicii „deconcentrate” (ce frumos sună acest concept de lemn….) , înseamnă exact, o întoarcere la
    (o) scrisoarea pierdută a lui ILCaragiale! Adică nimic nu s-a schimbat!

    Decidenții acestor rotații de denumiri nu înțeleg că desființarea inspectoratelor în alte țări a însemnat o schimbare radicală de la inspecție (control, conformitate) la EVALUARE/AUTOEVALUARE (evidențierea realizărilor, a „părții pline din pahar”…) . Plus experți în evaluare, plus agenții de evaluare independente (pentru o evaluare de terță parte…)
    „MAI E MULT PÂNĂ DEPARTE”…!

  4. Capitolul VIII Formarea continuă a personalului didactic din învățământul preuniversitar
    Articolul 185
    (1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe și activități de formare, precum și etapele de evoluție în carieră, după obținerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.
    (2) Evoluția în carieră se realizează prin obținerea gradului didactic II, gradului didactic I și a titlului de profesor emerit.
    (3) Gradul didactic II și gradul didactic I sunt titluri obținute în urma unor examene care atestă dobândirea competențelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluție în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educației, specific nivelului de învățământ.
    (4) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum și procedura de organizare și desfășurare a examenelor pentru obținerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educației.
    (5) Gradul didactic II se obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la obținerea licențierii în cariera didactică. Evaluarea pentru obținerea gradului didactic II cuprinde următoarele etape:
    a) observarea la clasă;
    b) autoevaluarea;
    c) analiza portofoliului profesional și evaluările periodice;
    d) interviul cu evaluatorul;
    e) proba de evaluare a competențelor pedagogice și în didactica specialității.
    (6) Etapele prevăzute la alin. (5) lit. a), c) și d) sunt realizate de către DJIP/DMBIP și de Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică. Proba de evaluare a competențelor în didactica specialității va fi organizată de DJIP/DMBIP în colaborare cu instituțiile de învățământ superior care furnizează programe de formare inițială pentru cadrele didactice.
    (7) Proba de evaluare prevăzută la alin. (5) lit. e) este elaborată pe baza unei tematici și a unei bibliografii pentru fiecare specialitate în parte, aprobate prin ordin al ministrului educației.
    (8) Gradul didactic I se obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Evaluarea pentru obținerea gradului didactic I cuprinde următoarele etape:
    a) analiza portofoliului profesional și recomandarea Corpului de mentorat și licențiere în cariera didactică privind profilul cadrului didactic;
    b) o inspecție școlară specială, precedată de cel puțin două inspecții școlare curente, eșalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim, realizate de DJIP/DMBIP și Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică;

  5. Inspectorii
    care au mulți ani în inspectorate
    sa dea concurs cum dau toate cadrele didactice sa se titularizeze
    Unii au vârste aproape de pensionare și au intrat în învățământ fara concurs

  6. Daca l as cita pe Creanga: inspectorii = “niste zamparagii duglisi cuibariti prin manastire” 😀 In rest…noapte buna Romania!

  7. deci vor colabora…vor elabora…pe bani multi,mai departe.
    Desființate inspectoratele și trecuți la catedre. Unii oricum nu mai știu cum arată o catedra de zeci de ani de când stau in inspectorate.
    Inițial așa era legea: desființarea Ccd urilor, a Cjrae, a ISJ urilor….dar cum s a lăsat cu bocete, s au răzgândit…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 3.700 de școli s-au înscris până acum în programul de reducere a abandonului școlar, din care 2.500 vor primi granturi de câte 200.000 de euro, anunță Simona Tănase, director în Ministerul Educației: Probabil până vineri vor fi 4.000

„În această dimineață erau peste 3.700 de intenții de participare în platformă. Probabil până vineri vom ajunge aproape de 4000 de solicitări”, a declarat miercuri Simona Tănase, director monitorizare și…
Vezi articolul

Exod masiv spre centrele universitare și străinătate, conturat de cercetări. Doar 17% dintre elevii de clasele VIII-XII, care au participat la un amplu studiu, ar vrea să locuiască și să lucreze în orașul în care au terminat școala

Scopul studiului a fost să analizeze încotro doresc să se îndrepte tinerii la sfârşitul unui ciclu de învăţământ, dacă intenţionează să-şi continue studiile, să rămână în ţară sau să plece…
Vezi articolul